Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Jurnalul” a intrat în posesia motivări hotărârii CSM, din care reiese că Mihaiela Moraru-Iorga se face „vinovată” de activitatea sa în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), că nu a trecut în proiectul managerial o cooperare cu EPPO (parchet condus de Kovesi) și că nu are o viziune managerială compatibilă cu cea a actualului procuror-șef al DNA, Marius Voineag. În schimb, aceeași Secție de procurori de la CSM, sub conducerea celebrului Daniel Horodniceanu, l-a avansat pe procurorul Cristian Ovidiu Popescu, de la Parchetul Judecătoriei Caracal, cel care a refuzat să intre peste criminalul Gheorghe Dincă, așteptând până la ora 6.00 dimineața pentru a pătrunde în locuința ucigașului adolescentelor Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu, în vara anului 2019. Acesta a fost delegat, pentru șase luni, la conducerea Secției Judiciare a Parchetului Tribunalului Olt, după ce, în prealabil, a fost „spălat” într-un dosar preluat de Parchetul Curții de Apel București de la SIIJ, dar și într-o anchetă disciplinară a Inspecției Judiciare.
În ciuda avizului negativ pe care l-a emis Secția pentru Procurori de la CSM în legătură cu propunerea făcută de Ministerul Justiției de numire a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga în funcția de șef al Secției de Combatere a Corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Alina Gorghiu a anunțat că organizează, săptămâna viitoare, un nou interviu cu respectiva candidată. Conform unui anunț oficial, „în temeiul și condițiile articolului 148 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, având în vedere Hotărârea nr. 151/15 decembrie 2023 a Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiției organizează un nou interviu cu doamna procuror Moraru-Iorga Mihaiela, pentru propunerea de numire în funcția de șef Secției de Combatere a Corupției în cadrul Direcției Naționale Anticorupție”, iar acest interviu va avea loc pe data de 10 ianuarie 2024, la ora 10.00.
„Jurnalul” a intrat în posesia încheierii Secției pentru Procurori de la CSM prin care, încă sub mandatul lui Daniel Horodniceanu, candidatura rivalei Laurei Codruța Kovesi a fost respinsă. În acest document se precizează că, în data de 28 noiembrie 2023, Ministerul Justiției a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii propunerea pentru numirea în funcția de procuror-șef al Secției de Combatere a Corupției din cadrul DNA a Mihaielei Moraru-Iorga. În motivarea cererii de aviz s-a învederat faptul că Mihaiela Moraru-Iorga este „un procuror cu o carieră solidă și cu un înalt nivel de expertiză, demonstrate prin cazurile pe care le-a instrumentat, fiind recunoscută în mediul profesional” și „un procuror specializat în combaterea infracțiunilor de corupție”.
Interviu-rechizitoriu la Secția de Procurori
Ei, bine, procurorii din CSM au sabotat numirea acestei procuroare la șefia uneia dintre cele mai importante secții din DNA, printr-o hotărâre care, prin ea însăși, devoalează „hibele”, deloc pe placul sistemului, pe care le-ar avea Mihaiela Moraru-Iorga. Mai exact, nu se află pe „aceeași lungime de undă” cu actualul șef al DNA, Marius Voineag, și-a permis să invoce o decizie a Comisiei de la Veneția, potrivit căreia un procuror nu este stăpânul absolut pe un dosar și, cel mai grav, a activat în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
Astfel, în documentul citat se precizează că Secția pentru Procurori de la CSM „a identificat deficiențe semnificative atât în cuprinsul proiectului de management prezentat, cât și în modalitatea de prezentare a acestuia”. O vină găsită candidatei este aceea că „a menționat că obiectivele generale ale procurorului șef de secție trebuie să se suprapună cu cele ale Ministerului Public și trebuie să fie de natură a asigura obținerea rezultatelor urmărite prin planul managerial”. O altă „vină”, este aceea că proiectul managerial prezentat de Mihaiela Moraru-Iorga „nu are însă o viziune referitoare la cooperarea interinstituțională și internațională a DNA cu partenerii europeni și internaționali”. Partenerul cel mai important la nivel european al DNA este, evident, EPPO, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi.
Însă lucrurile nu se opresc aici. Se afirmă, în hotărârea de respingere a candidaturii, că „nu există o compatibilitate a planului de management susținut de doamna procuror Mihaiela Moraru-Iorga cu planul de management întocmit de domnul procuror Marius Voineag. (…) Nu se poate constata capacitatea doamnei procuror de relaționare și comunicare. De asemenea, Mihaiela Moraru-Iorga este acuzată că, în cuprinsul proiectului, „a invocat un raport întocmit de Comisia de la Veneția asupra standardelor privind independența sistemului judiciar - sistemul procuraturii - care prevede, la punctul 53, că independența procurorilor nu este o valoare absolută și că, deși se admite nevoia ca un procuror să decidă asupra unui caz, în virtutea conștiinței proprii, în egală măsură este important ca abordările procurorului să fie în acord cu felul în care s-a decis ca anumite principii și linii directoare să fie aplicate”. Secția de Procurori este de părere că această candidată „a dovedit un mod necorespunzător de înțelegere a controlului ierarhic, prin raportare la principiul independenței procurorului”.
