Inventarul termitelor care devastează pădurile României. Episodul 3: Procuratorii protejaţi de frăţia Baronilor

In ultimii 20 de ani, padurile din ju­detul Vrancea au cazut sub drujbele ba­ronilor locali, indiferent de culoare po­litica a acestora. Totul a fost posibil cu acordul si supervizarea silvicultorilor, care erau si sunt platiti din banii statului sa protejeze padurea. Din cauza acestui fapt, dar si a re­tro­cedarilor de padure catre fostii pro­prietari, suprafata impadurita s-a re­dus considerabil. Statul roman mai de­tine in judet doar 52.000 de hec­tare din 200.000 ha, iar Romsilva a decis sa des­fi­in­te­ze sase ocoale silvice din cele zece existente inca din anul 1990.

Insa, in iunie 2010, baronii locali din Vrancea, sustinuti de presedintele PDL Vrancea, deputatul Alin Tra­s­cu­lecu, au reusit sa il numeasca pe Ale­xan­dru Lefter in functia de inpector sef al Inspectoratului Teritorial de Re­gim Silvic si Vanatoare Focsani (ITRSV). Miza acestei functii este enor­ma, pentru ca ITRSV Focsani con­troleaza padurile si vanatul de pe raza a sase judete: Braila, Buzau, Ga­lati, Tulcea, Vaslui si Vrancea. Con­troversatul silvicultor Alexandru Lefter este cunoscut ca un mare "com­binator" de paduri. Invartelile cu paduri l-au transformat pe Lefter intr-un prosper milionar. El s-a mai ocu­pat de gestionarea padurilor si in pe­ri­oada 2000-2004. Potrivit unui ra­port al Corpului de Control al M­i­nis­terului Agriculturii, Alexandru Lefter a fost gasit responsabil pentru de­va­lizarea padurilor din Vrancea. Practic, inspectorii au constatat ca au fost rase zeci de hectare de padure, a caror valoare a fost estimata la aproximativ 22 de milioane de euro. Pentru acest dezastru nu a platit nimeni.

Potrivit declaratiei de avere de­pu­sa in ianuarie 2011, Alexandru Lefter detinea impreuna cu sotia sa, Florentina Lefter, mai multe hectare de teren achizitionate in anul 2007 si un depozit bancar in valoare de 11 mii de euro. Se pare ca Lefter a uitat sa mentioneze in declaratia de avere o importanta suma de bani obtinuta in urma unor tranzactii cu paduri. La inceputul anului 2007, Florentina Lefter, impreuna cu Nicusor Cosor, Nelu Scanteianu, Ionel Gutan si Ion Alexe, a pus mana pe 1.234 ha de padure de la Nicolae Mihai Diamandescu si Teresa Olga Maria. Dupa numai o luna de zile, toata aceasta suprafata de padure a fost vanduta firmei Scolopax Srl, din Brasov, cu 11 milioane de Ron. In urma acestei tranzactii, Florentinei Lefter i-a revenit suma de 1.315.800 Ron. Banii nu s-au regasit in declaratia de avere a sotului. Aceeasi suma de bani a primit-o si Ion Alexe, consilier judetean din partea PDL Vrancea. Pe langa invartelile cu paduri, consilierul vine si cumpara masa lemnoasa. In urma unor astfel de contracte a obtinut de la Trans Lemn Nehoiu aproape un miliard de lei vechi. Aceasta grupare este cunoscuta in judet sub denumirea de "Enigma". Dar Florentina Lefter si Ion Alexe au continuat sa achizitioneze terenuri peste terenuri. Cei doi impreuna cu Nicusor Cosor si Nelu Scanteainu au cumparat de la mostenitorii Ioanei Tarnowski, nascuta Ghica-Cantacuzino, si de la Irene Ghica Cantacuzino, 50 de hectare de livada defrisata situata in extravila­nul municipiului Focsani.

Un alt baron local aflat care l-a sustinut pe Alexandru Lefter este Maricel Cosor, zis Procuratorul, apropiat de baronul PSD de Vrancea, Marian Oprisan. In acelasi timp detine si calitatea de membru al Partidului Democrat Liberal Vrancea. Insa primele afaceri cu lemn le-a inceput in 2000, exact in perioada in care Lefter era responsabil cu pa­du­rea. La scurt timp dupa ce Lefter a fost demis in 2004, inspectorii silvici au scos la iveala, dupa doi ani de controale, prapadul din padurile private controlate de Nicusor si Maricel Cosor. Inspectorii au constatat ca au fost taiati ilegal in jur de 14.000 de metri cubi de lemn a caror valoare se aproprie de un milion de euro. Cinci ani mai tarziu, Cosor a inceput sa dea marile tunuri forestiere. Rand pe rand, a cumparat drepturile litigioase de la urmasi boierilor din zona, devenind unul dintre cei mai mari proprietari de padure din zona Mol­do­vei, cu proprietati situate in Vran­cea, Vaslui, Suceava, Botosani si Bacau. In tot acest timp, a stat sub aripa protectoare a lui Marian Oprisan. Pana in anul 2009, Maricel Cosor a fost patronul firmei forestiere Aldmar Forest Srl si figura ca asociat alaturi de sotia sa, Didina, in Didamar Prodex Srl. In schimb, fiul sau era patronul firmel Alcos Prodcomimpex Srl. Toate isi aveau sediu in comuna Brosteni din Vrancea. Potrivit Registrului Comertului, Aldmar Forest si Alcos Procomimpex au fost radiate, fiind inghitite de Didamar Prodex. In urma fuziunii s-a schimbat si numarul de parti sociale detinute de fiecare membru al familie Cosor. Astfel, Alexandru detine 98,32%, Maricel – 1,32, iar Didina – 0,23. Noua societate a avut in anul 2010 o cifra de afaceri de 475.912 lei si un profit net de doar 21.698 lei.

Pentru ca succesul in afaceri sa fie deplin, magistratii vranceni l-au aju­tat sa faca un schimb de terenuri fo­restiere. A dat o padure de 4.000 de hectare, situata pe malul Siretului, pe una situata in munti, la Soveja. Cu un astfel de schimb l-au ajutat si ju­de­catorii vasluieni, care au aprobat transferul dreptului de propri­e­tate asupra a 30 de hectare din padurea de la Zapodeni in cea din Vladia, dupa ce si-au dat acordul initial Directia Silvica Vaslui si Comisia de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Vaslui. La scurt timp, dupa ce Tribunalul Vaslui a emis aceasta decizie definitiva, Curtea Constitutionala a constatat ca articolele de lege in baza carora "Procuratorul" Cosor cerea mutarea vechilor amplasamente sunt neconstitutionale.

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundatei Soros Ro­­mania, in cadrul programului Jurnalism de investigatie in slujba interesului public. Continutul acestui material nu reprezinta pozitia oficiala a Fundatiei Soros Romania. www.soros.ro