Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Traian Băsescu a dat cărţile pe faţă la şedinţa de luni de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), când a declarat: “Oamenii-cheie în justiţie sunt preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi, ai DNA, DIICOT. Aici sunt cheile în justiţie”. Cu alte cuvinte, toată povestea cu independenţa şi inamovabilitatea judecătorilor şi procurorilor este bună doar pentru discursurile din campaniile electorale şi este, evident, o temă “cool” de conversaţie cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai ambasadelor. În realitate, lucrurile stau cum spune Traian Băsescu: sistemul judiciar este format din “chei” sau “oameni-cheie” şi magistraţi. Dar cum despre aceştia din urmă preşedintele nu a vorbit, vom încerca în continuare să vedem cine sunt oamenii-cheie, cum au ajuns în aceste poziţii şi cum unii dintre ei apar întotdeauna în prim-plan.
Prima “cheie” este preşedintele Înaltei Curţi, judecătoarea Livia Stanciu. A fost procuror în timpul regimului comunist, acest episod din viaţa sa fiind relatat pe larg şi cu foarte mult talent într-un eseu de către o tânără judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti, Daniela Panioglu: “În anul 1980, când lagărul comunist devenea tot mai cumplit, actualul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie era numit procuror în oraşul în care m-am născut. Oraşul avea industrie metalurgică şi şantier naval, prin urmare colcăia de securişti, de la micii turnători până la cei mai abili şi privilegiaţi torţionari. Toţi aceşti tovarăşi, uzurpatori ai Lui Hristos şi ai Legii Lui, au păzit, cu străşnicie, temniţa comunistă. Şi tovarăşa procuror a plutit deasupra noastră, omniprezentă şi păzitoare, timp de 14 ani, până în anul 1994, când s-a metamorfozat în judecător”. Potrivit ziuanews.ro, judecătoarea Livia Stanciu ar avea o relaţie strânsă de prietenie cu soţia liderului PDL Mircea Toader. Aceeaşi sursă a mai relatat despre relaţiile foarte strânse şi întâlnirile pe care le avea judecătoarea Stanciu cu Daniel Morar, fostul şef al DNA.
Cea de a doua “cheie”, vicepreşedintele Înaltei Curţi, judecătorul de penal Ionuţ Matei, a fost numit recent în această funcţie, fiind singurul judecător care a candidat pentru această funcţie. Numele său şi al Liviei Stanciu apar frecvent în toate marile dosare de la Înalta Curte, cei fiind “abonaţi” la judecarea cauzelor fierbinţi. După prezentarea şi celorlalte două “chei” vom arăta mecanismul prin care anumiţi judecători printre care Ionuţ Matei şi Livia Stanciu soluţionează toate dosarele importante.
Cea de a treia “cheie”, Codruţa Kovesi, actual şef al DNA, nu are nevoie de prezentare, fiind cunoscut faptul că a fost promovată în funcţia de procuror general al României de către Monica Macovei. Ulterior, în urma unei negocieri Băsescu Ponta, Codruţa Kovesi a fost numită procuror şef al DNA pentru a se debloca situaţia numirilor din Justiţie, în condiţiile în care Traian Băsescu a refuzat să accepte propunerile făcute de ministrul Justiţiei.
În fine, cea de a patra “cheie”, procurorul Alina Bica, şeful DIICOT, a fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei în mandatul lui Cătălin Predoiu şi este cunoscută ca având relaţii în zona PDL. Cel mai elocvent exemplu a fost oferit de stenogramele unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu Sorin Blejnar, fost şef al ANAF în guvernarea PDL, cu care discuta despre funcţiile şi posturile vacante de la fisc.
“Oamenii-cheie” de la Înalta Curte
La Înalta Curte, unde se judecă toate dosarele importante, există judecători care apar obligatoriu în aproape toate cauzele penale. Cel mai recent, această situaţie s-a văzut în cazul Adrian Năstase, pe care îl vom detalia. Practic, doi judecători, Livia Stanciu şi Ionuţ Matei, cele două “chei” menţionate de Traian Băsescu, sunt de serviciu în dosarele grele.
Care este mecanismul care permite această situaţie? Înalta Curte prin Secţia Penală are competenţa de a judeca anumite cauze atât în prima fază, fondul, cât şi în a doua fază, recursul. Cauzele de competenţa Înaltei Curţi sunt, de regulă, cele care privesc demnitari sau care se referă la fapte de corupţie, cele mai multe anchetate de către DNA.
În prima fază, la fond, procesele sunt soluţionate de către un complet de trei judecători de la Secţia Penală. La această secţie, funcţionează mai multe complete de trei judecători, iar din două dintre acestea fac parte şi judecătorii Livia Stanciu şi Ionuţ Matei. Cu alte cuvinte, sunt şanse ca cei doi să judece la fond un proces, dar sunt şi şanse să nu îl judece. Toate aceste procese de la fond ajung însă la recurs. Recursul se judecă tot de către Înalta Curte. Există doar două complete care soluţionează aceste recursuri, iar cele două complete sunt conduse unul de către Livia Stanciu, iar altul de către Ionuţ Matei. În acest mod, dacă cei doi nu au judecat dosarul la fond, sigur unul dintre ei îl va soluţiona în recurs.
Potrivit legii dar şi jurisprudenţei CEDO, orice proces trebuie să aibă o cale de atac. Recursul pentru toate instanţele din România este judecat de o instanţă superioară: recursurile de la judecătorie le soluţionează tribunalul, recursurile de la tribunal le judecă curtea de apel, recursurile de la curtea de apel le judecă Înalta Curte, iar recursurile de la Înalta Curte le judecă... tot Înalta Curte.
Completele de cinci judecători de la Înalta Curte, aşa-zisele completele de recurs, sunt formate din judecători egali în grad cu cei care au soluţionat fondul. Cu toate acestea, în practică, judecătorii din completele de cinci, deşi sunt egali cu judecătorii din completele de trei, care soluţionează fondul, se comportă ca şi cum ar fi o instanţă superioară Înaltei Curţi. De precizat faptul că aceste complete au fost introduse prin legea “micii reforme” iniţiată în anul 2010 de ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu.
Revenind la cazul Adrian Năstase, trebuie spus că a avut de-a face de două ori cu judecătorul Ionuţ Matei. Acesta l-a condamnat la fond în dosarul “Trofeul Calităţii”, proces în care a prezidat şedinţa de judecată, dar şi la recurs, în dosarul “Zambaccian”, unde Ionuţ Matei a prezidat şedinţa de recurs. Recursul de la “Trofeul Calităţii” a fost prezidat de judecătoarea Livia Stanciu. De asemenea, judecătoarele Ioana Bogdan şi Cristina Rotaru, care au judecat fondul la “Trofeul Calităţii”, au fost şi în completul de recurs de la “Zambaccian”.
