x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Comisia Europeană pierde la Curtea Europeană

Comisia Europeană pierde la Curtea Europeană

de Ion Alexandru    |    15 Mai 2023   •   07:00
Comisia Europeană pierde la Curtea Europeană

Decizia Comisiei Europene din 2020 prin care guvernul german a fost autorizat să ofere companiei aeriene Lufthansa un ajutor de stat în valoare de 6 miliarde de euro, pentru a acoperi pagubele suferite în timpul restricțiilor impuse ca urmare a pandemiei de Covid-19, a fost anulată, la finalul săptămânii trecute, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

 Instanța a constatat faptul că Executivul european a încălcat Tratatul de Funcționare al UE și a comis mai multe erori în această autorizare, dar și că nu a efectuat o investigație pentru a vedea dacă Lufthansa avea sau nu o nevoie vitală de această sumă din partea guvernului german. De o cu totul altă atitudine din partea Comisiei a beneficiat compania românească TAROM, care a primit „undă” verde cu privire la garantarea de către statul român a unui împrumut de aproape 40 de milioane de euro. Un nou ajutor de stat aprobat de CJUE pentru TAROM este condiționat de renunțarea la mai multe rute în principalele capitale europene.

 

Decizia istorică se numește Hotărârea CJUE din data de 10 mai 2023, în cauzele conexate „Raynair vs Comisia Europeană” și „Condor Flugdienst vs Comisia Europeană și Lufthansa – Covid19”. Tribunalul european anunță că a anulat decizia Comisiei de aprobare a recapitalizării Lufthansa de către Germania, în valoare de 6 miliarde de euro, în contextul pandemiei de Covid-19. Potrivit unei comunicări oficiale a CJUE, „Comisia Europeană a săvârșit mai multe erori, în special atunci când a considerat că Lufthansa nu era în măsură să găsească finanțare pe piețe pentru toate nevoile sale, omițând să solicite un mecanism care să stimuleze Lufthansa să răscumpere participația Germaniei cât mai curând posibil, negând existența unei puteri semnificative pe piață a Lufthansa în anumite aeroporturi și acceptând și anumite angajamente care nu garantau menținerea unei concurențe efective pe piață”.

La data de 20 iunie 2020, Republica Federală Germania a notificat Comisiei Europene un ajutor individual sub forma unei recapitalizări, în valoare de 6 miliarde de euro, acordat Deutsche Lufthansa AG (denumită DHL). Această recapitalizare, care se înscria în cadrul unei serii de măsuri de sprijin mai ample în favoarea grupului Lufthansa, urmărea să restabilească poziția bilanțului și lichiditățile întreprinderilor din grupul Lufthansa, în situația excepțională cauzată de pandemia de Covid-19.

 

Excluderea concurenței din mai multe aeroporturi

 

„Fără a deschide procedura oficială de investigație, prevăzută la articolul 108 alineat 2 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, Comisia Europeană a calificat măsura în cauză drept ajutor de stat comparabil cu piața internă, în temeiul cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire în condițiile pandemiei de Covid-19”, subliniază CJUE.

Companiile aeriene Raynar DAC și Condor Flugdienst GmbH au introdus la CJUE două acțiuni în anulare a acestei decizii, acțiuni care au fost admise de Camera a zecea extinsă a Tribunalului, pentru motivul că, „prin adoptarea deciziei atacate, Comisia Europeană a încălcat mai multe condiții și cerințe prevăzute de Cadrul temporar”.

Concret, „Tribunalul concluzionează că Comisia nu a respectat Cadrul temporar, în măsura în care a omis să impună includerea unui mecanism de recuperare a remunerării statului sau a unui mecanism similar în remunerarea participației la capital și a participației tacite, cu ocazia conversiei acesteia din urmă în capital propriu”. Instanța mai concluzionează, de asemenea, că, „prin excluderea concurenților care dețineau deja o bază în aeroporturile Frankfurt și Munchen din prima etapă a procedurii de cesiune de sloturi, Comisia Europeană nu a examinat toate elementele referitoare la angajamentul propus și, prin urmare, a săvârșit o eroare vădită de apreciere”.

