Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Luna viitoare, ANAF îi va scoate la vânzare Elenei Udrea mașinile. Este vorba despre un Fiat 500 și un Mercedes S500. În total, prețul de la care ANAF pleacă se ridică la 3,37 milioane de lei, în condițiile în care numai prejudiciul cu care statul român s-a constituit în dosarul „Gala Bute” este de 8,1 milioane de lei. Terenurile și mașinile care fac obiectul acestor licitații reprezintă, fără excepție, bunuri pe care Elena Udrea le-a dobândit, în anul 2013, prin partaj voluntar, după ce a divorțat de Dorin Cocoș.
ANAF a deschis, ieri, procedurile de recuperare a prejudiciilor reținute în sarcina Elenei Udrea, în baza condamnării definitive din celebrul dosar „Gala Bute”, condamnare prin care fosta „blondă de la Cotroceni” a fost obligată, pe lângă executarea a șase ani de închisoare cu executare, să plătească și despăgubiri civile în cuantum de 3 milioane de euro. Din acești bani, 8.116.800 de lei reprezintă despăgubiri către Autoritatea Națională pentru Turism, iar sumele de 600.000 de euro, respectiv 300.000 de euro, reprezintă despăgubiri civile către martorii Corin Boian și Adrian Gărdean.
Astfel, până miercuri, 26 octombrie 2022, ANAF, prin Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale – Direcția Operativă de Executări Silite – Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regionale București anunța că se pot depune oferte pentru licitației publice organizate, ieri, la ora 13.00, în vederea vânzării unui ansamblu de imobile, formate din șase terenuri situate în București, sectorul 1, Strada Constantin Godeanu nr. 55J, aflate în proprietatea Elenei Udrea. Suma de la care pleacă prima strigare a acestei licitații a fost stabilită la 3.296.136 de lei fără TVA.
Drum de acces și cinci loturi de teren intravilan
Unul dintre cele 6 terenuri, care reprezintă un drum de acces cu suprafața de 596 de metri pătrați, se află sub sechestrul instituit de DNA, prin Ordonanța 50/P/2014, din data de 17 februarie 2015, dar și a Ordonanței DNA 281/P/2009 din 13 iulie 2019, dar este grevată și de hotărârea judecătorească pronunțată de Curtea de Apel București la data de 1 octombrie 2018, în dosarul 9725/2/2017/a1, precum și de două acte administrative din 23 iulie 2019 ale Administrației Finanțelor Publice Sectorul 1.
Restul terenurilor reprezintă câte o cotă de 1/1 din suprafețe de teren intravilan amplasate la aceeași adresă, mai exact 884 metri pătrați, 883 metri pătrați, 882 metri pătrați, 882 metri pătrați și 881 metri pătrați. Acestea sunt grevate de hotărârea judecătorească din 20 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul 1532/1/2015, de hotărârea judecătorească din 1 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul 9275/2/2017/a1 și de actul administrativ emis de Administrația Finanțelor Publice Sectorul 1 în data de 23 ianuarie 2019.
Până la ora închiderii ediției, ANAF nu a comunicat rezultatul acestei prime runde de încercare de vânzare, prin licitație, a acestor bunuri imobiliare ale Elenei Udrea.
Fiatul 500, aproape la același preț cu Mercedesul 500S
În paralel, Fiscul a mai publicat două anunțuri de scoatere la licitație a unor proprietăți aparținând Elenei Udrea. Ambele ședințe vor avea loc în data de 8 noiembrie, una la ora 13.00, iar cea de-a doua la ora 14.00, ofertele putând fi depuse până cel târziu în data de 7 noiembrie 2022.
Prima licitație vizează un autoturism marca Fiat 500, fabricat în anul 2012, având la bord 70.547 de kilometri. Mașina este pe benzină, are cutie de viteze automată, este de culoare albă, iar prețul de pornire este de 35.368 de lei.
