Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
108.000 de lei este prejudiciul adus Direcţiei Generale de Asistenţă şi Protecţia Copilului Teleorman, în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare. Din această sumă, instanţa l-a obligat pe Dragnea să achite, partea lui, estimată la “fabuloasa” sumă de 6.000 de euro, pentru că se presupune, conform sentinţei de luni, că ar fi instigat-o pe fosta directoare a instituţiei să menţină două angajate care, în realitate, ar fi lucrat la filiala judeţeană a PSD. În dosarul Microsoft, prejudiciul total reţinut tot de anchetatorii de la DNA se ridică la 104 milioane de dolari şi 114,5 milioane de euro. Însă pedepsele primite de către protagoniştii afacerii frauduloase, Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru “Niro” şi Gabriel Sandu, au fost cuprinse între 2 şi trei ani de închisoare. În alte dosare, care vizează oameni politici, condamnaţi în primă instanţă, definitiv sau chiar achitaţi, au fost reţinute prejudicii cuprinse între sute de mii de euro sau milioane de euro, însă pedepsele, acolo unde au fost pronunţate, au fost între 1 şi maximum 3 ani de închisoare.
Conform minutei care a stat la baza trimiterii, luni, a liderului PSD, Liviu Dragnea, în Penitenciarul Rahova, prejudiciul cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal Direcţia Generală de Asistenţă şi Protecţia Copilului Teleorman se ridică la 108.000 de lei. Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca, în solidar, Floarea Alesu, fosta directoare a instituţiei, Liviu Dragnea, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi Anisa Niculina Stoica, una dintre cele două persoane despre care se acuză că au fost angajate fictiv, trebuie să achite DGASPC suma de 23.445 de lei, reprezentând daune materiale referitare la drepturile salariale încasate de Anisa Niculina Stoica de la această instituţie.
Din acelaşi document, reiese că instanţa a decis că Floarea Alesu, Nicolae Dragnea şi Adriana Botorogeanu, cea de-a doua persoană angajată fictiv la DGASPC Teleorman, trebuie să plătească, în solidar, suma de 60.205 lei, reprezentând daune materiale generate de încasarea de către Botorogeanu a drepturilor salariale necuvenite.
Am reluat aceste pasaje din motivarea deciziei de luni a ÎCCJ, pentru a înţelege care a fost miza acestui proces, judecat, de fapt, în piaţa publică şi care a dus, în cele din urmă, la pierderea alegerilor europarlamentare de către PSD şi la decapitarea principalului partid aflat, încă, la guvernare. Iar, în plan concret, Liviu Dragnea a primit o condamnare, cu executare, de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru un prejudiciu concret, individual, de 27.837,33 de lei, adică puţin sub suma de 6.000 de euro.
Show mediatic, prejudicii uriaşe, pedepse de toată jena
Citește pe Antena3.ro
În timp ce România, atât la nivelul societăţii civile, al clasei politice interne şi internaţionale, până la structurile de forţă ale statului şi chiar la preşedintele ţării, s-a isterizat pentru un prejudiciu de nici 6.000 de euro, dosare grele, în care chiar anchetatorii, aceiaşi care au cerut şi obţinut anihilarea lui Liviu Dragnea, au reţinut prejudicii uriaşe, de ordinul sutelor de milioane de euro sau de dolari, nu generează deloc o emoţie similară. Iar condamnările pronunţate de instanţe, în aceste cauze, sunt mai mult decât ridicole, în comparaţie cu gravitatea faptelor presupus a fi fost săvârşite.
Plecând de la o statistică oferită chiar de către show-ul mediatic al încătuşărilor, decapitărilor politice şi al proceselor care au ţinut prima pagină, se poate constata o dublă măsură cu care operează atât parchetele, cât şi instanţele, atunci când este vorba de pedepsele cerute sau pronunţate invers proporţional cu prejudiciile reţinute în aceste dosare. “Jurnalul” prezintă un top elocvent în acest sens, urmând ca discrepanţele din aceste soluţii prezentate în continuare să creeze o imagine de ansamblu asupra acestui fenomen.
