Guvernul o vrea pe Elena Udrea stăpâna banilor europeni

Comisia Europeană se roagă de România să îşi ia cele 20 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile, pe care le are la dispoziţie numai până în 2013. Jurnalul Naţional a intrat în posesia unei informaţii care depă­şeşte limita oricărei imaginaţii. Astfel, o scrisoare trimisă Guvernului României de către oficialii UE explică negru pe alb care sunt paşii ce trebuie urmaţi pentru ca ţara noastră să îşi crească ritmul de absorbţie ai celor 20 de miliarde.

În loc de strategie sau propuneri, Bruxellesul a primit un răspuns halucinant. Soluţia care a venit de la Bucureşti a fost scurtă şi la obiect: Elena Udrea! Ministrul Dezvoltării s-a cerut stăpâna fondurilor. Practic, Udrea a vrut să fie şef unic, să gestioneze cu profesionalism şi de­dicaţie toate procedurile pe fondurile europene! Farmecele Elenei Udrea nu au avut însă trecere la Bruxelles. Comisia Europeană a refuzat pro­punerea, care a fost cu adevărat tentantă. Şi acum, trecând la lucruri mult mai serioase, situaţia României nu este deloc roz.

Dacă până acum, ţara noastră a absorbit, conform rapoar­telor Comisiei Europeane, doar 8% fonduri europene alocate este practic imposibil să luăm cele 20 de mili­ar­de de euro în doi ani. Aşadar, Jose Manuel Barrosso, preşedintele Co­misiei Europene şi comisarul pentru Dezvoltare Regională, Johannes Hahn au explicat în scrisoarea trimi­să Guvernului României următoa­rele: pentru o mai bună absorbţie trebuie modificată legislaţia,  o reorganizare a Ministerului Dezvoltării ar fi mai mult decât necesară, dome­niul transporturi ar trebui să aibă alocate fonduri special, exproprierile să se desfăşoare lejer.

Oficialii europeni au arătat că, din cauza birocraţiei excesive, incapacităţii administrative, schimbarea regulilor jocului chiar în timpul jocului, supracontrolului şi lipsei asistenţei tehnice, potenţialii beneficiari sunt descurajaţi. Drept răspuns li s-a oferit însă Elena Udrea! Cum ţara noastră este condusă eficient şi se află pe punctul de a ieşi din criză, banii europeni ar fi binevenţi pentru Elena Udrea, dar nu neapărat şi necesari României. Faptul că fondurile europene nu sunt necesare populaţiei a demonstrat-o Guvernul însuşi. Acesta a preferat să se împrumute de la FMI cu dobânzi usturătoare, să taie salarii şi să crească preţurile. Cât despre şan­tiere şi lo­curi de mun­că, nici că avem ne­voie! Astfel că, printr-o tragedie sumbră a experţilor care ne conduc, România s-a împrumutat cu 19 miliarde de euro, în loc să ia cele 20 de miliarde de euro, bani ne­ram­bur­sa­bili oferiţi de UE. Guvernul Ro­mâniei îşi permite astfel luxul de a pierde fonduri generoase, dar se simte confortabil să amaneteze ţara prin datorii externe. Dacă pentru banii luaţi de la FMI vor plăti românii de rând, pentru banii europeni ar fi trebuit să muncească Guvernul. Dar recomandările CE şi PE au fost mult prea dure în comparaţie cu cele propuse de delegaţia FMI. Ecuaţia arată simplu: UE ne-a cerut simplificarea cadrului legislativ pentru accesul la fondurile europene, iar FMI a negociat creştere de TVA sau tăieri de salarii. Cu scrisoarea UE pe ma­să, Gu­vernul preferă să se angajeze pe Codul muncii, pe care îl vântură ca fiind o mare realizare europeană, în loc să rezolve concret hăţişul legislaţiei româneşti.

Mai nou, Traian Băsescu, pre­şedintele României, şi-a adus aminte că România trebuie să aibă ca prioritate absorbţia fondurilor europene şi asta abia după patru ani de la începerea perioadei oficiale de implementare a proiectelor. Mult prea târziu, în condiţiile în care ţara noastră mai are de absorbit circa 20 de miliarde de euro în următorii ani. Este foarte greu de crezut că acest lucru se va întâmpla până în anul 2013, dacă până acum, ţara noastră a absorbit, conform rapoartelor Comisiei Europeane, doar 8% fonduri europene alocate.

În dulcele stil românesc însă, proverbul una zici şi alta faci este deja regulă de viaţă. Ţara noastră se izolează încet, dar sigur pe scena europeană. Autorităţile române cred însă că acest lucru nu este posibil! Cum să se întâmple aşa ceva într-o  ţară care geme de autostrăzi, un loc în care firmele de construcţii se bat să ajungă şi mai ales să beneficieze de TVA "atât de convenabil", o ţară în care ideea de parteneriat public – privat este roditoare şi aduce profit Ministerului Transporturilor şi unde turiştii dau buzna pe litoralul românesc!

Polonia, care are o rată de absorbţie de 95%, şi-a anunţat deja proiectele pentru următoarea perioadă de programare a fondurilor europene. Ministrul polonez pentru dezvoltare regională a explicat cum această ţară, care va prelua preşedinţia UE din luna iulie, a pregătit din timp proiecte majore în infrastructură în primul rând, tocmai pentru a putea folosi cât mai multe fonduri europene. Nu degeaba este una dintre statele membre care se poate lăuda că va reuşi să folosească toţi banii alocaţi de UE până la finalul perioadei de programare.

În ceea ce priveşte ţara noastră, oficialii de la Bruxelles nu fac decât să observe că autorităţile române acţionează extrem de târziu şi ineficient în ceea ce priveşte subiectele importante şi deciziile care se iau în Uniunea Europeană! Suma pe care nu vom reuşi să o cheltuim până la sfârşitul acestei perioade de programare va fi alocată, începând cu 2014, altui stat membru, mai performant.

Şantierele ţării, adevărate găuri negre pentru buget
România ar fi putut să folosească banii europeni în proiecte de infrastructură. Din păcate, pe puţinele şantiere pe care încă se mai lucrează sunt folosiţi banii pe care ţara noastră ar fi trebuit să îi fi folosit înainte de aderarea la UE. Mai mult, ne permitem luxul să construim autostrăzi pe banii de la buget. Dincolo de asta, fără să avem o legislaţie pe măsură, greşim atât de mult pe banii europeni, încât ajungem să plătim cu bani de la buget încă o dată cel puţin jumătate din valoarea între­gului proiect. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a făcut deja o practică din greşelile pe care le plăteşte apoi înzecit. În şapte ani de fonduri ISPA, companiei i s-au cerut despăgubiri de peste 87 de milioane de euro! Beneficiarii sumelor generoase sunt constructorii. Banii nu sunt daţi pentru lucrări. Milioanele de euro sunt doar specu­laţii pe "întâmplătoarele" greşeli tehnice ale CNADNR. Sumele sunt grandioase şi de asemenea neimpozabile! Conform Codului Fiscal românesc, banii ceruţi în astfel de cazuri de constructori sunt cata­logaţi ca "despăgubiri" şi nu sunt "taxaţi" de stat. Nici infrastructura feroviară nu stă mai bine. În puţinele locuri în care se lucrează, şantierele par să nu se mai termine. UE trebuie să ne păsuiască de fiecare dată cu întârzieri şi greşeli de proiect.