Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu puțin timp înainte de izbucnirea scandalului din interiorul PSD, soldat cu demisiile vicepremierului Sevil Shhaideh și a ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, sub semnătura premierului Mihai Tudose, dar la iniţiativa ministrului Educației, Liviu Pop, a fost emisă o Hotărâre de Guvern prin care cetățenilor străini să li se permită accesul la studii în cadrul Academiei Naționale de Informații a SRI. Și nu doar acestora. Inclusiv funcționarii publici sau angajații unor companii private sau chiar reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale se pot înscrie la studii de licență, masterate sau doctorate, în cadrul Institutului Național de Informații, aflat în subordinea Academiei Serviciului Român de Informații. Hotărârea de Guvern care a reglementat aceste lucruri nu a fost supusă dezbaterii publice, iar ministrul care a avut această inițiativă a scăpat de remanierea cu care, voalat, fusese amenințat.
Acțiunea Guvernului Tudose a avut loc în data de 27 septembrie și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, în data de 3 octombrie 2017. Astfel, sub semnătura lui Mihai Tudose, în calitate de prim-ministru, a ministrului de Finanțe, Ionuț Mișa, a secretarului de stat în Ministerul Educației Naționale, Gigel Paraschiv, care a semnat pentru ministrul Liviu Pop, dar și a directorului Serviciului Român de Informații, Executivul emitea Hotărârea de Guvern nr. 782/2017, pentru modificarea articolului 1 din Hotărârea Guvernului nr. 206/1995, privind reorganizarea Institutului Național de Informații, de la Academia Națională de Informații, aflată în subordinea SRI.
Actul normativ conține un articol unic, prin care se decide că alineatele 4 și 5 ale articolului la care am făcut referire mai sus se modifică. Articolul 4, după emiterea acestei HG, prevede că “în cadrul Academiei Naţionale de Informații «Mihai Viteazul» pot fi pregătiți și cetățeni străini, pe bază de protocoale încheiate în acest scop între Serviciul Român de Informații și organe similare de informații ale statelor de care aparțin aceștia, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și în condițiile stabilite prin ordin al directorului Serviciului Român de Informații, precum și în cadrul unor programe cu taxă, respectiv în cadrul unor granturi cu finanțare externă, fără taxă”.
SRI face ce știe el mai bine: încheie protocoale
Așadar, cetățenii străini, în baza unui protocol încheiat de SRI cu serviciile secrete ale țărilor din care provin, pot fi școlarizați, cu taxă sau fără, în academia serviciului secret intern românesc, asta, în condițiile în care CSAT își dă acordul. Însă lucrurile nu se opresc aici în ceea ce privește modifică rile operate de Guvernul Tudose actului normativ care reglementează activitatea Institutului Național de Informații.
În cuprinsul alineatului 5 din articolul 1 al HG 206/1995, noua hotărâre de Guvern enunță faptul că Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul” organizează, potrivit legii, studii universitare de licență, studii universitare de masterat, studii universitare de doctorat și cursuri postuniversitare de perfecționare pentru personalul prevăzut la alineatul al doilea. Dar, de asemenea, noua reglementare intrată în vigoare mai prevede faptul că “Academia Națională de Informații «Mihai Viteazul» organizează, cu taxă de școlarizare, studii universitare de masterat și alte programe pentru angajații autorităților și instituțiilor publice, ai organizațiilor nonguvernamentale și ai altor persoane juridice de drept public sau privat, precum și pentru persoanele fizice cu cetățenia română care au domiciliul în România”.
De remarcat este faptul că, în vechea formă, HG 206/1995, la articolul 1, modificat la sfârșitul lunii trecute de Guvernul Tudose, se stabilea organizarea Institutului Superior de Informații în Institutul Național de Informații, cu sediul în București, ca instituție militară de învățământ superior, în subordinea Serviciului Român de Informații. Acest institute asigura pregătirea și perfecționarea cadrelor militare de informații, active și în rezervă, pentru nevoile SRI și pentru celelalte instituții cu atribuții în domeniul siguranței naționale. Pregătirea în cadrul acestui institut a cadrelor aparținând altor instituții decât SRI se făcea, încă de atunci, pe baza unor protocoale încheiate cu serviciul secret intern.
Citește pe Antena3.ro
S-a deschis robinetul de diplome
Inițiativa modificării celor două alineate, prin Hotărâre de Guvern, în 2017, îi aparține ministrului Educației, Liviu Pop, care, împreună cu șeful SRI, Eduard Hellvig, a elaborat nota de fundamentare a HG nr. 782. În propunerea înaintată Guvernului, cei doi spuneau că au în vedere să confere Academiei Naționale de Informații posibilitatea de a școlariza cetățenii români cu domiciliul în afara țării, dar și cetățeni străini, fără obligativitatea apartenenței public sau privat românești. profesionale la persoane juridice de drept
În aceeași Notă de fundamentare se mai arată că actul pe care îl eraborau Pop și Hellvig uzitează termenul “cetățeni” și nu “studenți”, “având în vedere faptul că acest demers legislativ se adresează și persoanelor care urmează studii universitare de masterat și studii de doctorat”. Scopul? “Acest demers va contribui la realizarea unui mediu academic interactiv, la a cărui dezvoltare vor contribui schimbul de experiență și optica multiculturală”. Inițiatorii mai susțineau că, în acest fel, “se va crea cadrul legal pentru asigurarea mobilităților studenților, respectiv studenților-doctoranzi, a cetățenilor străini de a fi pregătiți pe bază de protocoale încheiate de SRI cu organe similare de informații (…), cu taxă (…) sau fără taxă”. Se observă, aici, că Nota de fundamentare nu face vreo referire la scolarizarea reprezentanților ONG-urilor, așa cum arată textul final al HG-ului, publicat în Monitorul Oficial.
