Cârtiţele din Parlament

În timpul unei întâlniri din iunie 2007 cu ambasadorul american, Daniel Morar, şeful DNA, a explicat ambasadorului refuzul său şi al procurorului general Codruţa Kovesi de a apărea în faţa comisiei parlementare legat de interceptările telefonice, explicând că: "Suntem putere separată în stat – justiţia nu poate chestionată de Parlament".

Pentru a răspunde insistenţei liderilor parlamentari care cereau ca Morar şi Kovesi să apară la audieri, şeful DNA a spus că el a notificat Consiliul Superior al Magistraturii pentru ca acesta să determine dacă magistraţii pot fi subiectul unor audieri în parlament. Morar a spus că a notificat comisia în scris că numai SRI-ul are dreptul de a înregistra convorbirile telefonice şi că DNA are doar echipamentul să le asculte.

Morar a precizat că membrii comsiei au fost de asemenea interesaţi în a înţelege ce tip de echipament de înregistrare are DNA. El a menţionat: „acum că ei ştiu că pot fi ascultaţi, nu vor mai vorbi în continuare...”, făcând aluzie la dificultatea DNA de a investiga parlamentari.  Morar a arătat de asemenea „iresponsabilitatea” comisiei de a dezinforma spunând că au existat 3.800 de autorizaţii de interceptare în 2006, cele mai multe fiind efectuate de către DNA, deşi el a informat parlamentarii că în 2006 au fost  numai 186.

Şeful DNA a precizat că Parlamentul dezbate un proiect de lege controversat prin care s-ar crea o singură agenţie care va avea singurul drept de a intercepta telefoanele. El a spus că membrii comisiei parlamentare ar avea atunci dreptul să asculte toate înregistrările de două ori pe săptămână.

Morar a subliniat că el este „total împotriva” acestei legi  din moment ce unii parlamentari recent au oferit informaţii unor doi angajaţi ai SRI că sunt subiectul unei anchete a DNA. El crede că această „supraveghere” politică a activităţii operative a procurorilor va subimna serios abilitatea DNA de a ancheta corupţia la nivel înalt.

Ambasadorul l-a întrebat pe procurorul-şef DNA care sunt efectele cererii din 8 mai a ministrului Justiţiei Chiuariu de a-l concedia pe procurorul Doru Ţuluş. Morar a explicat că îndepărtarea şeful Secţiei a II-a a DNA ar avea un efect major din moment ce această secţie investighează cazurile „cele mai importante de fraude fiscale”. El a spus că Ţuluş este responsabil de anchetele care au dus la acuzarea a patru membri ai parlamentului. Morar a reafirmat dreptul legal al ministrului Chiuariu de a-l revoca din funcţia de şef de secţie pe  Ţuluş, dar a spus că decizia luată „peste noapte”  a fost surprinzătoare şi a fost luată fără consultare.

Morar a mai arătat că două dintre cele patru motive citate de Chiuariu pentru demitere erau neadevărate, din moment ce cazurile menţionate nu au avut de-a face cu Ţuluş, fiind anterioare mandatului său ca şef de secţie. În afară de efectul direct asupra lui Ţuluş, Morar a mai arătat că în ziua următoare doi din cei 12 candidaţi pentru un post de procuror la DNA s-au retras şi doi dintre procurorii recent angajaţi au cerut să fie transferaţi de la DNA.  În nota ambasadei se arată că dacă Ţuluş va fi îndepărtat din funcţie se va întoarce la Cluj.                   

Îndepărtarea lui Ţuluş „ar afecta aproape toate cazurile de înaltă corupţie pe care el le investighează sau coordonează în anchetele împotriva parlamentarilor şi oficialilor publici din orice partid politic”. 

Procurorul general Kovesi a comunicat oficialilor ambasadei aceleaşi îngrijorări: parlamentarii intenţionează să scape de anchete legate de corupţie în timpul suspendării preşedintelui Băsescu. Prin graba de a-l îndepărta pe Ţuluş, „ei ar putea împiedica majoritatea procurorilor DNA să se ocupe de cazurile de mare corupţie”, se mai arată în telegrama ambasadei.