Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție recidivează în cauzele în care Laura Codruța Kovesi este dată în judecată. După ce recursul Consiliului Superior al Magistraturii împotriva unei decizii a Curții de Apel București care a dispus ca fosta șefă a DNA să primească gradul profesional, pe ochi frumoși, fără examen, cum prevede legea, a fost stabilit pentru luna noiembrie a anului 2021, magistrații o comit din nou, depășindu-și propriul record. Recursul procuroarei SIIJ Mihaiela Iorga Moraru, în litigiul în care cere anularea ordinului prin care a fost dată afară, abuziv, de la DNA, se va judeca începând cu luna ianuarie a anului 2022. Asta, după ce Curtea de Apel București a admis cererea principală, însă nu a fost de acord ca Laura Kovesi și fostul subaltern al acesteia, celebrul procuror Marius Iacob, să-i plătească și daune morale de 10.000 de euro. Adică la cinci ani de la comiterea faptei pentru care se judecă acest proces.
În iulie 2017, după ce în presă au fost prezentate înregistrări din timpul unui team-building al DNA în care fostul procuror-șef Laura Codruța Kovesi le solicita subordonaților să „decapeze” în dosarele penale până se ajunge la primul-ministru, doi dintre anchetatorii cu vechime ai direcției au intrat în colimatorul acesteia. Mihaiela Iorga Moraru și Doru Florin Țuluș au acuzat fosta conducere că anchetează personalul angajat pentru a depista cine a dat aceste înregistrări în spațiul public. Ancheta a fost coordonată de Marius Iacob, care i-a chemat pe toți procurorii din cadrul DNA să fie testați cu aparatul poligraf. Mihaiela Iorga Moraru și Doru Țuluș au refuzat și, împreună cu actualul procuror-șef interimar al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Nicolae Marin, au sesizat Inspecția Judiciară în legătură cu modul în care Kovesi înțelegea să facă presiuni din funcția de conducere pe care o deținea.
Conflictul dintre Kovesi și cei doi – Moraru Iorga și Țuluș - s-a acutizat atât de mult, încât fosta șefă a DNA a emis, în data de 5 iulie 2017, două ordine prin care a dispus revocarea acestora din funcțiile de procurori în cadrul DNA. După care, cu sprijinul Secției pentru Procurori de la CSM, a pus aceste ordine în executare. Ambii procurori dați afară au atacat ordinele în instanță.
Ordinul, anulat. Dar despăgubirile nu au fost acordate
Mihaela Moraru Iorga a atacat în instanță acest act administrativ, solicitând, inițial, suspendarea ordinului și, ulterior, anularea acestuia, dar și plata de către procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și de către procurorul-șef adjunct de la acea dată, Marius Iacob, despăgubiri morale în cuantum de 10.000 de euro.
Citește pe Antena3.ro
Dosarul a fost întregistrat, la fond, pe rolul Secției a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București la data de 24 noiembrie 2017 și viza anularea Ordinului nr. 301 din 5 iulie 2017 emis de Kovesi, precum și despăgubirile respective. În cauză, instituția procurorului-șef al DNA, ca persoană juridică, dar și Codruța Kovesi și Marius Iacob, ca persoane fizice, au fost chemați în judecată în calitate de pârâți.
Cinci luni le-au luat judecătorilor de la Curtea de Apel București pentru a începe judecata. Primul termen de judecată a avut loc pe data de 17 aprilie 2018, iar soluționarea fondului a avut loc în 19 februarie 2019, când, prin intermediul Hotărârii nr. 586.2018, completul a decis să admită, în parte, cererea Mihaielei Moraru Iorga. Concret, instanța a respins excepția inadmisibilității, a lipsei calității procesuale pasive a pârâților persoane fizice și a lipsei interesului reclamantei și a anulat Ordinul nr. 301 din 5 iulie 2017 emis de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, dar și o adresă din 16 august 2018 emisă de Laura Kovesi. În schimb, judecătorii Curții de Apel București au respins cererea privind acordarea daunelor morale, admițând, doar în parte, capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, în sensul că a obligat instituția procurorului șef al DNA să achite către reclamanta Mihaiela Moraru Iorga suma de 3.000 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv taxa judiciară de timbru și onorariul avocațial redus.
22 ianuarie 2022, termen pentru recurs
Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă și putea fi atacată cu recurs. Important de precizat este că fosta șefă a DNA, care a fost „păsuită” de plata sumei de 10.000 de euro, a formulat ea însăși recurs, în special împotriva deciziei de anulare a ordinului prin care a dat-o afară pe Mihaiela Iorga Moraru, dar și pentru a contesta plata părții sale din suma de 3.000 de lei. În 27 august 2019, a depus recurs și Mihaiela Moraru Iorga.
Dosarul s-a mutat, astfel, de la Curtea de Apel București la Înalta Curte de Casație și Justiție, constituindu-se, la data de 19 septembrie 2019, pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal.
Cauza a fost repartizată Completului 2 Civil de Recurs, care a stabilit primul termen de judecată pentru data de… 26 ianuarie 2022. Este pentru a doua oară când aceeași Secție de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție procedează de această manieră când este vorba despre Laura Codruța Kovesi.