Vasile Blaga, europarlamentar cu un dosar pe rol
Vasile Blaga a fost ales europarlamentar pe lista PNL. El a fost achitat, în octombrie 2017, de Tribunalul Bucureşti. Sentinţa nu este definitivă, fapt pentru care, la acest moment, poate fi catalogat, conform percepţiei partidului din care face parte, un “penal”. Blaga este acuzat de DNA că, în perioada 2011-2012, în calitate de secretar general al PDL, partid aflat atunci la guvernare, a primit, în patru rânduri, prin intermediul lui Gheorghe Ştefan, zis “Pinalti”, de la afaceristul Horaţiu Berdilă, suma de 700.000 de euro, pentru a-i trafica influenţa asupra unor companii de stat în vederea derulării unor contracte cu firma denunţătorului. Au trecut aproape doi ani de la această soluţie, cauza aflându-se în apel la Curtea de Apel Bucureşti. Nicio isterie nu a generat punerea pe lista PNL a lui Blaga la aceste alegeri.
Dosarul Microsoft. Prejudicii de sute de milioane, pedepse de maximum 3 ani
Cel mai clar exemplu al modului în care acţionează instanţa este celebrul dosar “Microsoft”. Aici, DNA a reţinut prejudicii aduse bugetului de stat, prin închirierea de licenţe informatice, de sute de milioane de euro. Mai concret, 104 milioane de dolari pentru perioada 2004-2008 şi 114,5 milioane de euro pentru perioada 2009-2013. În primul dosar trimis în judecată, capii afacerii, Dinu Pescariu şi Claudiu Florică, au beneficiat, din partea DNA, de impunitate, pentru că au formulat denunţuri.
În schimb, au fost trimişi în judecată oamenii de afaceri Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru, zis “Niro”, Gheorghe Ştefan, zis “Pinalti”, şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu. În octombrie 2016 au fost pronunţate sentinţele. Dorin Cocoş, în sarcina lui s-a reţinut un prejudiciu de 9 milioane de euro, a fost condamnat la 2 ani şi patru luni cu executare. Gabriel Sandu, care ar fi primit şpagă de 2 milioane de euro, a primit 3 ani de închisoare. Iar Nicolae Dumitru, care a primit 2.050.000 de dolari şi un milion de euro, a fost condamnat la 2 ani şi 4 luni de închisoare.
Fost preşedinte al CJ Buzău, 2 ani cu suspendare pentru mită de 878.000 de euro
Gabriel Surdu, fost director al RA-APPS, a fost condamnat în luna mai a anului 2017, la trei ani de închisoare cu executare, pentru cumpărare de influenţă. Acesta este acuzat că i-ar fi dat fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Marian Bîjiu, suma de 878.000 de euro pentru a facilita obţinerea unor contracte de lucrări publice în judeţ de către o firmă deţinută de mituitor prin interpuşi. Mituitul a primit, în acelaşi dosar, o pedeapsă de doi ani de închisoare, dar cu suspendare.
Berca, 2 ani cu suspendare pentru mită de 90.000 de euro
Fără a face referiri la existenţa sau nu a probelor din acest dosar, nu putem omite din această statistică situaţia fostului ministru de Interne PDL, Gabriel Berca. Acesta a primit, în decembrie 2017, o condamnare definitivă de doi ani închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Berca a fost acuzat de DNA că a primit de la un om de afaceri suma de 92.500 de euro, în vederea convingerii funcţionarilor unei primării să deblocheze unele plăţi în valoare de 5,6 milioane de lei.
