Însă, din toate acestea, doar o singură lege a fost promulgată. Este vorba despre legea care instituie floarea de bujor drept Floarea Națională a României, iar Diana Șoșoacă a contribuit doar cu o semnătură de susținere. În rest, toate cele 15 legi inițiate personal de senatoare au picat fie în ambele Camere, fie doar în Senat, aflându-se, în prezent, la vot final în Camera Deputaților. Printre aceste legi se numără cea de abrogare a privatizării Petrom, cea de denunțare a Tratatului dintre România și Ucraina sau cea de unire a României cu Republica Moldova. Însă în 480 de ședințe de Plen, Diana Șoșoacă a luat cuvântul de nu mai puțin decât de 1.417 ori și a avut 87 de declarații politice. În ciuda acestui bilanț, Diana Șoșoacă este măsurată la cote de 5-6 procente pentru alegerile europarlamentare, parlamentare sau chiar locale, la București, în sondajele de opinie. Iar la măsurătorile pentru prezidențiale a atins o cotă de 14,4%, aflându-se pe poziția a treia, după Mircea Geoană și Marcel Ciolacu.
Intrată în Parlamentul României, pe listele AUR, la alegerile generale din 2020, senatoarea Diana Ivanovici Șoșoacă repurtează, la finalul a trei ani de mandat, o singură lege pe care a inițiat-o și care a trecut de Legislativ, fiind promulgată prin decret prezidențial. De fapt, este o lege pentru care Diana Șoșoacă a semnat ca susținător, proiectul fiind inițiat de parlamentari de la PSD și PNL. Este vorba despre Legea 285 din 26 octombrie 2022 pentru declararea florii de bujor drept Floarea Națională a României. Legea a fost adoptată de Senat în 27 iunie 2022 și de Camera Deputaților în 27 septembrie 2022.
În total, pe fișa oficială a parlamentarului, senatoarea Diana Șoșoacă apare ca inițiator în dreptul a 24 de proiecte de acte normative, în trei ani de activitate, dar, concret, aceasta a inițiat personal doar 15 proiecte de acte normative. În schimb, Diana Șoșoacă a avut, în acest timp, 87 de declarații politice, 133 de întrebări, 21 de interpelări, 65 de interpelări adresate prim-ministrului și a luat cuvântul în plen de 1.417 ori în 480 de ședințe.
15 proiecte de lege, inițiate personal
Diana Șoșoacă a inițiat un proiect de lege privind unele măsuri administrative și fiscale din starea de urgență. Proiectul a fost respins de Senat în 14 septembrie 2021 și de Camera Deputaților în 10 mai 2022. Apoi, a inițiat o lege pentru modificarea Codului penal, respinsă de Senat în 18 aprilie 2023 și trimisă la Camera Deputaților, pentru dezbateri.
Un alt proiect semnat de senatoarea neafiliată este o propunere legislativă pentru prevenirea și combaterea antiromânismului, lege care, de asemenea, a fost respinsă de Senat, la 18 noiembrie 2021, și aflată pe rolul Camerei Deputaților pentru vot final. Șoșoacă a mai inițiat o lege pentru abrogarea Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Și acest proiect a picat la Senat, în 28 martie 2023, fiind transmis Camerei Deputaților pentru dezbateri.
La data e 22 mai 2022, Senatul a respins Legea privind abrogarea Legii 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea SNP Petrom SA, inițiată tot de Șoșoacă. Camera Deputaților urmează să acorde votul final. Tot la capitolul respinse se află și inițiativa legislativă a Dianei Șoșoacă pentru instituirea Zilei „Mihai Eminescu” în data de 15 iunie.
Denunțarea Tratatului cu Ucraina și unirea cu Republica Moldova
O altă serie de proiecte de lege inițiate de Diana Șoșoacă au fost respinse de Senat sau chiar de ambele Camere ale Parlamentului. Vorbim aici despre legea pentru completarea Codului Fiscal, legea pentru modificarea și completarea Codului penal, prin care inițiatoarea prevedea între 15 și 25 de ani de închisoare pentru majorii care „agață”, în scop sexual, pe rețelele de socializare, minori cu vârsta de până în 16 ani, sau despre legea de completare a Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. De asemenea, Diana Șoșoacă a mai inițiat o lege privind modificarea și completarea Legii Tinerilor 350/2005 sau legea pentru modificarea și completarea Legii muntelui 197/2018.
Cele mai controversate proiecte de lege semnate de Diana Șoșoacă, picate însă în ambele Camere ale Parlamentului, sunt Legea pentru modificarea Legii 129/1997 privind ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina și Legea pentru unirea României cu Republica Moldova.
Nu în ultimul rând, senatoarea a mai depus un proiect de lege pentru completarea Legii Fondului Funciar 18/1991, proiect respins de Senat la data de 16 octombrie 2023 și care, în prezent, se află în dezbaterea Camerei Deputaților.
Sondajele o plasează la 14,4%, iar partidul său ajunge la 5-6 procente
Iată cum, fără o activitate legislativă prin care să se remarce în mod deosebit, senatoarea Diana Șoșoacă reușește ca, după trei ani de mandat în Senat, să adune susținători. Într-o campanie electorală permanentă, presărată cu scandaluri, Șoșoacă este măsurată, în cele mai recente sondaje de opinie, cu o cotă de intenție de vot de 5 sau chiar 6 procente, ajungând, în măsurătorile pentru prezidențialele de anul viitor, chiar la peste 14 procente.
Un sondaj CURS din noiembrie 2023, care a măsurat intenția de vot pentru alegerile europarlamentare, situează partidul Dianei Șoșoacă, S.O.S. România, la 6%. Anterior, un alt sondaj CURS, din luna octombrie a anului curent, care a măsurat intenția de vot, la nivelul Capitalei, pentru Consiliul General al Municipiului București, dădea partidul S.O.S. România tot la 6 proocente. În septembrie, CURS a măsurat intenția de vot pentru alegerile generale, formațiunea condusă de Diana Șoșoacă adunând 5% din preferințele celor chestionați.
La începutul lunii decembrie, INSCOP a dat publicității un sondaj de opinie cu privire la intenția de vot la alegerile prezidențiale. Pe primul loc, ca independent, se află Mircea Geoană, cu 26,2%, urmat de Marcel Ciolacu, cu 20,8% și de Diana Șoșoacă, cu 14,4%. Pe locul al patrulea se află George Simion, cu 14%, urmat de Nicolae Ciucă, cu 12,4 la sută.