Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul Economiei, Ion Ariton, a gasit metoda perfecta de a scapa de raspunderea temelor dificile trasate de FMI si Comisia Europeana: privatizarea gaurilor negre, gasirea de administratori privati pentru companiile de stat, listarea la bursa a companiilor energetice, rezilierea contractelor prin care baietii destepti capuseaza Hidroelectrica sau accesarea miliardelor de euro de la UE. Acum, Ariton i-a transformat pe secretarul general si un secretar general adjunct ai ministerului in conducatorii de facto ai institutiei. La sfarsitul saptamanii trecute, coincidenta sau nu, fix la o zi dupa arestarea primarului pedelist Apostu, Ariton a semnat un ordin confidential prin care a delegat majoritatea atributiilor sale catre secretarul general Sergiu Norut Stanisteanu si Ioana Apan, secretarul general adjunct al ministerului. Cei doi au primit decizie de semnatura in locul ministrului pe acte si contracte, inclusiv cele derulate cu fonduri europene. Metoda nu este noua si a fost aplicata cu succes de Elena Udrea pe vremea cand era ministru al Turismului, dar dupa aceea a ajuns subiect de ancheta al unei comisii parlamentare care n-a fost in stare s-o trimita in fata procurorilor, desi oamenii din subordinea sa semnau contracte pe banda rulanta in numele ministrului.
Un secretar general si un secretar general adjunct au devenit peste noapte conducatorii de facto ai Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. Atributiile au fost impartite cu generozitate de Ion Ariton, titularul de drept al postului. La sfarsitul saptamanii trecute Ariton a semnat un ordin confidential prin care a delegat majoritatea sarcinilor sale catre doua persoane-cheie din minister.
Sergiu Norut Stanisteanu, secretarul general al Ministerului Economiei si Comertului, poate sa "aprobe prin delegare de competenta documentele aflate in competenta ministrului, cu exceptia celor privind activitatea de gestionare a fondurilor structurale", potrivit Ordinului nr. 2727 din 11 noiembrie. Stanisteanu a fost imputernicit sa semneze, in numele ministrului, si intreaga corespondenta de la Cabinetul ministrului.
Ioana Apan, secretarul general adjunct al ministerului, a devenit responsabila de programele cu finantare europeana. Potrivit ordinului, Ioana Apan va aproba prin delegare de competenta "documentele privind activitatea de gestionare a fondurilor structurale, cu exceptia actelor administrative normative sau individuale". La fel ca Stanisteanu, Apan a fost desemnata sa semneze si toata corespondenta de la Cabinetul ministrului legata de fondurile sutructurale.
Contracte spinoase pentru Stanisteanu
De ce a renuntat Ariton de buna voie la atributiile sale? Ministerul Economiei are in perioada urmatoare decizii grele de luat, mai ales ca Fondul Monetar International (FMI) nu este foarte incantat de scaderea ritmului reformelor in companiile de stat. Angajarea managerilor privati la companiile din lista convenita cu FMI, taierea contractelor incheiate de "baietii destepti" cu Hidroelectrica aproape ceruta chiar de Comisia Europeana, decizia de prelungire sau nu a contractului cu ArcelorMittal Galati, continuarea programului de listari pe bursa si nu in ultimul rand derularea programelor de privatizare stau acum la pixul lui Stanisteanu.
Inainte sa ajunga secretar general in decembrie 2010, Stanisteanu a fost prefect de Giurgiu numit de PDL, functie din care a castigat 64.308 lei, potrivit ultimei declaratii de avere depusa in luna iunie. Ca secretar general a obtinut venituri in valoare de 3.040 lei, pe care le-a completat cei 44.511 de lei primiti in calitate de profesor la Liceul "Tudor Vianu". Inainte sa primeasca drept de semnatura in locul ministrului, Stanisteanu si-a facut stagiul prin mai multe consilii de administratie, cel mai bine platit dintre acestea fiind cel al Romaero (4.465 lei/luna).
Ministerul Economiei a intarziat programul de numire a managerilor privati pentru societatile de stat. Companiile la care trebuie sa fie adusi manageri privati erau initial Hidroelectrica, Oltchim, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO), Electrica Furnizare si Romarm. Cum SNLO va fuziona cu complexurile energetice Turceni, Rovinari si Craiova, FMI a pus pe lista si viitorul Complex Oltenia, alaturi de Complexul Hunedoara. Desi initial Ariton s-a angajat ca primii manageri privati sa fie numiti in aceasta toamna, acest lucru este tehnic imposibil, avand in vedere ca inca n-a fost votata legislatia, n-au fost stablite criteriile si nici firmele de head hunting n-au fost alese.
