Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La o săptămână după anunțul spectaculos al punerii sub control judiciar a doi foști manageri ai companiei Microsoft România, implicați în dosarul încheierii contractului licențelor pentru Guvernul României, din anul 2003, DNA primeşte o primă lovitură. Înalta Curte de Casație și Justiție i-a ridicat, luni, controlul judiciar instituit pe numele lui Silviu Hotăran, acuzat, alături de afaceristul Claudiu Forică și de un alt fost director al Microsoft, Ovidiu Artopolescu, de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată. Florică, Artopolescu și Hotăran au atacat măsura instituită pe numele lor, apărătorii acestora invocând, printre altele, şi argumentul că faptele pentru care au fost puși sub acuzare sunt prescrise. De altfel, acuzațiile aduse acestora reprezintă o extindere a cercetărilor în dosarul “Microsoft”, începute în anul 2014 și disjunse din celălalt dosar “Microsoft”, în care au primit deja condamnări definitive Dorin Cocoș, Gabriel Sandu, Nicolae Dumitru și Gheorghe Ștefan. “Jurnalul Național” prezintă amănuntele descrise, încă de acum doi ani, de DNA, în baza mărturiilor aceluiași Claudiu Florică. Din aceste detalii, reiese faptul că procurorii au ocolit unii membri ai Guvernului Năstase, care au avizat notele de fundamentare a două Hotărâri de Guvern care au stat la baza încheierii contractului privind licențele Microsoft care fac obiectul acestui dosar.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ridicarea măsurii controlului judiciar instituite de procurorii anticorupție pe numele fostului director general al Microsoft România, Silviu Hotăran, pus sub acuzare, în urmă cu o săptămână, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă continuată. Decizia vine după ce Hotăran a atacat măsura la Instanța Supremă. Magistrații au admis plângerea acestuia și au decis ca interdicțiile impuse de procurori să fie ridicate, printr-o hotărâre definitivă.
DNA ia bătaie în primul meci
În 21 noiembrie, DNA a anunțat extinderea cercetărilor în dosarul Microsoft II și, inițial, punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva foștilor manageri ai Microsoft România, Ovidiu Artopolescu și Silvu Hotăran, dar și a controversatului afacerist Claudiu Florică, reprezentant al companiei Fujitsu Siemens Computers GMBH Austria în România. Pe numele tuturor celor trei personaje a fost luată măsura instituirii controlului judiciar.
Două zile mai târziu, atât Claudiu Florică, cât și Ovidiu Artopolescu au decis să atace în instanță această măsură, pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind înregistrate dosarele 3842/1/2016, respectiv 3843/1/2016, care au vizat același tip de cereri, mai exact plângeri împotriva ordonanțelor DNA de luare a măsurii controlului judiciar, instituită în data de 21 noiembrie, dispusă în dosarul penal 237/P/2015 al DNA, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunlor de corupție. Ambele cereri au fost judecate în data de 25 noiembrie, magistrații respingându-le ca nefondate.
În schimb, la data de 24 noiembrie 2016, al treilea inculpat din acest dosar, Silviu Hotăran, a formulat, tot la Înalta Curte, o plângere identică, judecată și soluționată de Secția Penală în data de 28 noiembrie. Potrivit minutei acestei decizii, magistrații au admis plângerea și au revocat, definitiv, măsura controlului judiciar instituită pe numele acestuia.
Potrivit unor surse apropiate anchetei, avocații lui Claudiu Florică ar fi invocat, în cererile depuse, mai multe nereguli ale actului de acuzare, printre care și argumentul că faptele reținute în sarcina clientului lor ar fi deja prescrise. Conform DNA, cei trei sunt acuzați de săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 297 Cod Penal și de art. 13, indice 2, din Legea 78/2000. Potrivit primului articol citat, abuzul în serviciu reprezintă fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și, prin aceasta, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Pedeapsa prevăzută de aceste articole este închisoarea cuprinsă între 2 și 7 ani. La fel se pedepsește și complicitatea. Aceeași pedeapsă este majorată, potrivit art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, cu o treime atunci când se constată că, prin săvârșirea ei, s-a comis și o faptă de sau în legătură cu corupția.
În aceste condiții, în Noul Cod Penal, la art. 154, alineat 1, litera C, se prevede că intervine perscripția, în termen de opt ani, în situația în care legea penală prevede pentru infracţiunile săvârșite o pedeapsă mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani. În situația de față, pedeapsa maximă majorată ar fi de 9 ani și 3 luni, iar, din 2004, până în noiembrie 2016, au trecut 12 ani. Aceste argumente nu au stat, însă, în picioare în ceea ce-i privește pe Claudiu Florică și Ovidiu Artopolescu.
