Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reprezentantii Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania (UDMR) exercita presiuni pe toate canalele pentru ca Comisia Judeteana Mures pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor sa renunte de buna voie la aproximativ 120.000 de hectare de padure pentru a fi trecute in proprietatea urmasilor grofilor din Transilvania. Potrivit unor surse din cadrul Directiei Silvice Mures, actualul ministru al Mediului, Lazslo Borbely, a solicitat autoritatilor judetene sa urgenteze cazurile de retrocedare a padurilor in favoarea etnicilor maghiari. Aceleasi surse mai sustin ca Borbely a avut o intalnire cu directorul Directiei Silvice Mures, Vasile Miculi, pentru ca acesta sa nu se mai opuna punerilor in posesie. A doua zi dupa intalnire, jurnalistii de la posturile Duna si Erdely TV au navalit peste Miculi pentru a cere date concrete despre punerea in posesie a urmasilor grofilor. Prefectul judetului Mures, Marius Pascan, sustine ca in spatele acestor interese s-ar afla si Lazslo Borbely. "Cei de la UDMR m-au amenintat si m-au atentionat in scris ca daca nu ii pun in posesie pe cei care revendica padurea o sa imi faca plangeri pentru abuz in serviciu. Exista tot felul de presiuni. Atentionarea respectiva a fost semnata de comitetul judetean al UDMR Mures. Dar nu ii bag in seama. Probabil o sa imi ceara capul la Guvern", a declarat prefectul Marius Pascan.
Toata tarasenia a plecat dupa ce padurile din inima Transilvaniei au fost revendicate de urmasii nobililor maghiari, care beneficiaza de sprijinul nestingherit al politicienilor aflati sub umbrela UDMR. In judetul Mures, acestia au solicitat restituirea a aproximativ 120.000 de hectare de padure de o valoare inestimabila. Cartile au fost facute in vara anului 2005 la Budapesta, cu cateva saptamani inainte de aparitia Legii 247 din 2005, care urma sa reglementeze retrocedarile proprietatilor preluate abuziv de regimul comunist. Reuniunea de la Budapesta a fost convocata de Ladomer Miklos Banffy, fiul grofului Daniel Banffy – acuzat de tradare de tara. Printre invitatii de seama s-au aflat seful de ocol silvic Rastolita, Cotyso Felician Straut, si avocatul Mihai Dragos Bejenaru, care au insotit-o pe Eva Banffy. Toate discutiile au fost inregistrate de serviciile secrete si redate ca atare institutiilor statului, competente sa ia masuri pentru a elucida povestea retrocedarilor de pe Valea Muresului.
Imediat dupa ce a fost adoptata Legea 247 privind reforma in domeniul proprietatii, descendentii grofilor au solicitat Judecatoriei Reghin reinfiintarea a doua societati din perioada interbelica: Societatea Anonima de Silvicultura Ardeleana SA si Societatea Comerciala pe Actiuni Domeniul Gudeamesterhaza SA. Judecatorii Florin Dima si Marian Isac si-au dat acordul pentru reinfiintarea celor doua societati, dar sub forma unor asociatii sau fundatii, nefiind obligate sa se inregistreze la Registrul Comertului. Cele doua societati au fost considerate mostenitoarele patrimoniului vechilor societati comerciale cu acelasi nume, fiind acceptate de judecatori ca revendicatori legitimi. In judetul Mures, urmasii grofilor au revendicat atat in nume propriu, cat si in numele celor doua societati tot fondul forestier din regiunea Deda ? Reghin ? Toplita, unde se afla una dintre cele mai valoroase paduri ale Transilvaniei.
Dar in anul 2006, Comisia Judeteana de Fond Funciar Mures a respins solicitarile depuse de mai multi mostenitori ai grofilor, dupa ce s-a constatat ca o parte dintre padurile revendicate nu intrau in categoria confiscarilor abuzive ale regimului comunist, fiind preluate inainte de anul 1945. Insa deciziile comisiei judetene au fost contestate de descendentii grofilor impreuna cu mai-marii UDMR. Astfel, urmasii grofilor au atacat rand pe rand in instanta deciziile Comisiei Judetene de Fond Funciar. In prezent, pe rolul instantelor din Mures se afla peste 20 de procese. Intr-una din spete, Judecatoria Reghin, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila la Tribunalul Mures, a dispus restituirea in favoarea Anei Bethelen, Agneta Susana Bethelen si Eva Szentkuti, in calitatea de unice mostenitoare ale grofului Danilel Banffy, a unei suprafete de aproximativ 9.324 hectare de padure. Cele trei femei sunt nepoatele lui Daniel Banffy, refugiat in Ungaria o data cu retragerea trupelor hortiste de la sfarsitul anului 1944. Insa Daniel Banffy are un fiu care traieste in Ungaria, in persoana lui Ladomer Miklos Banffy, care nu a renuntat niciodata la drepturile de mostenitor direct. Interesant, cele trei femei apar impreuna cu Ladomer Banffy in Societatea Comerciala pe Actiuni Domeniul Gudeamesterhaza SA, care la randul ei solicita intr-un alt dosar aceleasi terenuri. Judecatorii nu au tinut cont de aceste aspecte, nici macar de faptul ca padurile retrocedate apar trecute in tabelul cu bunurile care au intrat in administrarea CASBI, deci confiscarile s-au facut inainte de instalarea regimului comunist. Iar Legea 247/2005 nu reglementeaza situatia unor astfel de bunuri. O data cu inceperea proceselor au aparut si divergentele intre urmasii grofilor. Astfel, Maria Eva Banffy a cerut in nume propriu restituirea a aproximativ 7.000 hectare de padure. Avocatul ei a fost Mihai Dragos Bejenaru, iar sfetnic de taina padurarul Cotyso Straut. In timp ce avocatul se lupta in instanta pentru drepturile femeii, acesta vindea informatii catre Romsilva, in baza unui contract semnat inca din anul 2005. Intamplarea face ca avocatul si padurarul sunt beneficiarii unei parti din padurile revendicate de Maria Banffy. Potrivit lui Marius Pascan, cei doi au fost reclamati la Parchetul de pe langa Tribunalul Mures, dar procurorii au trimis dosarul la Directia Nationala Anticoruptie.
Citește pe Antena3.ro