Pusă la zid pentru activitatea de la Secția de anchetare a magistraților
Cea mai importantă „hibă” pe care CSM i-a găsit-o Mihaielei Moraru-Iorga este însă faptul că a lucrat la SIIJ. În hotărârea citată se notează că „referitor la activitatea desfășurată de Mihaiela Moraru-Iorga în cadrul SIIJ, Secția de Procurori a CSM constată că aceasta nu a întocmit niciun rechizitoriu și nu a finalizat niciun dosar în care a început urmărirea penală in personam față de magistrați încă din anul 2019”.
De asemenea, se mai afirmă că, „mai mult, în pofida experienței deținute în domeniul cercetării infracțiunilor săvârșite de magistrați, doamna procuror nu a identificat principal nicio problemă a acestei structuri specializate, respectiv lipsa rezultatelor confirmate în numărul rechizitoriilor întocmite, considerând că inexistența unui procuror-șef a reprezentat cea mai importantă deficiență a SIIJ”.
În continuare, Mihaiela Moraru-Iorga este pusă la zid pentru că, în cadrul interviului, a făcut referire la „controversa existenței în spațiul public, referitoare la utilitatea sau inutilitatea SIIJ ce a dus la timorarea procurorilor din cadrul acesteia, precum și la o prudență excesivă în instrumentarea dosarelor”. „În contextul în care doamna procuror justifică lipsa de performanță a unei structuri specializate prin invocarea opiniei publice, Secția pentru procurori a CSM apreciază că aceasta nu posedă rezistența la stres necesară pentru a conduce una dintre cele mai importante secții din cadrul unei structuri specializate”, se mai arată în documentul citat.
Prin urmare, cu o majoritate de cinci voturi la unu, CSM a decis să respingă candidatura Mihaielei Moraru-Iorga, hotărârea fiind semnată de celebrul Daniel Constantin Horodniceanu, în calitate de vicepreședinte al CSM.
În conflict cu „zeița anticorupție” și executată de „Unitatea de Elită”
Mihaiela Moraru-Iorga este, practic, singurul candidat la șefia unei secții din DNA care a refuzat, în anii de „glorie” ai acestui parchet să se comporte ca o unealtă a Laurei Codruța Kovesi, pe care a contrat-o fără ocolișuri.
Reamintim că, în 2017, Mihaiela Moraru-Iorga a intrat în conflict cu fosta şefă a DNA, după ce şi-a exprimat dezacordul cu privire la politica de management abuzivă a „zeiţei anticorupţie”, fiind chiar şi autoarea unei sesizări la Inspecţia Judiciară îndreptată împotriva lui Kovesi. Drept răzbunare, Kovesi a solicitat şi obţinut revocarea Mihaielei Moraru-Iorga din calitatea de procuror DNA şi, în paralel, prin intermediul găştii de la Ploieşti, denumită „Unitatea de Elită a DNA”, i-a fabricat procuroarei un dosar penal de corupţie. Acest dosar a picat în instanţă, însă Mihaiela Moraru-Iorga a „beneficiat” de o amplă campanie de denigrare şi de hărţuire.
De asemenea, când a luat fiinţă Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, Mihaiela Moraru-Iorga a decis să activeze chiar la această structură a Parchetului General. În paralel, a chemat-o în judecată pe Kovesi în mai multe dosare din instanţă. Cum însă SIIJ a fost desființată anul trecut, printr-o decizie politică mai mult decât controversată a Guvernului şi a Parlamentului, toate dosarele secţiei au fost preluate de o nouă structură de parchet înfiinţată la nivelul Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mihaiela Moraru-Iorga activează, în prezent, în această structură.
Popescu, de la Caracal, a devenit șeful Judiciarului din Parchetul Tribunalului Olt, cu voie de la CSM
În timp ce încearcă să-i blocheze accesul Mihaielei Moraru-Iorga la o funcție de conducere în DNA, Secția pentru Procurori de la CSM îl avansează pe unul dintre cei mai controversați procurori ai ultimilor cinci ani, personaj care a fost chiar anchetat de SIIJ, însă „spălat” atât de colegii procurori, cât și de CSM. Este vorba despre Cristian Ovidiu Popescu (FOTO), procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, cel care a așteptat, în 2019, la poarta criminalului Gheorghe Dincă, să se facă ora 6.00 dimineața, pentru a intra peste suspectul de răpirea Alexandrei Măceșanu.
