Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Concluzia la care Palatul Victoria a ajuns, abia după ce situația a generat un val negativ de reacții, e că „România nu este, în acest moment, pregătită să implementeze limitarea utilizării numerarului”, lăsându-și, însă, deschisă portița pentru a reveni cu astfel de decizii în viitor. Proiectul este însoțit, de această dată, de o Notă de Fundamentare din care rezultă, pe de o parte, că este pentru prima dată când Executivul, în calitate de legiuitor delegat, explică resorturile pe care le-a avut în vedere atunci când a decis instituirea limitării plafoanelor pentru tranzacțiile cu numerar și, pe de altă parte, recunoaște că a luat acele măsuri fără să se consulte cu nimeni, punând în operă, în schimb, o recomandare a unui organism consultativ existent la nivelul Consiliului Europei. Revenirea la plafoanele anterioare privitoare la tranzacțiile cu bani cash nu rezolvă, însă, din punct de vedere constituțional, această problemă. Uniunea Națională a Barourilor din România atrăgea atenția, săptămâna aceasta, că orice limitare a dreptului de a plăti cu numerar încalcă drepturile fundamentale ale omului referitoare la dreptul de dispoziție asupra propriei averi sau dreptul la viața privată. Un deputat PNL a luat-o chiar înaintea Guvernului și a depus, în Parlament, un proiect de lege care să repare aceste încălcări, arătând că „plafoanele privind utilizarea numerarului pentru efectuarea de plăți pe teritoriul României sunt cele mai mici din spațiul Uniunii Europene”.
Guvernul Ciolacu dă înapoi în privința implementării uneia dintre cele mai controversate măsuri adoptate și care afectează grav și direct drepturile cetățenilor. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, cel mai fervent susținător al limitării tranzacțiilor cu bani cash, a redactat, săptămâna aceasta, un proiect de Ordonanță de Urgență prin care propune modificarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea PIG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.
Nota de fundamentare a acestui act normativ este spectaculoasă, ministrul liberal al finanțelor explicând: „ca o măsură de întărire a disciplinei fiscale, având efecte în reducerea economiei informale, cât și pe planul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, prin Legea 296/2023 (este vorba despre legea pentru care premierul Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, în luna septembrie – n.red.), au fost modificate și completate prevederile Legii nr. 70/2015. Astfel, unele modificări efectuate au vizat reducerea plafoanelor de încasări și plăți între persoanele prevăzute la articolul 1 alineat 1 din lege, respectiv operatorii economici, între aceștia și persoanele fizice și a celor dintre persoanele fizice”.
„Măsura de diminuare a plafoanelor până la care numerarul poate fi utilizat a fost adoptată în contextul necesității de combatere a fenomenului, tot mai acut, de evaziune fiscală, ținând seama, inclusiv, de faptul că în ultimul raport de evaluare MONEYVAL a fost evidențiat că economia României este bazată pe numerar, iar dimensiunea economiei subterane este de aproximativ 30% din PIB, utilizarea numerarului fiind principala metodă de spălării banilor, la nivel național”, explică Marcel Boloș, într-un document contrasemnat de vicepremierul PSD Marian Neacșu și de ministrul Justiției de la PNL, Alina Gorghiu.
Toată populația, prezumată că face evaziune fiscală
Din acest document (VEZI FACSIMIL), se înțelege că toată populația României care utilizează banii cash este prezumată ca având apetență pentru a săvârși evaziune fiscală. De asemenea, se demonstrează că doar acum, când revine asupra măsurii, Executivul explică de ce a impus astfel de restricții, întrucât, atunci când a redactat expunerea de motive care a stat la baza legii pentru care și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, nu a adus niciun fel de explicații în legătură cu plafonarea tranzacțiilor cash la un nivel ridicol, mulțumindu-se doar să precizeze că ia o astfel de măsură.
MONEYVAL, al cărui raport de evaluare este invocat, abia acum, în Nota de Fundamentare, este un comitet selectat de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor, înființat la nivelul Consiliului Europei în anul 1997. Scopul existenței unei asemenea structuri este acela „de a se asigura că statele au sisteme eficiente de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și că acestea sunt în conformitate cu standardele internaționale relevante în acest domeniu”.
MONEYVAL are 27 de membri permanenți, printre care și România, iar ultima acțiune de evaluare care ne vizează a avut loc în perioada 21 septembrie – 4 octombrie 2022, urmată de emiterea unui raport de evaluare, la data de 25 mai 2023. România cotizează la această organizație suma de 15.000 de euro.
