Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dragoș Pîslaru este unul dintre ei, a vorbit public despre faptul că este întreținut de soție, plângându-se de remunerația primită în calitate de demnitar, în timp ce a reușit să-și cumpere o casă într-o localitate de la periferia Bruxelles-ului, cu suprafața de 255 de metri pătrați. Mai mult, „întreținutul” a reușit să-și împrumute o rudă cu peste un milion de lei. Alt demnitar aflat în această situație, dar care nu a vorbit public despre faptul că este întreținut de propriul tată, este Radu Miruță. În declarația sa de avere, acesta notează că a primit o donație de la părintele său, în sumă de 9.700 de euro. Iar copiii săi au primit, de la bunic, cadouri în bani, în sumă de peste 38.000 de euro. Vicepremierul Oana Gheorghiu și-a „etalat” salariul pe care l-a încasat în primele zece luni ale anului trecut de la celebrul ONG „Dăruiește Viața”. Este vorba de 4.087 de euro pe lună. Iar Ilie Bolojan însuși arată ce salarii a încasat, în 2025, atât în calitate de președinte al Senatului, cât și de președinte interimar al României, la care se adaugă leafa de șef al Executivului.
La finalul lunii mai a acestui an, ministrul demis și interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, devenit, între timp, din progresist REPER, vicepreședinte al Partidului Național Liberal, declara, chiar de la tribuna Palatului Victoria, în contextul explicării modificărilor aduse la grilele de salarizare din cuprinsul controversatului proiect al Legii Salarizării, cu privire la majorarea salariilor demnitarilor, că el este „întreținut de soția sa”.
Asta, deoarece nevasta lui Pîslaru „câștigă de trei ori mai mult” decât ministrul. „În cazul meu, mă întreține soția. Ceea ce știu că este greu de crezut, dar asta este situația. În acest moment, soția mea, pe lângă faptul că a rămas singură să crească trei copii, al patrulea fiind la studii, mă întreține. Dumneaei câștigă mai mult decât câștig eu ca ministru în România. Nimeni nu își pune problema cum poți să fii și demnitar și să poți să ai și un venit corespunzător pentru familie”, se lamenta, ulterior, într-un interviu televizat, același Dragoș Pîslaru.
Întreținut fiind de soție, Pîslaru a întocmit și publicat voluntar, pe site-ul Guvernului României, la data de 15 iunie 2026, o declarație de avere, de data aceasta în calitate de ministru (demis și interimar la acel moment) al Investițiilor și Proiectelor Europene, din care rezultă o serie de informații care par să-i anihileze declarațiile de mai sus.
Și-a împrumutat familia și partidul cu 1,2 milioane de lei
Concret, Dragoș Pîslaru a achiziționat, anul trecut, o casă de locuit în Belgia. Imobilul are o suprafață de 225 de metri pătrați, este amplasat în localitatea Wemmel, jumătate din el fiind proprietatea lui Dragoș Pîslaru, iar cealaltă jumătate aparținând soției sale, Livia Georgiana Pîslaru.
Wemmel este o localitate de la periferia Bruxelles-ului, un fel de Pipera locală. Are suprafața de 22,74 de kilometri pătrați, iar în anul 2008 avea o populație de 14.906 locuitori.
Se poate constata, astfel, din aceeași declarație de avere, că Dragoș Pîslaru este atât de „prost plătit”, fiind nevoie să fie întreținut de soție, încât și-a permis să acorde și împrumuturi în nume personal în sumă totală de 1.195.729,69 de lei. 194.000 de lei reprezintă împrumuturi acordate către partidul REPER, în condițiile în care, astăzi, face parte din conducerea PNL și în ultimul an a ocupat un post ministerial alocat, conform algoritmului politic, formațiunii liberale, iar suma de 1.011.729,69 de lei reprezintă un alt împrumut acordat unei „persoane fizice din familie”.
Dragoș Pîslaru este plin de datorii la bănci, debitele ajungând la 698.692 de euro. Are un credit la KBC Brussels, contractat în 2024 cu scadență în 2029, de 18.692 de euro. De asemenea, mai are, la aceeași bancă, un credit de 630.000 de euro, contractat în 2025, cu scadență în 2045, la care se adaugă un credit de 250.000 de lei, la Banca Transilvania, contractat în 2026, cu scadență în 2031.
Ce salariu încasează soția
În 2025, an fiscal anterior celui în care a depus această declarație de avere, Dragoș Pîslaru a încasat venituri de natură salarială în două state diferite. Mai exact, el declară un salariu, pe 6 luni, de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cuantum de 88.662 de lei (14.777 de lei pe lună). De asemenea, arată că a încasat, în calitate de „High Level Advisor”, venituri de 49.549,5 dolari SUA pe an, de la UNICEF Republica Moldova.