Străinii pot fi școlarizați de SRI numai cu voie de la CSAT și numai în parteneriat cu serviciile secrete străine, ale statelor de care aparțin cetățenii cursanți. Cursurile pot fi și cu taxă, dar și fără nicio plată.
Masteratul lui Eugen Teodorovici, verificat
Zilele trecute, fostul ministru al Finanțelor, social-democratul Eugen Orlando Teodorovici, dezvăluia la postul public de televiziune că ar fi primit el însuși o diplomă de master de la Academia Națională de Informații, fără să fi trecut vreodată pe la cursuri. Asta, după nu mai mult de trei luni de când s-a înscris la aceste cursuri, despre care a declarat că nici măcar nu-și mai amintește exact în ce constau. Diploma ar fi ajuns în posesia lui în anul 2012 sau 2013, fără ca el să se deplaseze la Academie, pentru a o ridica. Teodorovci nu și-a trecut în CV faptul că a absolvit vreun curs la SRI.
Serviciul Român de Informații s-a autosesizat în legătură cu afrmațiile lui Eugen Orlando Teodorovici și a emis un comunicat de presă, în care precizează că Eugen Orlando Teodorovici ar fi absolvit Colegiul Național de Informații în anul 2013 în cadrul unui curs postuniversitar de 45 de zile, dedicat civililor. “Senatul actual al Academiei Naționale de Informații «Mihai Viteazul» s-a autosesizat pentru a verifica condițiile de absolvire în cazul domnului Teodorovici”, arată SRI.
Executivul, plin de absolvenți ai Academiei Naționale de Informații
Mișcarea Guvernului Tudose avea loc cu puțin timp înainte de declanșarea conflictului intern din PSD, când premierul a ieșit public, la Antena 3, și a anunțat remanieri pe criterii de suspiciuni penale care ar plana asupra unor membri ai Cabinetului. Alte criterii invocate de Tudose erau legate de slaba activitate a unor alţi deținători de portofolii. Pe surse, în acea perioadă, pe lista remaniabililor s-ar fi aflat și inițiatorul HG 782/2017, Liviu Pop. Care, în final, a scăpat de remaniere.
Activitatea Academiei Naționale de Informații pare, așadar, o prioritate zero pentru Guvernul PSD. În condițiile în care actualul partid de guvernământ a promovat la vârful Executivului mai mulți demnitari școlarizați, culmea, chiar la Academia SRI.
Priul aflat în această situație este nimeni altul decât prim-ministruul Mihai Tudose. Conform CV-ului acestuia, în 2006 a absolvit un curs postuniversitar în domeniul securității naționale în cadrul C o l e g i u l u i Superior de S e c u r i t a t e Națională din s u b o r d i n e a SRI. Mihai Tudose a devenit, în anul 2010, doctor în Științe Militare de Informații din cadrul Academiei “Mihai Viteazul”, iar în 2011 a devenit lector universitar la aceeași academie a SRI. În 2014, a obţinut gradul de conferenţiar universitar pe probleme de securitate națională și euroatlantică în cadrul aceleiași instituții.
Nici predecesorul lui Tudose la șefia Guvernului nu a stat deoparte de studiile la SRI. Din CV-ul lui Sorin Grindeanu reiese faptul că, în anul 2013, fostul premier PSD a urmat un program universitar de formare și dezvoltare profesională în domeniul științelor militare, de informații și de ordine publică, la Academia Națională de Informații.
În Guvernul României mai există doi miniștri cu studii la SRI. Unul se numește Marcel Ciolacu, ocupă fotoliul de vicepremier și, potrivit CV-ului, este absolvent, din 2009, al Colegiului Național de Apărare, iar, în 2014, s-a înscris la doctorat la Academia Națională de Informaţii. Proaspătul ministru al Fondurilor europene, care a înlocuit-o pe “penala” Rovana Plumb, Marius Nica, și-a luat, în 2003, diploma de licență de la Facultatea de Informații București, din cadrul Academiei Naționale de Informații.
Nota de fundamentare, elaborată de Liviu Pop, împreună cu Eduard Hellvig
Din anexele Notei de fundamentare care a stat la baza elaborării și adoptării Hotărârii de Guvern nr. 782/2017, rezultă faptul că inițiativa de modificare a legislației în baza căreia funcționează Institutul Național de Informații nu a fost supusă vreunei consultări. Ințiatorii, Eduard Hellvig și Liviu Pop, au considerat că elaborarea acestui act normativ nu a necesitat astfel de consultări, culmea, nici măcar cu organizațiile nonguvernamentale, care sunt menționate ca beneficiare ale modificărilor operate, nici cu autorităile publice locale, nici cu comisiile interministeriale, nici cu CSAT și nici cu Consiliul Concurenței.
Invocându-se aceeași motivație a lipsei necesității, nu s-a organizat nici o consultare publică. Singurul aviz obținut a fost cel favorabil, emis de către Consililul Legislativ.
