Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astfel, în timp ce se majorează cota de TVA cu două puncte procentuale, se încearcă tăierea fondurilor guvernamentale pentru Programul „Anghel Saligny”, vor crește taxele și impozitele locale, se impune CASS pe veniturile din pensii care depășesc suma de 3.000 de lei pe lună, Traian Băsescu, dovedit definitiv turnător la Securitate, sub numele de cod „Petrov”, luptă, cu șanse destul de mari, să-și recupereze toate privilegiile acordate foștilor șefi de stat prin Legea nr. 406/2001. Aceste privilegii i-au fost ridicate în martie 2022, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat dreptate CNSAS în litigiul cu Băsescu, dar vor fi recuperate de către acesta din urmă, grație unei decizii a Curții Constituționale din 1 iulie 2025.
Litigiul, suspendat de doi ani
Iar prima acțiune concretă pe care Băsescu o va întreprinde deja pentru a-și atinge obiectivul va fi uzitată chiar în toamna acestui an. Curtea de Apel București a dispus reluarea judecății în dosarul nr. 3570/2/2022, deschis încă din 16 mai 2022, având ca obiect cererea formulată de către Traian Băsescu în contradictoriu cu Serviciul de Protecție și Pază de anulare a notificării SPP nr. 1029 din data de 28 martie 2022. Prin această notificare, fostul președinte a aflat că nu mai beneficiază nici de pază, nici de aghiotant, nici de mașină de la SPP.
Din data de 15 octombrie 2022, de când acest dosar a început să fie judecat, și până în data de 31 mai 2023, au avut loc nu mai puțin decât 13 termene de judecată. În 31 mai 2023, instanța a dispus admiterea sesizării Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 243/2021, prin care a fost modificat articolul 1 alineat 3 din Legea nr. 406/2001, cu privire la neacordarea privilegiilor prevăzute pentru foștii șefi de stat (locuință de protocol pentru tot restul vieții, pază de la SPP și o indemnizație egală cu 80% din salariul președintelui României în funcție) pentru „persoanele despre care s-a constatat definitiv că au avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.
Cu acest prilej, Curtea de Apel București a admis cererea lui Băsescu de suspendare a judecării dosarului, până la soluționarea de către Curtea Constituțională a acestei excepții de neconstituționalitate. Ei bine, CCR s-a pronunțat, la data de 1 iulie 2025, și a constatat că legea care îl lăsase pe „Petrov” fără privilegii este constituțională fără mențiunea că turnătorii la Securitate nu beneficiază de aceste drepturi.
Nu este singura acțiune
Ca atare, Curtea de Apel București a luat deja act de această decizie a CCR și a dispus reluarea procesului suspendat. Iar primul termen de judecată în acest litigiu cu SPP va avea loc la data de 8 octombrie 2025. Anulat fiind acel articol din lege de către CCR, odată cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial, nu mai există niciun temei legal pentru ca SPP să mențină notificarea din 28 martie 2022, prin care i-a retras lui Traian Băsescu paza, mașina și aghiotantul.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Pe rolul CCR mai există un dosar, 187D/2023, din 6 iulie 2023, prin care Traian Băsescu a cerut declararea neconstituționalității, pentru a doua oară, a articolului 1 alineat 3 din Legea 406/2011, dar și a Legii 243/2021 în integralitate. Aceste excepții de neconstituționalitate au fost ridicate de Băsescu în Dosarul 4764/2/2022, cel în care a dat în judecată Administrația Prezidențială pentru că i-a sistat plata indemnizației de fost președinte și i-a fost retrasă salarizarea unui secretar. Asta, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat pe Traian Băsescu în mod definitiv drept colaborator al Securității.
Curtea de Apel București a admis și de această dată cererea lui Băsescu și a sesizat CCR în data de 7 februarie 2023, dispunând suspendarea judecării cauzei până la soluționarea de către Curtea Constituțională a acestei sesizări.
A dat în judecată și RAAPPS
Mai departe, la data de 18 iulie 2023, la Curtea Constituțională a mai fost înregistrat dosarul 1998D/2023 prin care Băsescu a cerut din nou declararea neconstituționalității Legii 243/2021. Sesizarea a fost cerută în dosarul 3570/2/2022, adică în al doilea dosar în care a chemat în judecată SPP, pentru a cere anularea notificării 1029 din 28 martie 2022. Curtea de Apel București a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale și, la data de 31 mai 2023, a dispus suspendarea judecării cauzei, până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Ei bine, la data de 30 august 2024, Curtea Constituțională a mai înregistrat al cincilea dosar, 2825D/2024, în care Traian Băsescu a cerut pentru a patra oară declararea neconstituționalității Legii 243/2021 și a articolului 3 alineat 1 din Legea 406/2001. Sesizarea a fost făcută în dosarul 4767/2/2022, în care Băsescu a dat în judecată RAAPPS, cerând anularea notificării 2.277 din 28 martie 2023, prin care a fost somat să evacueze vila de protocol a statului din strada Gogol.
Vila din Gogol, un punct „fierbinte” în aceste procese. „Evacuatul” Băsescu ar putea evacua, la rândul lui, un demnitar
Decizia Curții Constituționale cu privire la aceste aspecte va produce efecte imediate de la data publicării în Monitorul Oficial, iar instituțiile publice vor fi obligate să se conformeze. Inclusiv instanțele de judecată care au pe rolul lor procesele deschise de Băsescu nu pot ignora efectele deciziei CCR.
Astfel, având în vedere că pierderea privilegiilor are legătură strictă cu modificarea Legii nr. 406/2001, în anul 2021, odată declarate neconstituționale aceste modificări, nu va mai exista bază legală ca Băsescu să fie lipsit, în continuare, de aceste privilegii.
După publicarea deciziei CCR, „Petrov” poate solicita instanțelor de judecată, pe rolul cărora se află procesele intentate în vederea recuperării privilegiilor, să ia act că nu mai există baza legală și să fie repus în toate drepturile pierdute.
Printre privilegiile pe care Băsescu le poate recupera și revendica se află și vila de protocol a RAAPPS, din strada Gogol nr. 2. Problema vilei este că, potrivit postului Realitatea Plus, aceasta a fost preluată, de câteva săptămâni, ca locuință de serviciu, de către prim-ministrul Ilie Bolojan.
Conform sursei citate, „premierul Ilie Bolojan locuiește, de ceva timp, într-o vilă de protocol a RAAPPS din centrul Capitalei, aceeași reședință de lux din strada Gogol nr. 2 pe care a ocupat-o, până în 2022, fostul președinte Traian Băsescu”.
Citește pe Antena3.ro
