Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decizia nu este definitivă, iar avocații Elenei Udrea au atacat-o cu apel, declarat în 20 decembrie 2023. Este, practic, ultima cale de atac aflată la dispoziție, pe care fostul ministru PDL al Turismului o mai poate uzita pentru a scăpa de condamnarea de 6 ani de închisoare, pe care o execută în Penitenciarul Târgșor.
Fost ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea a formulat apel împotriva deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost respinsă cererea de revizuire a sentinței definitive pronunțate în dosarul „Gala Bute”. Apelul a fost formulat încă din data de 20 decembrie 2023, iar dosarul urmează să fie mutat de la Secția Penală, la Completul de 5 judecători în materie penală al instanței supreme.
Reamintim că, la data de 12 decembrie 2023, judecătorii ÎCCJ au decis să respingă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de Elena Udrea împotriva deciziei penale nr. 181 din 28 martie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul 1532/1/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 93 din 5 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 judecători în dosarul 2303/1/2017. Totodată, a fost respinsă și cererea de revizuire formulată de aceeași Elena Udrea împotriva sentinței penale nr. 45 din 2 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I Penală, în dosarul 5230/2/2017, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 232/A din 11 iulie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală. Prin încheierea din 12 decembrie, instanța a obligat-o pe Elena Udrea și la plata sumei de 300 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Apărarea invocă probe noi
Cererea de revizuire a acestei sentințe a fost formulată de Elena Udrea prin intermediul avocatului acesteia, Veronel Rădulescu, prin care se solicită atât revizuirea, în sensul rejudecării apelului, cât și suspendarea executării mandatului de executare a pedepsei. Avocatul Elenei Udrea a depus la dosar o solicitare ca instanța să ia în calcul existența unor probe noi, printre care și un document care ar fi avut, până de curând, un caracter secretizat și care i-ar dovedi clientei sale nevinovăția.
În acest document, ar fi consemnate mai multe declarații date în fața unui notar, care „contrazic situația de fapt reținută de către instanță la momentul condamnării Elenei Udrea”.
Documentul în cauză a fost obținut de apărare și ar avea menirea să demonstreze că rechizitoriul în Dosarul „Gala Bute”, făcut de DNA prin procurorii Marius Bulancea și Ana Dana, aprobat de însăși Laura Codruța Kovesi, a fost bazat pe mărturii obținute prin exercitarea unor presiuni asupra martorilor. S-ar vorbi, în acest document, despre intimidarea unor martori denunțători, care ar fi fost audiați fără să fie asistați de apărătorii lor aleși, ci de un avocat din oficiu agreat de DNA.
De asemenea, în respectivele înscrisuri aduse acum în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, ar fi fost făcute declarații din care acești martori folosiți de DNA au revenit asupra mărturiilor și ar fi explicat că au fost puși de procurori să facă declarații după dictare.
Se reclamă un denunț mincinos
Una dintre aceste noi probe depuse la instanța supremă de Elena Udrea ar consta într-o declarație dată în fața notarului privind un denunț mincinos făcut la DNA, denunț referitor la înmânarea celebrei genți cu 900.000 de euro. În acel denunț, se preciza că afaceristul Adrian Gărdean i-ar fi remis Elenei Udrea, prin intermediul fostului secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului Gheorghe Nastasia, această geantă cu bani. La notar, această situație ar fi fost descrisă în cu totul alt mod și ar proba faptul că Elena Udrea nu ar fi pretins niciodată acești bani.
În continuare, ar mai exista o declarație dată tot în fața notarului, făcută de un ex-colaborator al Elenei Udrea din minister, colaborator care recunoscut că Udrea nu avea nicio legătură cu aceste afaceri derulate la nivelul ministerului.
Apărarea Elenei Udrea mai lasă de înțeles că această ultimă declarație ar putea fi coroborată și cu o notă a SRI din anul 2014, transmisă de însuși Traian Băsescu Parlamentului, mai exact Comisiei Parlamentare de control al activității SRI, în care s-ar fi descris activitățile denunțătorilor, fără a o implica în vreun fel pe Elena Udrea în aceste activități.
Condamnată la 6 ani cu executare, pentru abuz în serviciu
La dosarul de revizuire s-ar mai afla un motiv pentru desființarea sentinței de condamnare și care ar consta în contradictorialitatea hotărârilor Înaltei Curți. Mai exact, se precizează că s-ar fi menționat că Elena Udrea, la acel moment, deținea funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului doar formal și politic, întrucât își delegase atribuțiile către secretarul general Gheorghe Nastasia, condiție în care instanța ar fi concluzionat că nu mai putea fi îndeplinită cerința de legalitate în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu pentru a se reține în sarcina Elenei Udrea săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Numai că, în sentința finală de condamnare, din 2018, s-a apreciat exact pe dos, în sensul că Elena Udrea a săvârșit abuz în serviciu, pentru că era ministru al Dezvoltării.
Udrea a fost condamnată, în 2018, de Înalta Curte de Casație și Justiție la o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare în dosarul „Gala Bute”. Însă, după ce Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și ÎCCJ, pe de altă parte, referitor la constituirea completurilor de 5 judecători, a fost admisă, în principiu, o contestație în anulare și a suspendat executarea sentinței de condamnare. Abia în august 2022, Înalta Curte a decis să respingă contestația în anulare, dispunând menținerea sentinței din 2018. Elena Udrea a fost prinsă la granița dintre Bulgaria și Grecia și, ulterior, a fost extrădată în România și încarcerată în Penitenciarul Târgșor.