 

Concluzie fără echivoc

 

Mai departe, în documentul citat se arată că cerința potrivit căreia cesiunea sloturilor trebuia să se efectueze în schimbul unei remunerări avea o importanță esențială în economia deciziei Comisiei Europene, astfel încât „Comisia avea obligația să prezinte motivele pentru care a considerat că această cerință era conformă cu măsurile aplicabile în domeniu. Or, în lipsa oricărei indicații cu privire la motivele care au determinat Comisia să considere că cesiunea sloturilor orare trebuia să fie remunerată, iar nu efectuată cu titlu gratuit, și că această cerință nu ar avea drept consecință reducerea activității sloturilor și, prin urmare, a eficacității angajamentelor aferente, Tribunalul constată că Comisia nu și-a îndeplinit obligația de motivare a deciziei”.

Pentru toate aceste aspecte, CJUE a considerat că decizia Comisiei Europene cu privire la aprobarea ajutorului de stat acordat de Germania companiei Lufthansa „este afectată de mai multe erori și neregulatități, pe cale de consecință, o anulează”.

De remarcat este că acțiunea în anulare are ca obiect anularea acelor acte ale instituțiilor Uniunii Europene care sunt contrare dreptului Uniunii Europene. „Cu respectarea anumitor condiții, statele membre, instituțiile europene și particularii pot sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o acțiune în anulare”.

 

 

Tratament complet diferit al Comisiei cu privire la compania românească TAROM

 

Atitudinea Comisiei Europene cu privire la ajutorul de stat acordat, în valoare de 6 miliarde de euro, la vreme de pandemie, companiei aeriene Lufthansa, desființată de CJUE, este exact pe contrasensul atitudinii aceleiași Comisii Europene cu privire la ajutorul de stat de care ar fi trebuit să beneficieze, din partea statului român, compania aeriană TAROM, tot la vreme de pandemie. 

Guvernul Orban a emis, în 2020, Ordonanța de Urgență 139 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat operatorului TAROM. La 20 octombrie 2020, Executivul de la București preciza că acest ajutor de stat trebuie acordat în contextul situației epidemiologice determinate de Sars-Cov 2 în Europa, situație care a impus suspendarea operării curselor aeriene. Cu acest prilej, a fost autorizat Ministerul Finanțelor să garanteze, în numele și în contul statului, la solicitarea TAROM, un împrumut contractat de beneficiar în limita sumei de 312.744.200 de lei (65,8 milioane de euro) pe o perioadă de 6 ani, cu titlu de ajutor de stat. 

Conform acestei OUG, garanția trebuia să acopere în procent de cel puțin 100% valoarea împrumutului, precum și dobânzile și comisioanele aferente acestuia. Cu specificația că „valoarea exactă a împrumutului va fi cea stabilită în decizia de autorizare a ajutorului de stat de către Comisia Europeană”.

 

De data aceasta, a fost declanșată o investigație

 

La data de 5 iulie 2021, Comisia Europeană a declanșat, în cazul TAROM, o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române companiei TAROM „sunt conforme cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat”. Ceea ce, în cazul Lufthansa, așa cum rezultă din decizia CJUE, nu s-a întâmplat.

TAROM a primit, în cele din urmă, de la statul român un împrumut de salvare temporar de aproximativ 36,7 milioane de euro, după aprobarea acestuia de către Comisia Europeană, în temeiul măsurilor UE privind ajutoarele de stat din februarie 2020.

În octombrie 2020, Comisia Europeană a cerut instituirea din partea statului român a unei garanții pentru un împrumut de 19,3 milioane de euro în favoarea companiei TAROM pentru daunele suferite ca urmare a pandermiei de Covid-19.

 

Ajutor de stat, la schimb cu pierderea unor rute importante

 

La finalul săptămânii trecute, în cadrul emisiunii „Exces de Putere” de la Antena 3 CNN, a fost dezvăluit faptul că până și această mare speranță pentru TAROM a devenit o capcană. Aprobarea unui nou ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană este condiționată de un plan care prevede renunțarea la mai multe rute ale TAROM, unele dintre ele către țări unde trăiesc comunități importante de români sau care sunt destinații preferate de turiștii din țara noastră, cum ar fi Barcelona, Londra, Praga, Roma sau Viena.

Nicolae Demetriade, ex-CEO TAROM în perioada 2001-2002, a precizat că „TAROM va deveni o companie foarte mică și pentru că, pentru a primi acest ajutor de stat de la UE, va trebui să mai taie și alte rute.

Potrivit poralului BoardinbPass, în octombrie 2022, TAROM a suspendat pe o perioadă nedeterminată rutele București-Barcelona și București-Viena.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×