Și, în acest punct, ajungem la salariul soției, din care este întreținut demnitarul. Concret, Livia Georgiana Pîslaru figurează în această declarație de avere cu venituri, în anul 2025, încasate de la European Research Council Executive Agency (ERCEA) București, în cuantum de 108.577,08 euro pe an, respectiv de 9.048,09 euro pe lună.
Miruță și copiii, cadorisiți de tatăl pensionar
Ministrul Dragoș Pîslaru nu este singurul demnitar al guvernului demis și interimar care este întreținut de familie, chiar potrivit informațiilor publicate pe site-ul Executivului. Un al doilea personaj care se află în această situație este Radu Miruță, vicepremierul demis și interimar, care conduce, ca membru plin, dar demis, Ministerul Apărării Naționale, și, ca interimar demis, Ministerul Transporturilor.
În declarația de avere completată și publicată voluntar la data de 17 iunie 2026, Miruță arată că este întreținut nu de soție, ci de propriul tată. Mai exact, la capitolul „Cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit sau subvenționate față de valoarea de piață, din partea unei persoane, organizații regii autonome, companii/ societăți naționale sau instituții publice românești sau străine, inclusiv burse, credite, garanții, decontări de cheltuieli, altele decât cele ale angajatorului, a căror valoare depășește 500 de euro”, Radu Miruță arată că a primit de la tatăl său, Gheorghe Miruță (pensionar special, fost președinte al Tribunalului Gorj), o donație de 9.700 de euro.
Mai mult, în aceeași declarație de avere, Miruță junior arată că și cei doi copii ai săi au primit de la bunici donații și mai consistente. Concret, minorul Radu Ioan Miruță a primit cadou suma de 93.050 de lei, iar minora Ana-Maria Miruță a primit cadou suma de 93.565 de lei. În total, aceste cadouri se ridică la 186.615 lei (38.048,7 euro), care, adunate cu cei 9.700 de euro primiți cu titlu de donație chiar de ministru, ajung la un total de 47.740 de euro.
Chirii și restituiri de datorii
Radu Miruță, care a fost numit vicepremier și ministru al Apărării Naționale în data de 23 decembrie 2025, în locul lui Ionuț Moșteanu, a notat, în declarația de avere din iunie 2026, ca încasări salariale și nesalariale pe anul 2025, doar calitatea sa de ex-ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, calitate din care a încasat, în cele 5 luni de mandat, suma de 77.292 de lei.
De asemenea, Miruță arată că a mai încasat suma de 67.527 de lei în calitate de deputat în Parlamentul României. Demnitarul USR și-a rotunjit aceste venituri cu sumele încasate din chirii. Mai exact, a închiriat un spațiu comercial amplasat la parterul unui imobil cu 43.200 de lei, etajul 1 al aceluiași imobil cu 32.400 de lei și un apartament cu 12.915 lei. În total, din aceste chirii, ministrul a încasat 77.515 lei (18.064,3 euro).
USR-istul a mai încasat și sume aferente unor restituiri de împrumuturi pe care le-a acordat. Spre exemplu, a încasat 7.500 de lei de la „Ioana Constantin și apropiații ei care au returnat în locul ei - restituire parțială împrumut acordat”, la care se adaugă suma de 190.000 de lei, rambursată de Autoritatea Electorală Permanentă, sumă aferentă cheltuielilor făcute în campania electorală pentru alegerile parlamentare, încă 20.000 de lei reprezentând restituirea unui împrumut acordat către un anume Dan Pieraru și 15.000 de lei reprezentând restituirea unui împrumut acordat unui anume Claudiu Popa.
Vicepremier cu salariu de ONG-ist de 4.087 de euro pe lună
Informații interesante se regăsesc și în cea mai recentă declarație de avere completată și publicată, de asemenea voluntar, pe site-ul Guvernului de vicepremierul demis și interimar Oana Clara Gheorghiu. Declarația de avere este datată 10 iunie 2026, în condițiile în care aceasta și-a preluat mandatul în 20 octombrie 2025.
Aflăm din acest document că în anul fiscal 2025, mai exact în primele zece luni până să devină om politic, Oana Clara Gheorghiu a încasat de la ONG-ul „Asociația Dăruiește Viața”, în baza contractului de muncă, venituri de 200.284 de lei, adică de 20.028,4 lei pe lună (4.087,43 de euro).
