Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Una dintre cele mai importante afaceri ale anului 2021 este derulată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și a fost anunțată oficial, zilele trecute, pe portalul SICAP (Sistemul Informatic al Achizițiilor Publice Centralizate), chiar dacă, în fapt, a fost parafată încă de la mijlocul lunii februarie. Este vorba despre încheierea unui acord-cadru, în data de 16 februarie 2021, având ca obiect achiziția de servicii de proiectare și execuția de lucrări de construcții la rețelele de telecomunicații pe suport de cupru și de fibră optică. Peste 570 de milioane de lei vor ajunge la un grup de 12 firme, printre care regăsim interesele de afaceri ale celebrului Claudiu Florică, zis și Florică ”Microsoft”, ale unui fost șef STS, ale unui general al Direcției de Informații Externe sau ale unui fost deputat PNL, devenit chiar consul în Senegal. De pe listă nu lipsește nici vestita Luxten, primul angajator al Elenei Băsescu, pe vremea când tatăl ei, Traian, conducea Primăria Capitalei, iar compania în cauză derula contracte cu această instituție.
Potrivit anunțului de atribuire, scopul acestei afaceri este “extinderea ariei geografice și modernizarea rețelelor de telecomunicații speciale, pe suport de fibră optică și cupru, aflate în administrarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, pe întreg teritoriul național, prin racordarea acesteia la diverse puncte de prezență proprii sau ale beneficiarilor Serviciului de Telecomunicații Speciale”. Este evident faptul că această afacere are ca beneficiari structurile statului, nu domeniul privat, dacă luăm în calcul faptul că, potrivit legislației în vigoare, STS, în calitate de structură specială aflată în coordonarea Consiliului Suprem de Apărare al Țării, prestează servicii specifice pentru Parlamentul României, Administrația Prezidențială, Guvernul României, alte instituții cu rol în siguranța națională, administrația publică centrală și locală, autoritatea judecătorească, procuratură, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi sau Curtea Constituțională.
Ei bine, acest contract dorește să asigure în aceste puncte, comunicații protejate, securizate, fiabile și de calitate, conform sursei citate.
Șapte ani și 140 de contracte subsecvente
Citește pe Antena3.ro
Pentru aceasta, STS intenționează ca, în următoarele 84 de luni calendaristice, să realizeze infrastructuri de rețele de telecomunicații speciale subterane și supraterane, pe întreg teritoriul României, inclusiv să contracteze servicii de asistență tehnică pe perioada implementării acestor rețele. În perioada estimată, Serviciul de Telecomunicații Speciale preconizează că va urma să încheie nu mai puțin de 140 de contracte subsecvente aferente acestui acord-cadru, câte 20 pe an.
Astfel, după aproximativ un an de la depunerea anunțului de intenție, pe data de 16 februarie 2021, STS a încheiat procedurile de atribuire a acordului-cadru, print licitație restrânsă, încheind cu un grup de 12 companii contractul nr. 289625/2021, în valoare de 99.483.155,27 de euro fără TVA, adăugând și Taxa pe Valoarea Adăugată, acest acord-cadru a ajuns la 118.384.854,8 euro, adică nu mai puțin de 570 de milioane de lei. Iar criteriul de atribuire menționat în anunțul de atribuire a fost acela al prețului cel mai scăzut. Finanțarea acordului-cadru se va face de la bugetul de stat, iar finanțarea viitoarelor contracte subsecvente se va putea realiza, după caz, prin asigurarea finanțării de la bugetul de stat, precum și din asigurarea finanțării din alte fonduri externe nerambursabile.
Cele 12 companii care au fost agreate de STS pentru acest megaproiect sunt Optotel SRL, Valtellina Est Europa SRL, Gauss SRL, Luxten Lighting Company SRL, Electrogrup SA, Digital Cable Systems SA, Radcom SA, Prime Telecom SRL, Synotech Global Services România SRL, Marctel S.I.T. SRL, Felix Telecom și Vertatel International.
