x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Drumul Babelor, un pericol pentru Bucegi

0
Autor: Dorian Cobuz Alexandru Boariu 01 Mai 2011 - 18:05
Drumul Babelor, un pericol pentru Bucegi Asfaltarea celor două drumuri montane – DJ 713 şi DJ 714 – va facilita accesul "turiştilor de asfalt" până în creierii Bucegilor
Vezi galeria foto


Reabilitarea DJ 713 ("Drumul Babelor"), care va duce asfaltul până în cre­ierii Bucegilor, este un real pericol pentru Parcul Natural Bucegi, pentru bo­găţiile naturale inestimabile, ame­nin­ţate de  asaltul "turistului de as­falt", inclusiv pentru numeroasele spe­­cii de animale protejate, care tră­iesc în această zonă montană. Aşa cum o demonstrează chiar documen­ta­ţia depusă de autorităţi, pentru lu­crarea de modernizare a celor 16 ki­lo­metri de drum montan, impactul acestei investiţii va fi unul nefast şi imediat.

După cum Jurnalul Naţional a arătat, deşi şi-au dat aprobarea pentru această lucrare, membrii Consi­liului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi (PNB) sunt convinşi că rea­bi­li­tarea Drumului Babelor pune în pericol mediul. Reamintim că şe­din­ţele Consiliului Ştiinţific s-au ţinut în localul Cabana Cuibul Dorului, proprietatea unuia dintre investitorii care abia aşteaptă finalizarea drumului pentru a-şi spori afacerile în zonă. Este vorba despre Sebastian Ghiţă, patronul firmei Asesoft şi mana­ger al Realitatea TV. "Cu siguranţă, se vor încinge grătare pe marginea drumului, se va asculta muzică, se vor instala corturi, va fi forfotă mare.

Toate acestea vor avea un impact negativ asupra florei şi faunei din Parcul Natural Bucegi. Acest drum des­chide turiştilor tot Platoul Bucegilor. Nu găsesc rostul acestei investiţii. Este un drum care nu duce nicăieri. Miza ar putea fi terenurile de pe marginea drumului. Acestea sunt în proprietatea mai multor persoane fizice, sunt intabulate în intravilan, deci se pot ridica acolo construcţii", a de­cla­rat pentru Jurnalul Naţional Cristian Goran, preşedintele Consi­liului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi. Declaraţiile acestuia sunt însă uşor tardive. Consiliul şi-a dat deja acordul de principiu, care a stat la baza în­tocmirii documentaţiei pentru as­fal­tarea Drumului Babelor.

Raportul de evaluare a impactului asupra mediului pentru aceeaşi lu­crare, comandat de cei care luaseră deja decizia de colonizare urbană a Par­cului Natural Bucegi – liderii po­li­tici, în frunte cu şefii Consiliului Ju­deţean Dâmboviţa –, ridică de asemenea multe semne de întrebare. Prudenţi, autorii documentului, altfel clienţi ai banului public, fac o menţiune "lămuritoare" cu privire la ros­tul documentului: acela de a per­mi­te declanşarea lucrărilor şi deci în­deplinirea unui pas procedural impus de lege.

"Constatările incluse în Ra­port sunt fundamentate pe condiţiile observate în cadrul examinărilor vi­zuale desfăşurate în cursul lunilor iu­lie 2008-septembrie 2008. Timpul scurt de elaborare a lucrării nu permite analizarea detaliată a condiţiilor pe amplasament, fiind binecunoscut faptul că, pentru analizarea con­di­ţi­i­lor biologice şi hidrologice, sunt ne­ce­sare analize sistematice pe o pe­ri­o­a­dă de cel puţin un an." Comenta­riul este făcut chiar de autorii raportului, respectiv de specialistul acredi­tat Adrian Găzdaru şi de societatea comercială ASA Environmental Services SRL, angajaţi de SC Expert Proiect 2002 SRL – proiectantul ge­ne­ral al drumului.