Contractele hidro sunt si ele un cartof fierbinte. Comisia Europeana a demarat o investigatie daca contractele sunt sau nu legale, din moment ce au fost prelungite fara licitatie si sub pretul pietei. Venit la Bucuresti luna trecuta, Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurenta, s-a exprimat in termeni foarte duri in legatura cu acestea. Contractele si seceta au facut ca in aceasta toamna Hidroelectrica sa invoce clauza de forta majora, astfel incat sa livreze cu o treime mai putina energie. Prelungirea sau nu a contractului cu ArcelorMittal Galati e exact in acest registru. Compania a luat de doi ani energie ieftina de la Hidroelectrica printr-un artificiu tehnic. Contractul, de 1,75 TWh pe an, inseamna 3% din consumul national si expira in luna decembrie. Simulacrul de licitatie facut a permis ca Hidroelectrica sa dea energia catre ArcelorMittal, desi primise alte oferte la preturi mai mari.
Dupa esecul ofertei din vara pentru 9,84% din actiunile Petrom, institutia trebuie sa se miste mai cu talent si la listarile bursiere. Desi ministerul se laudase ca ofertele de cate 15% din Transelectrica si Transgaz vor avea loc in toamna acestui an, ele nu se vor derula decat in primavara lui 2012, cand va trebui reluata inclusiv oferta Petrom. Anul viitor sunt programate si ofertele publice initiale ale Romgaz (15%), Hidroelectrica (10%) si Nuclearelectrica (10%). Aici ministerul una a zis si alta a facut: a votat in adunarile generale ale actionarilor de la Hidroelectrica si Nuclearelectrica impotriva listarilor, pe motiv ca nu e aprobata in Guvern strategia de privatizare.
Ultima vizita a FMI la Bucuresti a trasat ministerului noi sarcini: privatizarea Oltchim, Cuprumin, Electrica Serv, Electrica Furnizare, precum si Elcen Bcuresti si cele doua companii energetice, Oltenia si Hunedoara.
3 miliarde de euro de la UE, probleme cat casa
De partea cealalta Ioana Apan, unul dintre functionarii de cursa lunga din minister, e pusa in situatia de a gestiona fondurile UE. Ministerul Economiei coordoneaza Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE), cu un buget total de 3 miliarde de euro, din care 528 milioane de euro in 2011. Cu un obiectiv general de crestere a productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE, Ministerul Economiei este, prin POS CCE, unul din repetentii Guvernului. Pe primul semestru nu-si indeplinise obiectivele, iar un raport KPMG din vara arata ca Romania a obtinut plati de doar 267 milioane euro in cadrul POS CCE, inregistrand o rata efectiva de absorbtie de 9%, un pic peste media nationala de 7%. Ministerul Afacerilor Europene a anuntat ca a identificat foarte multe contracte cu nereguli la Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice, gestionat de Ministerul Economiei. Aici, au fost gasite nereguli la 50% din cele 90 de contracte verificate, corectiile financiare fiind de 310.200 de lei care vor trebui restituti de catre autoritatile locale care au fost beneficiarii contractelor.
Apan a detinut functii-cheie in minister inca de pe vremea lui Radu Berceanu. Potrivit ultimei declaratii de avere, anul trecut a castigat circa 47.000 de lei din functia pe care o detine la minister, dar si-a ajustat substantial veniturile cu sume obtinute din indemnizatiile primite ca membru al AGA si CA: SNGN Romgaz SA (2.828 lei), Electrocentrale SA (13.488 lei) si nu in ultimul rand E.On Gaz Romania (51.432 lei).
Precedentul Elena Udrea
In urma cu doi ani, pe declaratiile de avere si de interese ale ministrului Turismului, Elena Udrea, au aparut trei specimene de semnaturi diferite. Aceasta a si recunoscut ca nu a mai semnat unele declaratii deoarece se afla in Delta.
"Declaratia de avere si de interese din 10 iunie a fost completata, au fost completate ca sunt doua, la Cabinetul meu, au fost semnate de mine si depuse in termen legal.
Si cele din 12 iunie au fost completate tot in Cabinetul meu, dar nu au fost semnate de mine pentru ca eram in vizita de lucru in Delta. Au fost duse de la Cabinet, dar de altcineva", a explicat Elena Udrea, la Realitatea TV, in 2009.
In plus, Sorin Munteanu, secretar de stat in cadrul Ministerului Turismului, in 2009, avea dreptul sa semneze orice document in locul ministrului Turismului, Elena Udrea, mai putin ordonantarile de plata. Munteanu este cel care a semnat pe mai toate documentele de achizitii publice facute in 2009 de Ministerul Turismului, achizitii ce au facut obiectul comisiei parlamentare de ancheta cu privire la cheltuirea banului public de la Ministerul Turismului. Sorin Munteanu este cel care intra in direct la posturile de televiziune care relatau despre cheltuielile exorbitante, prevazute in Planul de achizitii, pe care le facea Ministerul Turismului pentru cumpararea de perdele si draperii.
Munteanu a declarat in fata comisiei parlamentare de ancheta ca poate semna orice documente in numele ministrului, fiind delegat prin Ordinul ministrului, insa nu-si mai aminteste tot ce a semnat deoarece la minister sunt multe acte de semnat. Tot el este cel care era "bagat la inaintare" in fata ziaristilor la conferintele de presa, unde fusese anuntata prezenta Elenei Udrea, pentru a "lamuri" fiecare dezvaluire pe care o faceau ziaristii.
Citește pe Antena3.ro