94,1% din antreprenori nu susțin limitările impuse la plățile cu bani lichizi
Revenind la Nota de Fundamentare redactată de Marcel Boloș, în acest document se arată că, „cu toate acestea, atât reacțiile din spațiul public, cât și cele existente la nivelul societății ca urmare a adoptării acestei măsuri au determinat concluzia că societatea românească nu este pregătită pentru asemenea limitări ale utilizării numerarului. Astfel, percepțiile societății au fost diverse, de la teama, eronată, de eliminare a numerarului, la îngrijorare cu privire la îngreunarea activității zilnice, mai ales în cazul micilor afaceri, respectiv îngreunarea relației cu furnizorii/ clienții, precum și cu privire la costurile suplimentare generate de comisioanele și taxele pentru procesarea plăților electronice”.
Aflăm, cu acest prilej, că, în perioada 3-6 noiembrie 2023, a avut loc un sondaj de opinie efectuat de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii privind reducerea plafoanelor pentru plățile cash. Iar rezultatul a fost cel previzibil, respondenții arătându-se net în defavoarea măsurilor de reducere a plafoanelor de încasări și plăți în numerar. „Astfel, din cei 2.500 de antreprenori, la întrebarea dacă consideră oportună reducerea pragului pentru plățile cash introduse prin Legea 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, 94,1 la sută au răspuns «NU»”, se arată în documentul citat.
Marcel Boloș mai scrie că „având în vedere situația de fapt, potrivit căreia societatea românească nu este pregătită la acest moment pentru limitarea utilizării numerarului, prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune revenirea la plafoanele prevăzute în Legea nr. 70/2015, anterior modificării acestora prin Legea nr. 296/2023”. Mai departe, aflăm că proiectul de ordonanță de urgență nu are... impact social, nu are impact asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu are impact asupra economiei, nu are impact asupra mediului concurențial și nu are impact asupra mediului de afaceri. În schimb, el a fost transmis spre avizare către mai multe instituții, printre care Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Curtea de Conturi și... Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT).
România are cele mai reduse plafoane la tranzacțiile cu numerar, la nivelul Uniunii Europene
Doi deputați liberali, Adrian Cozma (FOTO) și Robert Sighiartău, au decis să rezolve pe cont propriu această situație, chiar înaintea Guvernului, și au depus, la Parlament, un proiect de lege pentru revizuirea acestor măsuri de limitare a tranzacțiilor cash în România.
Cei doi deputați precizează că, și anterior promulgării Legii nr.296/2023, plafoanele privind utilizarea numerarului pentru efectuarea de plăți pe teritoriul României erau cele mai mici din spațiul Uniunii Europene, de 1.000 euro și, respectiv 2.000 euro (plafon zilnic). „Ca exemplu, în prezent, există state care nu au stabilit un plafon pentru plățile în numerar și state care au adoptat asemenea plafoane: Bulgaria (10.000 leva, peste 5.000 euro), Polonia (15.000 zloți, aprox. 3.300 euro), Slovacia (15.000 euro)”, se arată într-un document redactat de parlamentarii citați.
Potrivit celor doi, prevederile gândite de Guvernul Ciolacu au generat deja o reacție a băncilor comerciale care și-au anunțat clienții cu privire la intenția de majorare a comisioanelor bancare privind operațiunile cu numerar (încasări și plăți) efectuate la ghișeele sucursalelor bancare. Aceste majorări de costuri se vor transfera către costul final, adică tot către consumator, ceea ce nu poate fi acceptat. „De asemenea, justificarea legiuitorului pentru a fundamenta decizia de a diminua plafoanele – pentru a lupta împotriva fraudei fiscale – reprezintă un argument fals. Se prezumă, astfel, că orice cetățean român încalcă în mod vădit legea, prin utilizarea numerarului la efectuarea unor plăți. Din păcate, legiuitorul nu și-a concentrat eforturile pe identificarea unor măsuri mai eficace de control la nivelul organelor fiscale, aceasta fiind cea mai bună măsură pentru combaterea eventualelor încălcări ale legislației fiscale în vigoare”, au conchis liberalii.
Avem voie, în continuare, să facem plăți între noi de 50.000 de lei pe zi. La magazine, pragul este de 10.000 de lei pe zi
Revenirea la plafoanele anterioare impuse numerarului încalcă, în continuare, dreptul cetățeanului de a dispune de propria avere
Retrăgând plafoanele impuse prin legea „austeritătii”, Guvernul nu face altceva decât să revină a pragurile anterioare impuse tranzacțiilor cash, încă din anul 2015. Însă, se pune problema dacă și acele praguri respectă drepturile omului. Uniunea Națională a Barourilor din România atrăgea atenția, săptămâna aceasta, că orice limitare a dreptului de a plăti cu numerar încalcă drepturile fundamentale ale omului referitoare la dreptul de dispoziție asupra propriei averi sau dreptul la viața privată.
