Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Banii ar trebui să fie trecuți la cheltuielile judiciare, de către instanțele de executare, iar Guvernul va putea demara acțiuni în regres, în instanțele civile, fără să plătească taxa de timbru. Acest demers legislativ vine la câteva luni după ce același Minister al Justiției a inițiat și trecut prin Parlament Legea „Fugarilor”, conform căreia condamnații care nu se predau la Poliție în termen de 7 zile de la pronunțarea deciziei definitive se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de evadare și primesc un spor de 3 ani la pedepsă. Actul normativ a fost atacat la CCR de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Proiectul, aflat în consultare publică, este inițiat de Ministerul Justiției și vizează completarea Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. Potrivit Notei de Fundamentare care stă la baza acestei inițiative, „din punct de vedere juridic, prin «fugar» se înțelege o persoană care se sustrage de la urmărirea penală sau de la executarea unei pedepse”. „În spațiul public românesc, această expresie are conotația persoanei care este dată în urmărire internațională, cu precădere după ce împotriva acesteia a fost începută urmărirea penală sau după ce a fost pronunțată o condamnare, care este sau nu definitivă”, se arată în documentul citat.
Astfel, „fugarii” reprezintă, conform autorilor proiectului, „o gravă amenințare la adresa siguranței publice la nivel mondial, deoarece sustragerea îmbracă forma altor fapte de natură penală. Este un interes deosebit al opiniei publice din România cu privire la problema persoanelor care se sustrag de la aplicarea legii. Această situație, devenită, în ultima perioadă, subiect public permanent, a dobândit un caracter prioritar pentru Ministerul Justiției și pentru Guvernul României”.
Conform sursei citate, fenomenul „fugarilor” este în creștere în ultimii ani, așa cum o arată statisticile oficiale. Astfel, în anul 2020, a fost dispusă darea în urmărire internațională față de 1.260 de persoane, în 2021 față de 1.420 de persoane, în anul 2022 față de 1.574 persoane și, în 2023, față de 1.530 de persoane.
Fenomen în creștere
În acest sens, Ministerul Justiției consideră că se poate observa o continuă creștere a acestui fenomen. „Pentru predarea și preluarea acestor persoane și, de altfel, pentru îndeplinirea actului de justiție, respectiv pentru îndeplinirea conformă a atribuțiilor ce îi revin României ca stat de drept, doar în anul 2023 au fost organizate 587 de misiuni ale Ministerului Afacerilor Interne, instituție competentă pentru aducerea în țară a persoanelor care se sustrag”, se mai precizează în această Notă de Fundamentare.
Citește pe Antena3.ro
„Potrivit articolului 76 alineat 1 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, «cheltuielile privind procedura de extrădare efectuate pe teritoriul României se suportă de către statul român, prin bugetele autorităților și instituțiilor implicate, în funcție de atribuțiile conferite fiecăreia dintre acestea, prin prezenta lege. Competența de preluare a persoanei extrădate revine Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, cheltuielile urmând a fi suportate din bugetul Ministerului Afacerilor Interne»”, mai explică documentul citat.
Statul a cheltuit, anul trecut, 10 milioane de lei cu „fugarii”
Conform Ministerului Justiției, persoanele solicitate sunt aduse în țară fie pe cale aeriană, fie pe cale terestră. În acest context, doar în anul 2023 a fost cheltuită, de la bugetul de stat al României, o sumă aproximativă de 10.025.000 de lei. Asta, întrucât, așa cum se precizează în Nota de Fundamentare care însoțește acest proiect de lege, în cadrul unei astfel de misiuni, sunt implicați cel puțin doi ofițeri de poliție, iar aceste costuri reprezintă biletele de avion, diurna legală aferentă, cazarea cadrelor de poliție și transportul local.
„Sunt situații când se solicită de către statul străin Ministerului Justiției informații suplimentare pentru predarea/ preluarea acestor persoane urmărite. Sunt realizate traduceri pentru livrarea cu celeritate a acestor date și informații. Astfel, toate aceste cheltuieli grevează bugetul de stat al României cu sume suplimentare, care sunt prevăzute în arhitectura construirii fiecărui buget anual”, se mai explică în acest demers legislativ.
Soluția inedită găsită de Executiv
Astfel, în aceste condiții, Guvernul vrea să limiteze fenomenul „fugarilor”, „al cărui tipar nu ține cont de educația, de situația socială sau financiară a fiecărei persoane solicitate”, iar, pentru a descuraja această situație infracțională, în scopul punerii în executare a unui mandat de arestare sau a unui mandat de executare a pedepsei închisorii emis de o instanță de judecată, Ministerul Justiției propune modificarea legii.
Prima completare se referă la faptul că „cheltuielile care revin statului român, în cazul în care persoana solicitată s-a sustras urmăririi penale sau judecării, vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare de către instanța de executare, conform prevederilor Codului de procedură penală”.
A doua modificare vizează faptul că, „pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de aducerea în țară a persoanei solicitate care s-a sustras executării pedepsei, autoritățile române au drept de regres la instanța civilă competentă, iar această cauză se judecă cu celeritate și este scutită de taxa de timbru”.
O altă lege care vrea să lupte cu cei care se sustrag se află, acum, pe masa CCR
Este pentru a doua oară când Guvernul Ciolacu, prin ministrul Justiției, Alina Gorghiu, vine cu astfel de propuneri pentru a-i pedepsi pe cei care refuză să facă pușcărie în România. De data aceasta, proiectul este avizat și de vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.
Reamintim că același Minister al Justiției a inițiat, în toamna trecută, reușind să treacă de ambele Camere ale Parlamentului, o lege de modificare a Codului penal, în sensul sporirii cu 3 ani a pedepselor pentru condamnații care nu se prezintă, pentru a se preda, la Poliție, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus executarea pedepsei. Legea nu a intrat, însă, în vigoare, deoarece a fost atacată la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție. 88 de judecători ai ÎCCJ au constatat că actul normativ, inițiat de Guvern cu scopul de a-i aduce în pușcăriile din România pe fugari, încalcă grav Legea fundamentală, inclusiv principiul constituțional al dreptului la un proces echitabil sau la libertate individuală.
