Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea de Apel Oradea a dispus, la începutul acestei săptămâni, încetarea procesului penal față de un inculpat judecat pentru amenințare și violarea sediului profesional. Completul, condus de magistratul Mihai Udroiu, a arătat, în motivarea deciziei, de ce sunt eronate toate alegațiile Gabrielei Scutea din Nota-ordin pe care le-a înaintat-o subordonaților. Mai mult, judecătorul arată că așa cum s-a judecat în acest dosar, trebuie să se judece în toate cauzele aflate pe rolul instanțelor și care intră sub incidența articolului declarat neconstituțional de CCR în anul 2018. Curtea de Apel București, în schimb, a decis să nu o „supere” în mod direct pe Scutea, ci a formulat patru sesizări către Înalta Curte de Casație și Justiție, pe aceleași teme, în patru dosare aflate pe rol. Iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat termen pentru soluționarea uneia dintre sesizări abia în toamnă, pe 25 octombrie.
Reamintim că procurorul General al României, Gabriela Scutea, le-a expediat, recent, procurorilor din subordine o Notă internă, în care îi instruiește, în mod imperativ, cum să acționeze în dosarele penale aflate sub efectul Deciziilor CCR 297 din 2018 și 358 din 2022, care au desființat articolul din Codul penal ce permitea, în mod ilegal și neconstituțional, procurorilor să întrerupă cursul prescripției răspunderii penale, doar pentru că au efectuat acte procedurale în cauză, fără însă să le aducă și la cunoștința învinuiților sau inculpaților. Succint, Scutea își îndeamnă subordonații să nu respecte deciziile Curții, mai ales în cauze de corupție sau în cele „împotriva intereselor financiare ale UE”, considerând că dreptul Uniunii este peste Constituția României. Apoi, în cauzele care nu vizează interesele financiare ale UE, procurorii de ședință vor fi obligați să facă solicitări preliminare de întrebări care, eventual, să ajungă, de asemenea, pe masa CJUE, prin care să se dea, din nou, o decizie care să permită instanțelor să nu respecte deciziile CCR.
Ei bine, procurorii din subordine s-au conformat, inclusiv într-un caz aflat în apel la Curtea de Apel Oradea. Este vorba despre un dosar din 2018, vizându-l pe un anume Ioan Dumitru Ungur, condamnat în primă instanță de Judecătoria Aleșd pentru amenințare, violarea sediului profesional și tulburarea liniștii publice.
A încetat procesul penal, ca urmare a celor scrise de Curtea Constituțională
La data de 20 iunie 2022, Curtea de Apel Oradea – completul condus de judecătorul Mihai Udroiu, din componența căruia au făcut parte magistrații Denisa Daniela Vidican și Olimpiu Daniel Berindei, a pronunțat decizia definitivă nr. 350/A/2022, prin care a admis apelul declarat de inculpat, a desființat decizia și a rejudecat procesul.
În urma rejudecării procesului, instanța orădeană a dispus: „În baza art. 396 Cod penal, cu referire la articolul 155 alineat 1 Cod penal, interpretat prin deciziile CCR nr. 297/2018 și 358/2022, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului (…) pentru comiterea infracțiunii de amenințare, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale”. Totodată, același inculpat a fost achitat pentru violarea sediului profesional, instanța dispunând încetarea procesului penal și pentru tulburarea liniștii publice, pentru că inculpatul deja fusese amendat pentru aceeași faptă.
Alegațiile procurorului general, făcute praf
În motivarea deciziei, însă, completul condus de judecătorul Mihai Udroiu o desființează pe Gabriela Scutea și Nota acesteia. „Față de considerentele obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022, Curtea opinează că Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 este o decizie simplă non-textuală care alterează activitatea substanțială a normei unice pe care textul o conține, în sensul că, până la data modificării prevederilor art. 155 alin. (1) Cod penal prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 71/2022, respectivul text normativ nu a reglementat un caz de întrerupere a prescripției răspunderii penale, deoarece unica soluție legislativă pe care textul a reglementat-o de la intrarea sa în vigoare la data de 1 februarie 2014 intră sub puterea general obligatorie a declarației de neconstituționalitate exprimate ca atare prin actul de jurisdicție constituțională. (…) În consecință, Curtea apreciază ca fiind eronată analiza efectuată în Nota Parchetului General nr. 1470 /C/1364/III-13/2022 din 10.06.2022 privind criterii unitare de aplicare a Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022 și a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 71/2022, prin care se ajunge la concluzia că actele de procedură îndeplinite în perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018 și-au produs efectele de întrerupere a cursului termenului de prescripție”.
Citește pe Antena3.ro
La fel de eronată este considerată și analiza Gabrielei Scutea cu privire la aceea „că în cauzele privind infracțiuni de corupție, infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene (infracțiunile prevăzute în Secțiunea 41 din Legea nr. 78/2000, infracțiunea de evaziune fiscală atunci când are ca obiect sustragerea de la plata TVA și infracțiunea de contrabandă) supremația dreptului Uniunii impune continuarea urmăririi sau a judecății cu ignorarea efectelor Deciziilor Curții Constituționale”.
Motivare: Deciziile CCR se aplică tuturor cauzelor aflate pe rol la 25 iunie 2018
„Pentru evitarea oricărui dubiu de interpretare, Curtea subliniază că prevederile art. 155 alin. (1) Cod penal, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 71/2022, nu pot de plano produce efecte juridice intreruptive de prescripție după intrarea lor în vigoare în cauzele pendinte”, se mai arată în motivarea Curții de Apel Oradea.
Un alt paragraf al acestei decizii subliniază că „prin urmare, Curtea apreciază ca fiind eronată analiza efectuată în Nota Parchetului (…), prin care se ajunge la concluzia că intervenția legislativă operată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 71/2022 lipsește de efecte dispozitivul Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022, astfel că nu se poate avea în vedere un efect independent și retroactiv al considerentelor aceleiași decizii. Astfel fiind, Curtea opinează că, în aplicarea mitior lex, Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022 se aplică tuturor cauzelor penale care erau pendinte la data de 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 297/2018.)”
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM notează, pe contul său de socializare, că, odată cu pronunțarea acestei decizii, „s-a încheiat cu circul legat de nerespectarea deciziilor CCR pe prescripția răspunderii penale. Nici ÎCCJ, nici celelalte instanțe nu vor valida vreo altă interpretare decât aceasta, impecabil motivată și, în același timp atât de evident”.
Judecătorii bucureșteni sunt mai precauți. Ei caută să ia „lumină” de la Înalta Curte. Răspunsul va fi dat mai pe la toamnă
Chiar dacă motivarea este „beton”, alte instanțe preferă să „sufle în iaurt” și să arunce „pisica moartă” în altă curte. Adică la CCJ. Acesta este cazul Curții de Apel București care, pe data de 20 iunie 2022, a decis să sesizeze Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept cu câte două întrebări, în patru dosare aflate pe rol. Este vorba despre două dosare de delapidare, din 2021, despre un dosar de vătămare corporală din culpă, din 2019 și despre un dosar de furt, din 2022.
Curtea de apel vrea să știe „dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesuale, supuse principiului <
Curtea Constituțională a răspuns deja la aceste întrebări, așa cum a constatat și Curtea de Apel Oradea, în motivarea citată mai sus. Însă, întrebând astfel, Curtea de Apel București arată că nici ea nu o crede pe Gabriela Scutea.
Iar informația-șoc abia acum vine. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit primul termen de judecată a acestei sesizări prealabile reunite data de… 25 octombrie 2022, după vacanța judecătorească