Acuzațiile, făcute publice în 2014. Urmărirea penală a început în 2016
Ilegalităţile pentru care cei trei, dar și câțiva reprezentanți ai Guvernului Adrian Năstase au fost puși sub acuzare, în noiembrie 2016, de către DNA nu sunt noi. Ele au mai fost invocate de anchetatori într-un referat privind primul lot condamnat deja în Microsoft I. Este vorba despre afaceriștii Nicolae Dumitru “Niro”, Dorin Cocoș, fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu și fostul primar al Municipiului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ștefan, zis Pinalti. Ce spuneau procurorii încă din 2014 pe acest subiect? Faptul că, în 4 septembrie 2003, premierul de la acea dată, Adrian Năstase, a aprobat Memorandumul privind “Parteneriatul Strategic între Guvernul României și Microsoft”, inițiat de Ministerul Comunicațiilor și cel al Integrării Europene de la acea dată și avizat de Ministerul Afacerilor Externe. Prin acest Memorandum, s-a aprobat semnarea de către Ministerul Comunicațiilor a unei cereri de intenție între Guvern și compania Microsoft.
În 17 septembrie 2003, la Roma, a fost semnat un document prin care Microsoft își exprima intenția de a oferi Guvernului un acord special pentru obținerea de licenţe pentru produsele Microsoft, la prețuri speciale, denumite “guvernamentale”. În 1 octombrie 2003, Microsoft România și Fujitsu Siemens Computers GMBH Austria au semnat o ofertă ce cuprindea “Microsoft Business Agreement”, “Microsoft Enterprise Agreement Subscription” “Microsoft Select”, formulare de înscriere și o ofertă de finanțare în valoare de 41.909.325 de dolari, valabilă până în 15 martie 2004, pe care au transmis-o la Ministerul Comunicațiilor, în atenţia lui Dan Nica. Din acest document reiese faptul că, în condițiile acceptării ofertei, derularea contractului semnat cu Microsoft urma să se realizeze prin Fujitsu Siemens Computers GMBH Austria. Oferta a fost semnată de Claudiu Florică, reprezentant al Fujitsu Siemens, și de Silviu Hotăran, în calitate de general manager al Microsoft România. Procurorii DNA spun că în arhiva Microsoft România a fost identificat un document-corespondență scanat, transmis de Fujitsu Siemens și semnat ilegal de către Silviu Hotăran.
Afacerea, aprobată prin Hotărâre de Guvern
În 11 decembrie 2003, a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 1473, prin care Secretariatul General al Guvernului, condus de Eugen Bejinariu, a fost împuternicit să semneze cu Fujitsu Siemens Computers contractul-cadru de cumpărare de licențe Microsoft, pe o perioadă de cinci ani, începând cu anul 2004. Nota de fundamentare îi are ca inițiatori pe Dan Nica și Eugen Bejinariu, fiind avizată de ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu. La 15 decembrie 2003, Secretariatul General al Guvernului a solicitat Ministerului Comunicațiilor documentele care să ateste calitatea Fujitsu Siemens Computers de partener abilitat al Microsoft.
Ulterior, în 12 martie 2004, Fujitsu Siemens și Microsoft România au transmis la Ministerul Comunicațiilor o nouă ofertă comună actualizată, valabilă până în 30 martie 2004, propunerea incluzând și oferta de finanțare prin credit furnizor din partea Fujitsu Siemens, la un preț de 43.665.885 de dolari, pentru o perioadă de cinci ani. În cazul în care era acceptată propunerea de finanțare, prețul produselor se ridica la 54.694.746,50 lei, adică la 11 milioane de dolari. Oferta a fost semnată de Claudiu Florică, din partea Fujitsu Siemens, și de Ovidiu Artopolescu, din partea Microsoft România.
Mai departe, prin Hotărârea de Guvern 470/2004, a fost abrogată HG 1473/2003, fiind astfel aprobată încheierea între Guvern și Fujitsu Siemens a contractului comercial de închiriere pentru produsele Microsoft, inclusiv a contractelor tehnice relevante Microsoft. A fost împuternicit Eugen Bejinariu să semneze contractele.
Avocații fostului reprezentant al Fujitsu Siemens Computers GMBH Austria, Claudiu Florică, au învederat că faptele pentru care acesta este acuzat sunt prescrise
Pe cine au “sărit” procurorii
Nota de fundamentare a acestei a doua hotărâri de Guvern, care a decis, practic, semnarea contractului, a fost inițiată de Dan Nica și Eugen Bejinariu. Avizul a venit de la Ministerul Finanţelor, prin Mihai Tănăsescu, și de la Ministerul Justiției, prin semnătura lui Cristian Diaconescu. Primii trei sunt cercetați penal în acest dosar, al patrulea, nu. De altfel, aceeași atitudine o regăsim și în dosarul “Gala Bute”, unde ministrul Justiției de la acea dată, Cătălin Predoiu, care a avizat pentru legalitate nota de fundamentare a hotărârii organizării galei de box, nu este, deocamdată, cercetat, deși dosarul a fost trimis de mult în instanță.