La acești bani, se mai adaugă suma de 30.044 de lei pe an primită, în calitate de vicepremier, de la Secretariatul General al Guvernului, precum și 11.750 de lei, reprezentând drepturi de autor de la Asociația pentru Relații Comunitare. Mai mult, Oana Gheorghiu a mai încasat și suma de 45.000 de lei, reprezentând dividende de la compania SC Cobat Grup SRL București.
SC Cobat Grup SRL București a fost înființată, la data de 13 mai 2004, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), de Oana Clara Gheorghiu împreună cu Corneliu State. La 1 octombrie 2008, structura acționariatului era împărțită între Corneliu State (65,33%), Luciu State (24,67%) și Oana Clara Gheorghiu (10%). În 1 iulie 2009, asociatul Luciu State s-a retras din firmă, iar în prezent, societatea este deținută de cei doi fondatori. Compania se ocupă cu „lucrări de finisare”.
În anul fiscal 2024, SC Cobat Grup SRL declara, în bilanțul contabil depus la Ministerul Finanțelor, o cifră de afaceri de 1.026.052 de lei, a încasat venituri totale de 1.033.262 lei, a cheltuit 553.401 lei și a realizat un profit net de 448.860 de lei, funcționând cu 4 salariați. În 2025, an la finalul căruia Oana Gheorghiu a devenit vicepremier, firma a avut o cifră de afaceri de 1.604.935 de lei, a realizat venituri de 1.658.069 de lei, a cheltuit 607.016 lei și a realizat un profit net de 981.914 lei, cu același număr de salariați.
Șeful Executivului, salarizat, în 2025, din toate cele mai importante trei funcții din România
Însuși Ilie Bolojan, premier demis și interimar, și-a publicat voluntar, la data de 4 iunie 2026, declarația de avere la zi. Aici este trecut faptul că Bolojan a încasat venituri de natură salarială în anul fiscal 2025 din toate cele mai importante trei funcții din statul român.
Astfel, el a încasat o indemnizație de 32.018 lei în calitate de președinte al Senatului, o indemnizație de 52.966 de lei în calitate de președinte interimar al României și o indemnizație de 94.479 de lei în calitate de prim-ministru. În total, este vorba despre 182.479 de lei pe an, respectiv despre 15.205,25 de lei pe lună.
Șeful demis al Executivului a mai încasat suma de 3.960 de euro din închirierea unui apartament, la care se adaugă 884 de lei de la APIA, reprezentând subvenție agricolă.
Ilie Bolojan deține in teren agricol în Vadu Crișului, județul Bihor, cu suprafața de 20.966 de metri pătrați, moștenit în 2007, și un teren intravilan, în aceeași localitate, de asemenea moștenit, de 4.043 de metri pătrați. Mai are o casă de locuit, în Vadu Crișului, de 100 de metri pătrați, moștenită în 2007, și un apartament la Oradea, de 65 de metri pătrați, cumpărat în anul 2008.
Ilie Bolojan conduce un autoturism Mercedes, fabricat în anul 2017, și are economii la CEC Oradea și la Intesa Sao Paolo de 397.607 lei.
CCR a „simplificat” misiunea ANI. Însă achizițiile Agenției nu s-au oprit
Declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor nu mai sunt publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, după ce, în vara anului trecut, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legislația care prevedea acest lucru. Declarațiile sunt depuse, în continuare, la ANI, dar sunt ținute, la propriu, la sertar.
Publicarea acestor informații ține, așadar, exclusiv de voința și de disponibilitatea declarantului. În Parlament, spre exemplu, nu mai este actualizată nicio astfel de declarație. Niciunul dintre cei 330 de deputați nu și-a actualizat, în 2026, vreo declarație de avere sau vreo declarație de interese. Unii parlamentari nu au mai depus astfel de documente din 2024, după validarea mandatelor.
În ciuda faptului că nu mai publică astfel de declarații, Agenția Națională de Integritate continuă să facă achiziții consistente. Dintr-un anunț de atribuire publicat, zilele trecute, în SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice), aflăm că Agenția Națională de Integritate a încheiat un contract - suplimentat la 3 iulie 2026 - în valoare de 3.806.902,27 de lei fără TVA, parafat cu SC Encorsa HQ SRL, având ca obiect achiziția unui sistem informatic de primire a raportărilor din partea avertizorilor în interes public și a unei soluții software de management al dosarelor și pentru realizarea activităților de consiliere, asistență, instruire și informare. Această achiziție a fost făcută în cadrul proiectului „Dezvoltarea sistemului PREVENT, în vederea creșterii interoperabilității sistemelor electronice ale instituțiilor publice pentru verificarea ex-ante a conflictelor de interese în procesul de atribuire a contractelor de achiziții publice”.
Citește pe Antena3.ro