Printre prestatori, fostul angajator al Elenei Băsescu
Primul nume dintre cele 12 ale companiile care vor lucra pentru STS la acest proiect care iese în evidență este cel al Luxten Lighting Company SA. Societatea a fost fondată în 1993 de omul de afaceri canadian de origine română Zoltan Boszormenyi, care a cumpărat de la statul român fabrica de becuri Electrofar București. Din 1996, Luxten Lighting a participat și a câștigat licitații publice pentru proiectarea și realizarea iluminatului public în orașe din România. Cea mai „notabilă” realizare a fost câștigarea licitației organizate de Primăria Municipiului București, pentru reabilitarea și menținerea sistemului de iluminat public. Contractul a fost semnat pe o perioadă de 15 ani și stipulează o investiție de 75 de milioane de dolari. La momentul în care Primăria Capitalei era condusă de Traian Băsescu, fata cea mică a acestuia, Elena (FOTO), a fost angajată chiar la Luxten, de unde, în 2008, înainte de a ajunge europarlamentar, încasa un salariu de 7.000 de lei lunar. În august 2009, proprietarii Luxten erau Claudiu Nicolae Rădulescu, Ionel Pepenica și Olimpia Moica. Fondatorii Luxten sunt foarte apropiați de alte două familii din cercul intim al lui Traian Băsescu - Bebe Ionescu, ex-socrul lui EBA, şi de Adriean Videanu. Luxten Lighting este prezentă pe piața contractelor publice cu energie, primind în concesiune serviciile de iluminat public din mai multe orașe ale României.
Cap de afiș al afacerii, firma lui Claudiu Florică, din dosarele “Microsoft”
Al doilea nume de companie care iese în evidență și care face legătura cu mai multe dosare instrumentate, în ultimii ani, de către DNA, dosare cu răsunet, cum ar fi spețele “Microsoft” sau nebuloasa “EADS”, este cel al Synotech Global Services România SRL, fosta Dim Soft, controlată, în trecut, de celebrul Claudiu Florică (FOTO). În prezent, compania apare ca fiind deținută de offshore-ul cipriot Lisaos Ventures Limited și de un anume Cor Hagigalinis Haralambie Walter.
În 2017, DNA, prin actualul procuror SIIJ, executat, la vremea respectivă, de Laura Codruța Kovesi, Mihaela Moraru Iorga, a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui Ion Adrian Stătescu (consilier asistent în cadrul Ministerului Comunicațiilor), Andrei Săvulescu (director general în Ministerul Comunicațiilor), Claudiu Florică și Dinu Pescariu (reprezentanți ai D.Con-Net AG, actualul Synotech Global Services Switzerland AG), a fostului director general Microsoft România, Călin Tatomir, dar și împotriva fostului ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu. Procurorii vorbeau, în actul de acuzare, despre faptul că, după ce, în 2009, a expirat contractul de închiriere a licenţelor Microsoft, încheiat în 2004, Gabriel Sandu a optat pentru încheierea unui alt contract. Atunci, reprezentanţii D.Con.Net AG, Dinu Pescariu și Claudiu Florică, acționând în sensul de a fi favorizați și pentru a pune mâna pe acest nou contract, au luat legătura cu Gabriel Sandu, căruia i-au plătit o șpagă de 2.196.035 de euro. Ulterior, ministrul a aprobat documentația de atribuire a contractului, impunând condiţii atât de restrictive, încât doar asocierea condusă de D.Con.Net AG (din care făcea parte și Dim Soft SRL) să întrunească aceste obligații tehnice.
“În urma câștigării licitației publice, a fost încheiat contractul de furnizare de produse nr. 35/09.09.2009 dintre MCSI și consorțiul D-Con.Net AG, în calitate de lider al asocierii. Din asociere făcea parte și Dim Soft SRL. Valoarea totală a contractului reprezentând suma ce trebuia plătită de minister era de 90.182.344,76 euro. Plățile au fost efectuate conform graficului convenit prin contract. Furnizorul de licențe a facturat către SC Dim Soft SRL, membră a asocierii care a câștigat licitația, doar 38.786.000 euro, reprezentând prețul licențelor cu discount, reducere aplicată în considerarea Ministerului Comunicațiilor. Liderul asocierii, D.Con-Net AG, a refacturat însă către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale suma de 90.182.344,76 euro. Prejudiciul reținut este în sumă de 51.396.344,76 euro și reprezintă diferența dintre suma plătită de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (90.182.344,76 euro) și suma care a fost facturată de către furnizorul de licențe către SC Dim Soft SRL (38.786.000 euro)”, se arăta în documentele DNA.
