Autorităţile gorjene îl “celebrează” pe Brâncuşi prin incantanţii diavoleşti chiar de Ziua Înălţării

Specialiştii susţin că monumentul brâncuşian va fi afectat în mod iremediabil de precipitaţii
 
Scriitorul clujean Horia Muntenuş, cunoscut realizator de documentare despre marele sculptor Constantin Brâncuşi, lansează un semnal de alarmă. El atrage atenţia cu privire la pericolul degradării celebrului monument al lui Constantin Brâncuşi de la Tg. Jiu, Poarta sărutului, subliniind faptul că autorităţile nu au dus la îndeplinire promisiunile lansate la începutul acestui an cu privire la restaurarea acestuia. În februarie, însuşi ministrul Culturii, Daniel Barbu dădea asigurări că se va întreprinde ceva în acest sens, din păcate lucrurile au trenat. “Ministrul Daniel Barbu promitea că în luna mai anul curent o să fie demarate lucrările de restaurare a Porţii. Nu s-a întreprins nimic până acum. Nu s-a organizat nici măcar licitaţia. Vine vara, cei răspunzători vor pleca în vacanţe şi în toamnă o să plouă iaraşi în Poartă, fiindcă nu pot pune o placă protectoare de plumb deasupra Porţii sărutului. Orice rom tablagiu ar putea să o facă pentru o mie de lei. Numai ăştia nu ştiu cum să fure cu această ocazie 75 000 de Euro. În iarnă, apa intrată în alveolele pietrei de calcar o să îngheţe, o să se dilate şi o să roadă din nou monumentul. Este o imensă bătaie de joc acolo. Este atât de urât”, a spus scriitorul Horia Muntenuş care s-a consultat cu mai mulţi specialişti în domeniile restaurării şi construcţiilor. Cele spuse de Muntenuş sunt confirmate de ziariştii de la Gorjnews. 
 
Incantanţii drăceşti pentru Brâncuşi de Înălţarea Domnului
 
Autorităţile locale, în loc să fie preocupate de soarta monumentului organizează stranii “celebrări” ale marelui sculptor. Nu demult, chiar de ziua sfântă, creştinească, a Înălţării Domnului, Centrul Cultural Constantin Brâncuşi a organizat un spectacol de muzică… psihedelică. “Adina Andriţoiu (directorul Centrului Brâncuşi – n. red.) şi colaboratorii săi au socotit să organizeze un ”eveniment dedicat” lui Constantin Brâncuși. Ei au invitat-o pentru un recital pe cântăreaţa bucureşteană de jazz excesiv şi psihedelic, Irinel Anghel, care se comportă pe scenă în mod asemănător cântăreţei americane Diamanda Galás. Aceasta se exprimă imitând manifestările posedaţilor în timpul exorcizării. Câteva titluri de piese interpretate de  aceasta sunt relevante: Burning Hell (Flăcările iadului). Birds of Death (Păsările morţii), You Must Be Certaine Of The Deavil (Trebuie să fie toate ale Diavolului), Litanies of Satan (Litaniile lui Satan), Cunt (Pizda), Orders from the death (Ordinele morţii) Sono L'Antichristo (Sunt AntiChristul)”, ne-a explicat scriitorul Horia Muntenuş.

Manifestarea a fost filmată de către directorul publicației ”Gorjnews”, jurnalistul Narcis Daju. Pentru cei neobişnuiţi cu aşa ceva, videoclipul este de-a dreptul şocant! Iată linkul: http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=hi_MkQ3SYAg)

Scriitorul Horia Muntenus şi-a exprimat indignarea cu privire la faptul că tocmai marele Brâncuşi, un artist creştin, are parte de o astfel de “celebrare”.  “Interpretările acestei cantăreţe sunt parcă decupaje ale orgiilor beatificării satanei. Blasfemia, expresiile şi incantaţiile drăceşti au avut loc doar cu o zi înaintea Sărbătorii creştine a Înălţării Domnului, sărbătoare pe care o celebrăm şi în omagiul adus eroilor neamului. Ori, spectacolul grotest de la Târgu Jiu m-a șocat. Organizat pe banii Primăriei, a relevat instituţionalizarea cultului lui satan. Desfăşurat la Târgu Jiu, i s-a îngăduit lui satan să dănţuiască şi să se zbenguie în preajma Monumentului funerar edificat de creştinul Brâncuşi în memoria Eroilor Reîntregirii Ţării. Explicaţia Adinei Andriţoiu, cum că în spectacolul respectiv jienii trebuiau să vadă alternative, este atât de obraznică încât rămâi perplex. Alternative la ce? La Bunul Dumnezeu? Monumentul brâncușian este lăsat de izbelişte, fără nicio şansă de a fi restaurat, în vitregiile pe care intemperiile şi posedații de la Centrul Brâncuși le scuipă nu doar peste memoria lui Brâncuşi şi a tinerilor jertfiţi în întâiul război mondial, ci și peste Obrazul Bunului Dumnezeu”, a mai spus Horia Muntenuş.