Dan Şova, prejudiciu de 100.000 de euro, pedeapsă de trei ani. Desfiinţată
Un alt exemplu este al fostului ministru al Transporturilor Dan Şova, acuzat că a primit o mită de 100.000 de euro în dosarul CET Govora. În iunie 2018, a primit de la ÎCCJ o condamnare definitivă de 3 ani cu executare. Sentinţa a fost, însă, desfiinţată, după ce s-a constatat că a fost condamnat, în apel, de un complet de 5 judecători nelegal constituit. Rejudecarea apelului se află în prezent pe rolul instanţei.
Ludovic Orban, iertat de DNA. Nu s-a făcut contestaţie în anulare
În cazul preşedintelui PNL, Ludovic Orban, DNA a dat dovadă de clemenţă maximă, după ce, în 2016, l-a scos din cursa electorală pentru Primăria Capitalei. Afaceristul Tiberiu Urdăreanu l-a turnat pe Orban, spunându-le procurorilor că acesta i-ar fi cerut 50.000 de euro, pentru a-şi putea finanţa apariţiile de campanie la două posturi TV. El a fost achitat atât la fond, cât şi la apel, însă şi completul de 5 care l-a judecat a fost tot unul nelegal constituit, ca şi în cazul lui Şova. Numai că DNA nu a găsit necesar să formuleze o contestaţie în anulare.
Liderii PSD, decapitaţi sistematic cu dosare penale. Doi preşedinţi au ajuns în penitenciar
Pe lângă această statistică elocventă despre modul în care se aplică justiţia în România, deloc de neglijat este faptul că ţinta predilectă a sistemului a fost PSD. Nu doar a DNA, ci şi a Parchetului General.
Primul preşedinte al PSD, Ion Iliescu, a fost trimis în judecată pentru crime împotriva umanităţii atât în dosarul privind Mineriada din 13-15 iunie 1990, cât şi în doasarul Revoluţiei. Ambele anchete au fost deferite instanţei de către PÎCCJ - Secţia Parchetelor Militare, sub madatul de procuror general al lui Augustin Lazăr.
Succesorul lui Iliescu la conducerea PSD, Adrian Năstase, a devenit, după 2005, ţinta principală a lui Traian Băsescu şi, cu ajutorul DNA, a fost trimis în judecată în cel puţin două dosare. Iar, prin aportul Liviei Stanciu, a primit, în 2012, doi ani cu executare în dosarul “Trofeul Calităţii”, iar, la scurt timp după eliberare, în 2014, a mai primit patru ani de închisoare cu executare, în Dosarul “Zambaccian”.
Mircea Geoană, succesorul lui Năstase, deşi nu a fost cercetat sau condamnat, a fost vizat într-un dosar instrumentat de DNA în 2010, în care omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul preşedinte al CJ Brăila, Bunea Stancu, au făcut plăţi nelegale în campania electorală din anul 2009. Este vorba de un milion de euro, din care 150.000 de euro au ajuns la Insomar.
Victor Ponta, succesorul lui Mircea Geoană, a fost trimis în judecată chiar în timp ce îndeplinea mandatul de prim-ministru într-o speţă cu prejudiciu de 55.000 de euro. În mai 2018, acesta a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Însă acest dosar a contribuit la campania furibundă a lui Klaus Iohannis, care i-a cerut lui Ponta în nenumărate rânduri demisia din funcţie.
Liviu Dragnea, succesorul lui Ponta la conducerea PSD, a fost condamnat, pe 27 mai 2019, a doua zi după pierderea alegerilor europarlamentare, la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare în dosarul DGASPC Teleorman.
Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare, într-un dosar în care prejudiciul reţinut de instanţă se ridică la 108.000 de lei. Dragnea, vinovat de un prejudiciu de… 6.000 de euro.
Dorin Cocoş, acuzat de un prejudiciu de 9 milioane de euro, a primit 3 ani de închisoare. Nicolae Dumitru “Niro”, 2 ani şi 4 luni pentru 2 milioane de euro. Alţi afacerişti sau politicieni, cu prejudicii cauzate de sute de mii sau milioane de euro, au primit maximum 3 ani, unii chiar cu suspendare.