Fosta companie Dim Soft SRL, preluată, în acte, de căsuța poștală cipriotă, a primit în 2015 și 2016, contracte de la Ministerul de Externe, Ministerul Justiției și Curtea de Conturi a României.
Altă firmă, înființată de un fost șef de la STS
O a doua companie din lotul celor 12, Marctel S.I.T. SRL, a fost înființată, în anul 1998, de generalul de Securitate Tudor Tănase (FOTO), devenit, ulterior, șef al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS). Conform istoricului Marius Oprea, „Tudor Tănase, general, fost om de nădejde al Securității, reactivat de Ion Iliescu în funcția de director al STS, a fost și un abonat la creditele preferențiale ale BANCOREX, pentru a-și cumpăra un imobil. Prima lui misiune importantă, primită de la Iliescu, a fost inițierea și «punerea în operă» a Hotărârii CSAT nr. 0048 din 5 octombrie 1993, prin care s-a aprobat «reînnoirea convenției bilaterale româno-ruse în domeniul legăturilor criptate telefonice și telegrafice internaționale» cu Moscova, prin care se refăcea <
Tudor Tănase a părăsit firma în anul 2001, an în care a preluat comanda Serviciului de Telecomunicații Speciale. Tudor Tănase a fost asociat și cu controversatul afacerist Tiberiu Urdăreanu, fiul generalului Tiberiu S. Urdăreanu, fost șef al Comandamentului de Tancuri și Auto în vremea comunismului, la celebra firmă UTI. Generalul Tudor Tănase este nimeni altul decât fostul şef al Serviciului de Telecomunicații Speciale, din perioada 2001-2005. În timpul mandatului său au fost inițiate și implementate două proiecte importante: Serviciul 112 – Sistemul național pentru numărul unic de apel de urgență și Rețeaua WAN de mare capacitate (faza conexiunilor interjudețene).
Interesant este că î,n ultimii doi ani, compania în cauză a încheiat contracte în valoare de peste 7 milioane de euro, cu TVA inclusă, tot cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, instituția condusă, în trecut, chiar de fondatorul companiei. Este vorba despre contracte parafate între mai 2019 și septembrie 2020, vizând sistemul de procesare a datelor, echipamente de tip „load balancer”, servere și echipamente de stocare sau echipamente de stocare de tip server.
Un general DIE și un consul în Senegal
Alt general, altă legătură cu acordul-cadru încheiat de STS. Este vorba despre compania Felix Telecom. Teodor Ileș, acționarul majoritar al Felix Telecom SA, este, în prezent, general în rezervă, după ce, în anii comunismului, a fost ofițer CIE (Centrul de Informații Externe) implicat în operațiunile de Aport Valutar Special și a activat ca diplomat acoperit al Republicii Socialiste România în Elveția. Conform dezvăluirilor din presa centrală, Felix Telecom a luat ființă în aprilie 1992, fiind fondată de Bancorex, Felix Computers, Teleconstrucția SA, Telrad Telecommunication & Electronic Industries LTD și Terra SA. Aceasta din urmă era o entitate prin care fosta Securitate derula tranzacții cu armament.
Despre celelalte entități fac parte din acest proiect, mai aflăm, spre exemplu, că SC Gauss SRL îi are ca asociați pe un anume Mircea Stoian și pe Claudiu Țaga. Acesta din urmă este fost deputat PNL, în mandatul 2008-2012, trecut, ulterior, la UNPR, după care a devenit consul al României în Dakar – Senegal. Iar Electrogrup SA este controlată de către cunoscutul milionar clujean, apărut în revistele de specialitate, Teofil Ovidiu Mureșan.