„Jurnalul” a prezentat, în exclusivitate, faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să judece recursul formulat de Consiliul Superior al Magistraturii împotriva unei decizii a Curții de Apel București într-o cauză care o privește pe aceeași fostă șefă a DNA, începând cu 21 noiembrie 2021. Și nu este vorba despre orice speță, ci despre gradul profesional de procuror de Parchet General, pe care CSM a refuzat să i-l acorde fără examen, dar instanța de fond a decis că da. CSM a formulat acest recurs, astfel încât, deși instanța de fond a obligat Consiliu să acorde această calificare, practic, până la finalizarea procesului ea nu poate fi acordată. În acest timp, Kovesi nu mai este magistrat, decretul de încetare a activității de procuror fiind emis de Klaus Iohannis înainte de alegerile prezidențiale. Însă Kovesi ocupă funcția de procurer-șef al Parchetului European, cu toate că pentru această demnitate ar fi trebuit să dețină gradul profesional pentru care se judecă cu CSM.
Mihaiela Moraru Iorga, hăituită la propriu pentru că „s-a pus” cu Kovesi
Mihaiela Iorga Moraru, rivala Laurei Codruța Kovesi, a avut de dus un adevărat război cu miză uriașă pentru „tupeul” pe care l-a avut când i s-a opus „zeiței anticorupție”. După ce a reușit să suspende ordinul prin care a fost dată afară din DNA, ca o coincidență, subalternii lui Kovesi de la DNA Ploiești, respectiv Lucian Onea și ceilalți „paraditori” ai „unității de elită”, i-au fabricat Mihaielei Moraru Iorga un dosar penal pentru favorizarea infractorului, trimițând-o în judecată. Automat, Secția de Procurori de la CSM a suspendat-o pe Moraru Iorga din magistratură. La instanță însă, surpriză. Judecătorii au trimis rechizitoriul înapoi la Parchet, pe motiv că nu există probe care să susțină trimiterea în judecată.
Dosarul penal a fost folosit de completul de judecată de la fond, din procesul cu Kovesi, care ar fi vrut să suspende judecarea cauzei până la finalizarea dosarului penal.
Predoiu anunță desființarea SIIJ și restaurația sistemului
Cauza Iorga Moraru – Kovesi prezentată mai sus are legătură cu ultimele mișcări care se produc în sistem după preluarea puterii guvernamentale de către PNL. Mihaiela Iorga Moraru este, în prezent, procuror de execuție la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), fiind unul dintre cei mai importanți anchetatori ai acestei structuri. Însă SIIJ se află pe lista neagră a noului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, care lucrează la o restaurație a sistemului de pe vremea lui Kovesi.
Prezent la reuniunea organizată cu prilejul împlinirii a 15 ani de la înființarea DIICOT, de la Constanța, Cătălin Predoiu a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, că Ministerul Justiției va promova desființarea SIIJ pentru motivele pe care le-a prezentat public și a atras atenția că șeful CSM trebuie ales cu majoritate, nu la limită. „Ministerul Justiției va promova desfiinţarea SIIJ, pentru motive pe care le-a arătat public în numeroase ocazii, inclusiv pentru cele care ţin de opţiunile magistraţilor consultaţi şi criticile formulate în rapoartele de ţară”, a susținut Predoiu.
Restaurația nu se oprește aici. Noul ministru al Justiției consideră că ar fi „extrem de pozitiv”, ca viitorul preşedinte al CSM să fie ales în urma unei majorităţi generate de magistraţii din plenul CSM, nu determinat la limită pe baza unui vot hotărâtor al unui factor politic reprezentat în CSM de ministrul Justiţiei. Acest lucru ar răspunde criticilor și recomandărilor din cadrul Raportului MCV care constată tensiunile din cadrul CSM şi sistemul judiciar, considerându-le o vulnerabilitate la adresa funcţionalităţii sistemului. „Ministerul Justiției îşi exprimă speranţa că până la următoarele şedinţe de Secţie de judecători şi de plen, magistraţii din CSM să dea dovadă de dialog, înţelepciune şi moderaţie şi să genereze o majoritate largă care să aleagă un nou preşedinte al CSM; Ministerul Justiției consideră că ieşirea din blocajul CSM este o condiţie pentru a se putea aborda temele esențiale ale anului 2020, modificarea Legilor justiţiei şi ale Codurilor Penale, îmbunătăţirea Raportului de ţară”, a mai punctat Predoiu în discursul său.
În acest sens, el anunță că, începând cu luna februarie 2020, Ministerul Justiției va demara un proces de evaluare a reparaţiilor care trebuie aduse Legilor justiţiei şi Codurilor penal şi de procedură penală. În viziunea Ministerului Justiției, proiectele trebuie să includă recomandările Raportului MCV, GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia. „Ministerul Justiției va sesiza Parlamentul cu proiectele elaborate pe această bază, pentru a fi dezbătute şi aprobate în proceduri parlamentare; Ministerul Justiției reiterează invitaţia către procurorii din Ministerul Public, inclusiv DIICOT, de a participa la concursurile organizate pentru selecţia candidaturilor pentru procurorii de rang înalt; Ministerul Justiției subliniază obiectivitatea concursurilor, precum şi faptul că nu există favoriţi sau persoane care «vor fura startul», subliniind responsabilitatea procurorilor faţă de acest proces”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.
Recidivă a Secției de Contencios de la ÎCCJ în dosarele civile ale Laurei Kovesi. Magistrații au dat termen într-un proces pentru 26 ianuarie 2022, la ora 9.00 dimineața. Anterior, într-un alt process, recursul a fost stabilit pentru 21 noiembrie 2021
Dosarul în care se judecă Kovesi este inițiat de procuroarea SIIJ Mihaela Iorga Moraru. Și vizează darea sa afară, în vara anului 2017, de la DNA și plata sumei de 10.000 de euro, cu titlu de despăgubiri