Concluziile raportului sunt, evident, favorabile lucrărilor, dar există în cuprinsul documentului afirmaţii cât se poate de clare asupra impactului real al lucrărilor de reabilitare a DJ 713, după darea acestuia în folosinţă: "Refacerea acestui drum montan constituie un factor important de per­tur­bare... prin procesul de fragmentare a habitatelor, pe lângă faptul că, prin uşurarea accesului, va con­­duce la intensificarea unor activi­tăţi deja existente, din care se remarcă cele legate de exploatarea forestieră, su­­prapăşunatul şi activităţile turisti­ce necontrolate".

Trebuie spus că lucrările de as­fal­tare se desfăşoară în Zona Spe­ci­a­­lă de Conservare a Parcului Natu­ral Bucegi, iar două porţiuni de drum tra­versează habitate strict protejate. Dar acest aspect este trecut cu ve­de­rea de autorii studiului, care se re­zu­mă să precizeze că acele două por­ţi­uni de drum nu vor fi reabilitate (!?!).

Pericolele pentru mediu – argumente pentru asfaltarea muntelui
Adrian Ciorbă, ghid montan şi custode onorific al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii în Parcul Natural Bucegi, este singura voce de specialist care se opune constant proiectului de colonizare urbană a muntelui.
Mai întâi, acesta subliniază că tu­rismul este deja unul dezvoltat în Bucegi, cei mai vizitaţi munţi din România, fenomen care generează doar efecte negative asu­pra mediului înconjurător. Chiar şi fără moder­nizarea celor două drumuri montane, DJ 713 şi DJ 714 în lunile de vară pe Platoul Bucegi ajung mii de turişti care umblă pe o rază de doi-trei kilometri pătraţi. Un impact deja deosebit de negativ asupra me­diului. Mulţi dintre aceşti oameni nu res­pectă re­gu­lile turistice, aruncă gu­noaie, se urcă pe Sfinx, fac plajă, rup flo­rile. Dar acest aflux uman peste ca­pa­ci­tatea de suport a unei zone de con­ser­vare specială va fi cu mult mai mare în momentul în care vor fi asfaltate cele două drumuri", arată Adrian Ciorbă. "Să faci turism auto printr-un sit Na­tu­ra 2000 şi chiar prin zona specială de conservare a unui parc natural se che­a­mă orice altceva numai protecţia na­turii nu", subliniază acesta.

Adrian Ciorbă a fost una dintre pu­ţi­nele voci care s-au opus proiectului de reabilitare a DJ 713 – Drumul Ba­belor, în cadrul dezbaterilor pu­blice organizate înainte de a demara lu­­crările. El a adus în discuţie mai multe aspecte cel puţin ciudate din "Studiul de evaluare a impactului asupra mediului". De exemplu, au­to­rii studiului au menţionat activi­t­ăţi şi aspecte nereale (pescuitul, transportul auto necesar comu­ni­tă­ţilor din zonă, traficul în continuă intensificare şi importanţa fluidizării traficului spre şi dinspre drumurile cu care s-ar intersecta DJ 713) sau le-au supradimensionat pe altele (bazele de agrement sau pentru acti­vi­­tăţi sportive). În schimb, nu au menţionat dificultăţile de folosire a drumului, din cauza zăpezilor existente în zonă aproape o jumătate de an.

De asemenea, nici un cuvânt des­pre avalanşe, fenomen frecvent în această zonă şi care prezintă un pericol real chiar şi pentru salvamontişti. Aceste detalii ar fi fost însă re­levante fie şi numai prin prisma costurilor imense pe care le va presupune în­tre­ţinerea în stare funcţională a dru­mu­lui – activităţi care, la rândul lor, au un impact nefast asupra vege­ta­ţiei. Toate aceste aspecte, inventa­te sau exagerate, vin însă să în­tă­reas­că, în opinia autorilor proiectului, necesi­ta­tea reabilitării Drumului Babelor.
În schimb, când vine vorba despre intensificarea traficului – care acum constă doar în cel necesar func­ţi­o­nării staţiei meteorologice Omu sau al unor incursiuni turistice temerare – autorii studiului menţionează doar o dublare a acestuia, de la vreo 1.700 de maşini pe an la doar 3.000. De ase­menea, nu se face nici o menţiune pri­vind suprafaţa şi amplasarea par­că­ri­lor şi a locurilor de repaus care sunt prevăzute a fi amenajate.