A doua licitație vizează un autoturism marca Mercedes Benz S500, fabricat în anul 2005, cu 201.418 kilometri la bord, tot pe benzină, de culoare neagră, care are cutie de viteză automată. Prețul de pornire este de 37.971 de lei fără TVA. Ambele mașini fac obiectul Ordonanței DNA 50/P/2014 din data de 17 februarie 2015.
Se poate ajunge până la 50 la sută din valoarea inițială
Potrivit Codului de procedură fiscală, dacă la prima licitație nu se prezintă ofertanți sau dacă nu s-a obținut cel puțin prețul de pornire a licitației, organul de executare silită va fixa un alt termen, în cel mult 30 de zile, în vederea ținerii celei de-a doua licitații.
În cazul în care nu s-a obținut prețul de pornire nici la cea de-a doua licitație sau dacă nici de această dată nu se prezintă ofertanți, organul de executare silită fixează un nou termen, în alte 30 de zile, pentru ținerea celei de-a treia licitații. La această din urmă procedură, creditorii urmăritori sau intervenienții nu pot să adjudece bunurile scoase la vânzare la un preț mai mic de 50 la sută din prețul de evaluare.
Dacă licitația are succes, după adjudecarea bunului, adjudecătorul este obligat să plătească prețul, diminuat cu contravaloarea taxei de 10% de participare, în cel mult 5 zile. În cazul în care nu plătește, licitația se reia în termen de zece zile, iar adjudecătorul este obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitație. Mai mult, în cazul în care la cea de-a doua licitație prețul obținut este mai mic, adjudecătorul inițial va suporta diferența de preț.
Așa cum arătam mai sus, statul român, prin ANAF, are de recuperat, pentru Autoritatea Națională pentru Turism, de la Elena Udrea, în dosarul „Gala Bute”, un prejudiciu de 8.116.800 de lei, iar valoarea estimată de ANAF pentru cele șase terenuri și cele două autoturisme scoase la licitație se ridică la 3.369.375 de lei. Un alt lucru interesant este că Fiscul evaluează un metru pătrat de teren intravilan în cartierul Străulești la 658,2 lei, adică la 134,3 euro. Iar Fiatul 500 este evaluat cu 500 de euro mai puțin decât Mercedesul 500S.
Bunurile executate se află în posesia ex-ministrului din anul 2013. Ele se regăsesc în declarația de avere din 2017
Fiscul a scos la vânzare, așa cum se va vedea în continuare, bunuri imobiliare și mobile pe care Elena Udrea le-a primit de la fostul ei soț, Dorin Cocoș, în urma divorțului. Toate aceste terenuri și autoturisme care fac obiectul licitațiilor publice organizate de ANAF se regăsesc în ultima declarație de avere pe care Elena Udrea a completat-o, la data de 18 ianuarie 2017, după ce și-a finalizat ultimul mandat de deputat în Parlamentul României.
Astfel, în acest document găsim primul dintre cele șase terenuri scoase ieri la vânzare. Este vorba despre cel de 596 metri pătrați care, în declarația de avere citată, este notat cu 596,24 metri pătrați, despre care Elena Udrea susținea că l-a dobândit, în cotă de 1/1, în anul 2013, „conform actului de partaj voluntar”.
Celelalte cinci terenuri, adunate, au o suprafață totală de 4.412 metri pătrați. În aceeași declarație de avere, Elena Udrea nota proprietatea unei suprafețe de teren intravilan în București de 4.412,51 metri pătrați, deținută în cotă de 1/1, dobândită, de asemenea, în anul 2013, ca urmare a aceluiași act de partaj voluntar.
Mai mult, în documentul de acum nouă ani, apar atât autoturismul Fiat 500, fabricat în anul 2012, cât și autoturismul Mercedes, fabricat în anul 2005, despre care Elena Udrea arată că le-a dobândit tot în anul 2013, de asemenea în baza actului de partaj voluntar.