Revenind la nota de fundamentare avizată inclusiv de Cristian Diaconescu, procurorii arată că, în cuprinsul ei, în mod nereal, se atestă că Fujitsu Siemens Computers GMBH Austria este desemnată de Microsoft Irleand Operations Limited ca unic partener abilitat să semneze acest contract cu Guvernul României și să livreze produsele software, precum și să primească prețul pentru aceste produse. Anchetatorii mai susțin că, din cercetările efectuate, la nivelul anului 2004, în România, existau patru companii autorizate să distribuie aceste produse. Este vorba despre SC Dim Soft SRL, SC Net Consulting SRL, SC Radix SRL și Fujitsu Siemens Computers GMBH Austria.
Procurorii mai spun că, “contrar celor expuse de Guvernul României, contractul comercial de licențe Microsoft trebuia încheiat între Guvern și Microsoft Irleand Operations Limited, reprezentat de Fujitsu Siemens Computers GMBH Austria, în baza unei împuterniciri, înscris sub semnătură privată anexă la Hotărârea de Guvern, în care nu se face referire a semnarea contractului-cadru de licențiere, ci doar a contractelor tehnice”. Mai mult, Microsoft nu era parte în contractele comerciale cu beneficiarii licențelor, spun procurorii.
Într-un document al procurorilor, din 2014, se arată cu subiect și predicat cine sunt responsabilii guvernamentali care, în 2004, au avizat parafarea contractului Microsoft. Unii sunt anchetați, alții nu
“Comisioanele” au dispărut de pe lista acuzațiilor
Valoarea contractului încheiat de Guvernul României a fost de 54.567.465 de dolari, iar plata urma să se facă în nouă rate semestriale, în perioada 15 aprilie 2005 – 15 aprilie 2009. În data de 15 aprilie 2004, Eugen Bejinariu și Microsoft Irleand Operations Limited, prin Fujitsu Siemens Computers GMBH Austria, au parafat afacerea. Prin Hotărârea de Guvern 1778 din octombrie 2004, s-a aprobat extinderea contractului, fiind mandatat tot Secretariatul General al Guvernului să-l semneze.
De această dată, nota de fundamentare a fost inițiată de ministrul Educaței, Alexandru Athanasiu, de ministrul Comunicațiilor, Adriana Țicău, de Eugen Bejinariu și de Mihai Tănăsescu. Pentru toți aceștia, DNA a cerut aviz președintelui României și Parlamentului, pentru începerea urmăririi penale.
Astfel, în urma acestui act normativ, în data de 3 noiembrie 2004, a fost încheiat primul act adițional la contract, la o valoare de 19.370.500 de dolari, plata fiind efectuată, de asemenea, în nouă rate semestriale, în perioada 10 noiembrie 2005 – 15 noiembrie 2009. Procurorii susțin că extensia contractului s-a efectuat în condiții nelegale, întrucât Fujitsu Siemens Computers GMBH Austria nu era autorizată pentru distribuirea de licențe educaționale.
Concluzia anchetatorilor este că acest contract s-a încheiat ilegal. Mai mult, din cele 54 de milioane de dolari, achitate de Guvern, 20 de milioane “reprezintă comisioane pentru persoanele implicate în derularea proiectului”. Asta se spunea în 2014. Astăzi, este vorba doar despre abuz în serviciu.
Președintele României a încuviințat, ieri, urmărirea penală a patru foști miniştri ai Cabinetului Năstase, printre care şi Dan Nica
Iohannis a dat drumul la urmărirea penală a miniștrilor lui Năstase
Ieri, președintele României, Klaus Werner Iohannis, a semnat decretul prin care a cerut Ministrului Justiției urmărirea penală a miniștrilor Dan Nica, Adriana Țicău și Alexandru Athanasiu, în același dosar în care au fost puși, în 21 noiembrie, sub acuzare, Claudiu Florică și cei doi foști manageri ai Microsoft România. Președinţia a înștiințat, totodată, și Parchetul General cu privire la această decizie.
În ceea ce-l privește pe fostul secretar general al Guvernului, Eugen Bejinariu, acesta așteaptă să vadă cum vor vota colegii săi din Parlament pe marginea cererii DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale în această speță.
Claudiu Florică și fostul manager general al Microsoft România, Ovidiu Artopolescu, rămân cu măsura controlului judiciar. Nu același lucru se va întâmpla în cazul celuilalt director al Microsoft, Silviu Hotăran, care a reușit să-i convingă pe magistrați să-i ridice măsura restrictivă.
Acuzațiile aduse celor trei reprezintă o reîncălzire a unor concluzii ale DNA din 2014, când s-au disjuns, din dosarul Microsoft I, mai multe cauze conexe. Atunci, procurorii au concluzionat că, în 2004, contractul de licenţe a fost încheiat ilegal de Guvernul României. Hotărârile de Guvern care au aprobat această afacere au fost semnate de mai mulți miniștri. Pe unii, procurorii nu-i întreabă de sănătate.