Adrian Ciorbă constată că Stu­diul de impact nu minte atunci când vine vorba despre impactul pe care îl va avea lucrarea asupra mediului, dar, în acelaşi timp, se subliniază în mod obsesiv impactul pozitiv al drumului. Aşa se face că, dacă într-un paragraf se menţionează că în zonă, nu există comunităţi umane (practic, drumul nu trece prin nici o loca­litate, el urcă doar prin munţi), în pa­ra­graful următor se revine, sus­ţi­nân­du-se impactul benefic al unui DJ 713 re­a­bi­litat, în beneficiul... co­mu­ni­tă­ţi­lor locale (!). "Insistenţa cu care se în­cear­că promovarea acestui proiect care are ca scop accesibilizarea zonei mon­tane înalte este interpretabilă", con­cluzionează Adrian Ciorbă.

Cum să strecori tancul prin urechile acului
Subjugarea Bucegilor unor obscure interese private se face de instituţiile publice şi pe bani publici. Prima şmecherie folosită de autorităţile implicate constă în solicitarea documentaţiilor de la specialişti care activează în domeniu, pe criterii economice. Aceştia au interesul ca onor – clientul lor să fie satisfăcut, astfel riscând să fie scoşi din joc, mai exact, din piaţă.

A doua chichiţă la care recurg oamenii politici pentru a-şi promova interesele este de a trata problema precum un medic prost: fiecare simptom în parte, neglijând cauza de fond a bolii. Prin această metodă, sarcina de analiză şi puterea de decizie au fost "confiscate" de autorităţile locale, conduse de oameni subordonaţi politic, ei înşişi interesaţi de potenţarea economică a zonei.

Dacă ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, tot inventează "programe naţionale" pentru a pompa bani în infrastructura turistică a zonei, nici o instituţie publică nu abordează problema la dimensiunea ei reală. Concret, toate investiţiile se fac analizându-se impactul fiecărui obiectiv în parte asupra mediului. Deşi proiectele fi­nan­ţate din bani publici generează un trafic considerabil şi un impact semnificativ asupra mediului, prin analiza segmentată, lucrurile dau bine pe hârtie.
Rămânând pe tărâmul analogiilor, este ca şi cum ai demonta un colos, pentru a reuşi trecerea lui printr-o cale de acces foarte îngustă. Piesă cu piesă, "tancul" urbanizării montane este trecut prin "urechile acului" şi este ridicat pe platoul Bucegilor.

Nici un document nu subliniază acţiunea concertată a tuturor acestor proiecte.
În plus, toate aceste breşe în ve­getaţia alpină – drumuri, cabane turistice, campinguri sau pârtii de schi – sunt proiectate pentru a susţine şi chiar pentru a încuraja investiţiile private care vor urma, dar nimeni nu suflă un cuvânt. Până ajunge "tancul" sus.

Citeşte mai multe despre:   Drumul Babelor

 



Mai multe titluri din categorie

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică
Galerie Foto Ștefan, deținător al portofoliul celui mai bănos minister al Guvernului României – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și candidat PNL la alegerile locale, pentru Campania Electorală...

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic
În mănunchiul de simptome care însoţesc boala adusă de coronavirus se află şi acea pierdere a gustului şi mirosului. Ne explică mai multe despre aceste simțuri profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al...

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei
Galerie Foto Parchetul General, prin Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a fost sesizat, săptămâna trecută, cu o plângere penală, vizând posibile infracțiuni de spălare a banior și fals în declarații,...

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie
Unii oameni sunt disperaţi de ameţelile bruşte ce îi agasează, totul se învârteşte în jurul lor sau ei se învârtesc precum un titirez. Medicina le numeşte şi vertijuri, iar cel grav este vertijul...
Serviciul de email marketing furnizat de