Zecile de hectare din Călărași mai au de așteptat
Acestea nu sunt însă singurele proprietăți declarate de Elena Udrea în ianuarie 2017. Spre exemplu, în declarația respectivă de avere mai figura un teren intravilan cu suprafața de 5.001 metri pătrați, tot în București, intrat în posesia fostului ministru al Turismului în anul 2013, tot prin act de partaj voluntar. Totodată, mai era notată o cotă de 1/4 dintr-un teren intravilan cu suprafața de 697 de metri pătrați, dobândită în aceeași perioadă, prin aceeași metodă.
Nu știm dacă aceste terenuri se mai află, astăzi, în posesia Elenei Udrea, iar nici ANAF nu a făcut vreo referire la ele. Pe surse, însă, Fiscul anunță că vor urma și alte vânzări prin licitație publică, acestea vizând terenurile agricole pe care Elena Udrea le-a cumpărat, după divorțul de Dorin Cocoș.
În declarația de avere citată, regăsim 13,708 hectare de teren agricol, cumpărate în anul 2013 în comuna Sohatu; 14,3727 hectare de teren agricol, cumpărate în anul 2013, în comuna Sărulești, 1,8976 hectare de teren agricol, cumpărate în anul 2013 în comuna Nana și 11,0862 hectare de teren agricol, cumpărate în 2013, în comuna Gurbănești.
Mai departe, însă, în această declarație de avere se mai regăsea proprietatea a unei pătrimi dintr-o casă, cu suprafața de 635 metri pătrați, tot în București, dobândită, de asemenea, prin act de partaj voluntar, precum și bijuterii evaluate la 100.000 de euro, despre care Elena Udrea susținea că le-a dobândit până în anul 2016.
Ghinion pentru protejata lui Băsescu. Decizia ÎCCJ cu privire la prescripție nu se aplică în acest dosar
Toate aceste mișcări ale Fiscului cu privire la recuperarea prejudiciului reținut în sarcina Elenei Udrea, în dosarul „Gala Bute” au loc în contextul în care fosta „blondă de la Cotroceni” încearcă să scape atât de condamnarea primită în această cauză, cât și de alte dosare. În speța dată, însă, ea a deschis, la data de 21 octombrie 2022, la Judecătoria Sectorului 1, o contestație la executarea silită, chemând în judecată atât ANAF, cât și Administrația Finanțelor Publice Sectorul 1, Direcția Națională Anticorupție și Autoritatea Națională pentru Turism. Dosarul, având numărul 54331/299/2022, nu a primit încă un prim termen de judecată.
De altfel, Elena Udrea nu prea are multe opțiuni în dosarul „Gala Bute”. Pe rolul Completului de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție există un recurs în casație format încă din 25 ianuarie 2019, unde magistrații au amânat pronunțarea, la data de 24 octombrie 2020, pentru imposibilitatea constituirii legale a completului. Pronunțarea ar trebui să fie dată luni, pe data de 31 octombrie 2022.
Spre ghinionul Elenei Udrea, însă, condamnarea din „Gala Bute”, inclusiv executările silite aferente, nu intră sub incidența deciziei ÎCCJ cu privire la întreruperea prescripției răspunderii penale, prin care a decis că hotărârile CCR se vor aplica pe principiul legii mai favorabile. Este vorba despre articolul 155 din Codul penal care prevedea că prescripția poate fi întreruptă dacă se administrează noi probe în dosar fără ca persoana suspectă sau inculpată să fie încunoștiinată și care a fost declarat neconstituțional. În baza acestui articol modificat din 2018 până în luna mai a anului curent, nu a mai existat nicio prevedere care să prevadă întreruperea cursului prescripției, fapt ce face ca mii de dosare instrumentate astfel să fie închise. Nu și „Gala Bute”, în care pronunțarea a fost dată înainte de luna mai a anului 2018.
În schimb, Elena Udrea ar putea scăpa de problemele penale din dosarele „Hidroelectrica” și cel al finanțării campaniei electorale a lui Traian Băsescu, din anul 2009. În acest ultim dosar, Udrea a primit, la fond, 8 ani de închisoare, iar ioana Băsescu a fost condamnată la 5 ani de pușcărie. Dosarul se află în apel, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