Proiectul de ordonanță de urgență readuce lucrurile în situația inițială. Mai exact, se permite încasarea plăților în numerar de la persoanele aferente la articolul 1 alineat 1 (persoanele juridice, PFA-urile, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, liber-profesioniștii, persoanele fizice care desfățoară activități independente) în limita unui plafon zilnic de 5.000 de lei de la o persoană. Încasările efectuate de către magazinele de tip cash and carry de la aceste categorii de persoane sunt permise în limita a 10.000 de lei pe zi de la o persoană. Plățile între aceste persoane sunt permise în limita unui plafon zilnic total de 10.000 de lei, iar plățile către magazinele de tip cash and carry sunt permise în limita unui plafon zilnic total de 10.000 de lei.
Declarația pe proprie răspundere că nu deții cont bancar
Mai departe, operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între aceste categorii de persoane și persoanele fizice, reprezentând contravaloarea unor lucrări ori achiziția de bunuri sau a prestării de servicii, dividende, cesiuni de creanță sau alte drepturi ori restituirea de împrumuturi sau alte finanțări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 de lei către sau de la o persoană. În cazul aceleiași categorii de persoane, pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate și a serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 de lei, respectiv 10.000 de lei, în cadrul magazinelor de tip cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar, sumele care depășesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin sisteme de plată fără numerar. În cazul restituirii de bunuri de către persoanele fizice și, respectiv, a neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 de lei, iar sumele care depășesc acest plafon pot fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. Însă, prin excepție, „în cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria răspundere, că nu mai dețin un cont bancar, restituirea se poate face integral cu numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită”.
Prag de 50.000 de lei pe zi între persoanele fizice
Cea mai sensibilă măsură asupra căreia s-a revenit vizează însă tranzacțiile dintre persoanele fizice. Ordonanța în discuție își propune să repare și acest aspect, în sensul că operațiunile de încasări și plăți în numerar între persoanele fizice, altele decât operațiunile de încasări și plăți prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate de BNR sau autorizate în alt stat al UE și notificate către BNR, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum și cele reprezentând acordarea sau restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 de lei pe tranzacție. Rămân, însă, interzise încasările și plățile fragmentate în numerar pentru tranzacțiile mai mari de 50.000 de lei, orecum și fragmentarea unei tranzacții mai mari de 50.000 de lei.
Avocații din România arată că măsurile de combatere a evaziunii nu pot justifica îngrădirea drepturilor
Chiar dacă lucrurile revin la situația de dinainte de modificările respective, asta nu înseamnă că lucrurile au intrat în matca lor constituțională. Uniunea Națională a Barourilor din România arată, în cadrul unui comunicat de presă remis în 7 noiembrie, că astfel de limitări încalcă drepturile omului. „În conformitate cu principiul fundamental al drepturilor și libertăților cetățenilor, UNBR subliniază îngrijorarea cu privire la încălcarea iminentă a drepturilor și intereselor persoanelor prin aceste măsuri. Prin reducerea drastică a plafoanelor valorice pentru plățile cu numerar, aceste măsuri transformă dreptul cetățenilor de a efectua plăți într-o obligație, impunând deschiderea unui cont bancar și utilizarea unui card, fapt ce contravine principiului dreptului de dispoziție asupra propriei averi”, atrag atenția avocații.
De asemenea, UNBR precizează că această situație generează situații previzibile de încălcare a drepturilor persoanelor, inclusiv a celor aflate în situații speciale, iar această limitare afectează drepturile patrimoniale ale persoanelor, prin impunerea utilizării plăților bancare, cu costurile și comisioanele asociate acestora. „Politica financiară autonomă a băncilor face imposibilă renunțarea acestora la comisioane, ceea ce înseamnă o imixtiune în dreptul de dispoziție al persoanei asupra propriilor sale bunuri.
„Scopul anunțat al limitării plafoanelor în numerar, acela de a combate evaziunea fiscală, nu poate justifica aceste măsuri draconice care încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, precizează, tranșant, Uniunea Națională a Barourilor din România, care adaugă că astfel de măsuri „reprezintă o încălcare gravă a dreptului la viață privată al cetățenilor”.