În data de 20 decembrie 2023, Secția pentru Procurori de la CSM a hotărât, în unanimitate, delegarea lui Popescu în funcția de procuror-șef al Secției Judiciare a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, începând cu data de 1 ianuarie 2024, până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii, dar nu mai mult de șase luni.
Această avansare vine după ce, în vară, Popescu a fost spălat, apretat și perfect uscat de către colegii săi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Aceștia din urmă au trimis în judecată dosarul privind modul în care au acționat anchetatorii, în urmă cu exact patru ani, în acest caz, considerând că doar patru polițiști se fac vinovați de lipsă de profesionalism, nu și procurorul care supraveghea aceste operațiuni. Cristian Ovidiu Popescu, procurorul de la Parchetul Judecătoriei Caracal, a scăpat și de suspendarea din funcție, și de acțiunea disciplinară declanșată împotriva sa de către Inspecția Judiciară, dar și de dosarul penal deschis de SIIJ, pe numele său, pentru abuz în serviciu, dar închis, vara trecută, de Parchetul Curții de Apel Craiova, după desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
Anchetat penal de SIIJ
În august 2019, la scurt timp după ce la Caracal se produseseră ororile din casa, respectiv curtea lui Gheorghe Dincă, după ce adolescenta de 15 ani Alexandra Măceșanu sunase disperată la 112, anunțând că a fost răpită de Dincă, sechestrată, violată și bătută, cerând ajutorul poliției, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a deschis un dosar de urmărire penală împotriva procurorului de caz, Cristian Ovidiu Popescu, dar și a polițiștilor care se aflau la comanda serviciului în acea noapte. În paralel, Inspecția Judiciară a declanșat acțiunea disciplinară împotriva aceluiași procuror Cristian Ovidiu Popescu, pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență, abatere disciplinară prevăzută de articolul 99, litera „t” din Legea 303/2004.
Conform raportului inspectorilor judiciari, procurorul a nesocotit, din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil normele de drept material care permiteau pătrunderea în imobilul lui Gheorghe Dincă, cu mandat de percheziție, anterior orei 6.00. De asemenea, s-a constatat că urmărirea penală în dosarul dispariției Alexandrei Măceșanu s-a desfășurat fără coerență, informațiile au fost colectate disparat, iar procurorul Popescu nu a impus comunicarea într-o singură direcție.
CSM a închis și ancheta disciplinară
„Informațiile au fost disparate, iar necoroborarea lor a condus la pierderea consistenței fiecăreia, întrucât existau mai multe indicii care, doar cumulate, puteau conduce la identificarea autorului și la găsirea minorei. Această lipsă de organizare și de coordonare a activităților a generat ignorarea stării de flagranță în care se afla autorul infracțiunii, către care se îndreptau toate indiciile obținute în data de 25 iulie 2019, respectiv: identificarea mărcii și, ulterior, a numărului de înmatriculare ale mașinii în care a fost luată Alexandra Măceșanu, identitatea proprietarului mașinii, identitatea numărului de telefon, aspectele exterioare ale locuinței lui Gheorghe Dincă sau conținutul apelurilor la 112”, se arată în acest raport devastator. La patru ani de la acel moment, mai exact în 1 august 2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care a preluat de la SIIJ partea penală a acestui dosar, a dispus… clasarea față de Cristian Ovidiu Popescu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, pentru abuz în serviciu.
Soluția Parchetului vine după o alta, luată în luna mai a acestui an, de Secția de Procurori de la CSM, condusă, atunci, tot de celebrul Daniel Horodniceanu, coleg cu Cristian Ovidiu Popescu în Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, asociație înființată de procuroarea DNA Carmen Alexandra Lăncrănjan. Astfel, la data de 17 mai 2023, Secția de Procurori în materie disciplinară de la CSM a dispus ca în dosarul Inspecției Judiciare 18/P/2019 să respingă acțiunea disciplinară împotriva procurorului Cristian Ovidiu Popescu, ca neîntemeiată.
Consiliul a dat „undă verde” celorlalte candidaturi
De altfel, Mihaiela Moraru-Iorga este singurul candidat care a beneficiat de un aviz negativ de la CSM, pentru numirea într-o funcție de conducere în cadrul DNA. Alt candidat propus de Ministerul Justiției pentru preluarea șefiei Secției pentru Combaterea Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, Ionuț Ardeleanu, a primit, în unanimitate, aviz favorabil din partea Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Ardeleanu a venit în DNA de la DIICOT, unde a condus Secția de Combatere a Macrocriminalității economico-financiare și care i-a fost șef actualului șef al DNA, Marius Voineag.
De asemenea, și procuroarea Marinela Mincă a primit aviz favorabil, aceasta candidând pentru funcția de procuror-șef al Secției Judiciare penale a DNA. Mincă este procuror delegat în cadrul DNA din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
