Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Declanșată în decembrie 2025, operațiunea „Recorder” împotriva CSM și a președintei ÎCCJ Lia Savonea a reactivat „oastea” USR și #rezist „specializată” pe justiție. Unul dintre personajele reactivate a fost ex-primărița USR de la sectorul 1, Clotilde Armand, care a criticat, cu acest prilej, tergiversarea dosarelor, până la împlinirea prescripției, pentru corupți. În același timp, Clotilde Armand, care este trimisă în judecată pentru conflict de interese, beneficiază personal de astfel de tergiversări. Dosarul său penal, trimis în instanță în aprilie 2024, a stat pe camera preliminară până în februarie 2025. Iar din februarie 2025 până în ianuarie 2026, termenele de judeată au fost amânate succesiv. Faptele, care ar fi fost săvârșite în anul 2022, se pedepsesc cu închisoarea de la 1 la cinci ani, iar termenul de prescripție generală se împlinește în cinci ani.
În decembrie 2025, când a fost declanșată operațiunea „Documentarul Recorder”, USR și grupările #rezist s-au reactivat, ca în vremurile „bune” din perioada 2017 – 2018. Care mai de care a ieșit cu proteste de stradă sau cu inițiative de modificare a legilor privind justiția sau legislația penală.
Printre „gurile de tun” ale propagandei USR anti-CSM și antiactuala conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la momentul operativ s-a aflat și fosta primăriță USR a Sectorului 1, Clotilde Armand. Aceasta scria, într-o postare de pe contul său de Facebook din 12 decembrie 2025: „Cazul găștii Savonea trebuie să ajungă la CSAT” și că „atunci când dosarele sunt plimbate ani de zile, când procurorii sunt schimbați, până iese care trebuie, când completuri sunt manipulate, iar mari cazuri se sting prin prescripție, nu mai avem o problemă punctuală, ci o vulnerabilitate sistemică”.
În paralel, USR a formulat zece propuneri pentru „debaronizarea” justiției și întărirea luptei împotriva corupției. Un punct aflat pe lista propunerilor se intitulează „evitarea prescripției și a tergiversărilor”.
Prescripția generală, în cinci ani
Una dintre persoanele care beneficiază de tergiversarea dosarelor până la riscul prescripției răspunderii penale este chiar Clotilde Armand. Reamintim că în data de 25 aprilie 2024, fosta primăriță progresistă a sectorului 1 a fost trimisă în judecată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane (fosta infracțiune de conflict de interese în materie penală), faptă care este pedepsită de către articolul 301 din Codul penal cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Conform articolului 154 din Codul penal, prescripția generală în cazul faptelor pentru care legea penală prevede pedeapsa cu închisoarea mai mare de trei ani, dar care nu depășește cinci ani se împlinește în cinci ani. Faptele pentru care Clotilde Armand a fost trimisă în judecată au început să fie comise în luna aprilie a anului 2022 și s-au încheiat în luna iulie a anului 2022, ceea ce înseamnă că termenul de prescripție generală, în acest caz, ar urma să se împlinească în iulie 2026.
Dosarul lui Clotilde Armand a ajuns, pe fond, la Judecătoria Sectorului 1 București, în luna aprilie a anului 2024. Cu toate acestea, el a stat pe cameră preliminară nu mai puțin de 10 luni.
Pe camera preliminară, din aprilie 2024 până în februarie 2025
Judecata pe fond a început abia la data de 13 februarie 2025, când procesul a fost amânat pentru lipsă de apărare. S-a reluat la 6 martie 2025, când judecata s-a amânat din nou, pentru administrarea probelor propuse. La data de 27 martie 2025, procesul s-a mai amânat încă o dată, tot în vederea administrării probelor propuse.
Reluată la data de 17 aprilie 2025, judecata a fost amânată din nou, de data aceasta pentru audierea martorilor. La termenul din data de 8 mai 2025, s-a dispus o nouă amânare, tot în vederea administrării probelor propuse. Același lucru s-a întâmplat și la următorul termen, care a avut loc la data de 19 iunie 2025, când instanța a dispus o nouă amânare.
Lucrurile au continuat în aceeași manieră. Astfel, la termenul din 10 iulie 2025, Judecătoria Sectorului 1 a dispus amânarea, pentru administrarea probelor propuse, urmând ca procesul să fie reluat în data de 11 septembrie 2025, după vacanța judecătorească.
Numai că, pe 11 septembrie 2025, judecătorul de caz a luat act de Hotărârea nr. 5 din 22 august 2025 a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 București, prin care s-a dispus suspendarea activității de judecată și amânarea cauzelor, din cauza grevei magistraților, ca formă de protest față de intenția Guvernului condus de Ilie Bolojan (sprijinit de USR și, implicit, de Clotilde Armand) de a tăia pensiile de serviciu, drept pentru care s-a decis că nu se poate judeca prezentul dosar la acest termen.
A beneficiat și de greva magistraților
După încetarea grevei magistraților, la data de 23 octombrie 2025, procesul fostei primărițe USR de la sectorul 1 s-a reluat. Dar tot cu o amânare, în vederea administrării probelor propuse. Iar la termenele din datele de 4 decembrie 2025 și 16 decembrie 2025, ședințele de judecată au fost, de asemenea, amânate, procesul urmând să fie reluat, ieri, 22 ianuarie 2026.
Astfel, în timp ce prescripția în acest caz se împlinește în cinci ani, zece luni s-au pierdut pe camera preliminară, iar alte 11 luni prin amânări succesive pe fond. În total, 21 de luni.
O soluție pe fond, la Judecătoria Sectorului 1, în acest dosar, indiferent de natura ei, nu va fi una definitivă, ea urmând, mai mult ca sigur, ca, în funcție de verdict, să fie atacată cu apel fie de către procurori, fie de către inculpata Clotilde Armand, la Tribunalul București. Până în iulie 2027, mai sunt 18 luni, cu trei luni mai puțin decât perioada în care dosarul s-a aflat, pe fond, cel puțin până acum, la Judecătoria Sectorului 1.
Anul viitor îi expiră și interdicția de a ocupa funcții publice
Clotilde Armand a fost deja „condamnată” administrativ, la finalul anului 2024, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care a confirmat verdictul Agenției Naționale de Integritate de conflict de interese. Ca urmare, ea nu a mai putut ocupa funcția de senator ales al României și nu va mai putea ocupa nicio altă funcție publică aleasă sau numită pentru o perioadă de trei ani. Această interdicție expiră, de asemenea, în anul 2027.
În penal, pe lângă pedeapsa cu închisoatrea cuprinsă între 1 și 5 ani, fapta de conflict de interese pentru care Clotilde Armand a fost trimisă în judecată mai prevede pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică tot pentru o perioadă de trei ani. Cu alte cuvinte, intervenirea prescripției răspunderii penale sau tergiversarea soluționării dosarului penal în instanță ar putea face posibil ca, în anul electoral 2028, Clotilde Armand să poată candida, din nou, la alegeri. Adică, s-ar întâmpla exact ce reclamă Clotilde Armand pe Facebook, în cadrul campaniei anti-CSM și antiactuala conducere a ÎCCJ.
Fosta primăriță USR a Sectorului 1 a fost anchetată și trimisă în judecată pentru că, în calitate de edil, în 2022, a semnat o dispoziție prin care s-a numit pe sine ca manager al proiectului „Îmbunătățirea capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție”, finanțat din fonduri europene. Ulterior, a semnat mai multe dispoziții prin care și-a majorat propria indemnizație.
Citește pe Antena3.ro
