Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 2021, Guvernul României a decis să transpună această directivă, printr-un proiect de lege în care a inserat, pe lângă criteriile de rasă, culoare, religie sau etnie, și… opinia sau apartenența politică. Însă, pentru a deveni penală o incitare pe aceste criterii, a fost introdusă condiția ca incitatorul să considere public că persoana la care se adresează este inferioară, tocmai din cauza acestor criterii. Anul acesta, Comisia Europeană a revenit cu o scrisoare către România, cerând să elimine condiția cauzei de inferioritate din lege. Iar Executivul, prin Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu, a inițiat un nou proiect de lege. Această nouă formă va putea pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani orice „incitare la violență, ură sau discriminare” pe criteriul opiniei sau apartenenței politice. Astfel, o caricatură, un pamflet sau un banc politic riscă să fie incriminate penal.
În ședința din 8 august 2023, Guvernul României a adoptat un proiect de lege pentru modificarea articolului 69 din Codul penal, sub motivul punerii legislației naționale în acord cu prevederile Deciziei-Cadru 2008/963/JAI a Consiliului European privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal. Consiliul Europei a transmis, în 19 aprilie 2023, României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere a acestei directive, document prin intermediul căruia se comunică faptul că, după examinarea normelor de transpunere, s-a ajuns la concluzia că țara noastră nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau conform articolului 1, alineat 1, litera „a” din respectiva Decizie-Cadru.
Una a impus directiva
Concret, la 14 ani de la emiterea directivei cu pricina, Parlamentul României a votat Legea 170/2022, lege inițiată, cu un an înainte de Guvernul de la București, care a arătat, în expunerea de motive, că trebuia transpus respectivul articol al directivei.
Interesant este că directiva transpusă nu conținea decât în mică măsură criteriile pe care legiuitorul de la București a înțeles, atunci, să le treacă în Codul penal ca fapte de incitare la ură, violență sau discriminare. Astfel, în articolul 1 din directivă, se prevedea ce anume infracțiuni de natură rasistă și xenofobă avea în vedere Consiliul European, atrăgând atenția că „fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că faptele menționate în continuare, săvârșite cu intenție, sunt pedepsibile”. Iar la litera „a”, sunt înșirate faptele, respectiv: „instigarea publică la violență sau ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui asemenea grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”.
Alta a implementat România
Ei bine, Guvernul României a stabilit, iar Parlamentul a aprobat extinderea definirii criteriilor care pot intra sub incidența penală, ca instigare la violență, ură sau discriminare. Articolul 369 din Codul penal, modificat prin Legea 170/2022, sună în felul următor: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane, definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie sau apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/ SIDA, considerate cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
C.E. cere eliminarea cauzei de inferioritate
Legea a fost, atunci, atacată la Curtea Constituțională atât de către Avocatul Poporului, cât și de către grupul parlamentar al USR, aceștia din urmă fiind nemulțumiți de faptul că a fost introdusă în acest articol incriminarea incitării la ură pe criterii de opinie sau apartenență politic. CCR a respins, la 28 aprilie 2022, ambele contestații, iar legea a fost promulgată de către Klaus Iohannis în data de 30 iunie 2022.
În 19 aprilie 2023, însă, Consiliul European a adoptat un set de măsuri privind cauzele de încălcare a dreptului UE în domeniul justiției. Consiliuul susține că România a introdus în legislația penală o condiție suplimentară față de directivă pentru sancționarea faptei de incitare, și anume condiția ca (,) criteriile de discriminare enumerate în cuprinsul articolului din Codul penal ar trebui să fie considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte. Consiliul consideră că acest aspect „reprezintă o cerință suplimentară, neprevăzută în Decizia-Cadru, care limitează domeniul de aplicare a acestei dispoziții, ceea ce duce la o transpunere incorectă a articolului 1, alineat 1, litera «a» din Decizia-Cadru”.
Forma noii legi, propusă de Guvern, deschide Cutia Pandorei
Ministerul Justiției, sub semnătura Alinei Gorghiu, s-a „executat” imediat și a scris un nou proiect de lege, pentru a răspunde fără echivoc exigențelor C.E. Ce a ieșit este greu de cuantificat. Astfel, potrivit proiectului de lege, adoptat de Guvern în ședința din 18 august 2023, transmis Parlamentului spre adoptare, dispare condiția „considerării de către făptuitor drept cauze de inferioritate a unei persoane în raport cu celelalte”. Însă rămân, integral, criteriile stabilite prin Legea 170/2022 pentru incriminarea incitării la violență, ură și discriminare.
Pe înțelesul oricui, pe lângă criteriile legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, o singură referire care poate crea unui procuror „riguros” convingerea că cineva a discriminat făcând aluzii la opiniile sau apartenența politică a altcuiva, ori la averea acestuia, va fi pedepsibilă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Sub incidența acestui articol din Codul penal, în forma în care a fost gândită, aprobată și transmisă Parlamentului, ar putea intra foarte ușor, bancurile politice, pamfletul, satira sau caricaturile.
