x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

0
Autor: Ion Alexandru 17 Feb 2020 - 07:58
Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Vezi galeria foto


Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea Concurenței, în așa fel încât membrii Plenului Consiliului Concurenţei să rămână în funcții pe viață. Practic, dacă până acum mandatele erau de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată, după intrarea în vigoarea a OUG 6/2020, această reînnoire este posibilă “fără număr”. Interesant este faptul că acești membri ai Plenului sunt numiţi de către un organism format din reprezentanţi ai entităților vizate de controalele Consiliului Concurenței. Iar asta nu este tot. La finalul anului trecut, Curtea de Conturi a finalizat raportul privind un control efectuat, în cursul anului 2018, la Consiliul Concurenței, descoperind că instituția condusă de Bogdan Chirițoiu a acordat unui număr de 186 de salariați prime de merit de peste 2.020.000 de lei, într-o singură lună. Iar, conform aceleiași anchete a Curții de Conturi, o parte din angajați, unii personal contractual, figurează fictiv pe statele de plată, fiind ocupate prin detașare sau nu se prezintă la locul de muncă. Astfel de informații au fost prezentate inclusiv comisiilor de specialitate ale Parlamentului României.

 

Conform unui raport-sinteză al Curții de Conturi, publicat în luna decembrie a anului 2019, privind verificările efectuate, în cursul anului 2018, la Consiliul Concurenței, la categoria cheltuielilor de personal, s-au descoperit mai multe situații care sfidează, efectiv, legea, dar, în același timp, și o decizie a instanței de judecată. Astfel, verificările efectuate la Consiliul Concurenței au descoperit că posturile vacante de personal contractual sau pentru funcționarii publici “au fost ocupate prin detașare, fără ca, anterior, acestea să fi fost scoase la concurs”. Curtea de Conturi vorbește despre 30 de astfel de cazuri.

Mai mult, s-a descoperit faptul că “s-au acordat unele drepturi de natură salarială personalului contractual detașat, care excedează prevederilor legale”. Raportul arată că, în luna decembrie a anului 2018, la Consiliul Concurenței au fost acordate indemnizații de performanță către 186 de angajați ai Consiliului Concurenței, în valoare de… 2.020.000 de lei noi (în raport se folosește sintagma 2.020 mii lei), “în condițiile în care s-a refuzat acordarea vizei de control financiar preventiv, iar avizul din partea Direcției Juridic-Contencios a fost unul negativ”.

10.860,2 lei pentru fiecare dintre cele 186 de persoane angajate la Consiliul Concurenței în anul 2018 rezultă, din acest document, că au fost plătiți de instituție, ceea ce înseamnă că fiecare dintre cei care au încasat aceste “indemnizații de performanță” a ridicat, pe lângă salariu, peste 2.413 de euro. Curtea de Conturi face precizarea, în raportul-sinteză citat, că acordarea, în anul 2017, a unor asemenea indemnizații de performanță a fost considerată de Curte ca fiind o plată fără temei legal, fiind emisă, în acest sens, și Decizia nr. 8 din 20 decembrie 2018, “În baza formulării unei acțiuni în instanță, de către Consiliul Concurenței, împotriva Deciziei nr. 8/20.12.2018, prin care s-a depus contestația formulată la decizie, Curtea de Apel București – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins acțiunea depusă, prin Hotărârea nr. 268/2019. Rezultă, astfel, că instanța de judecată a admis argumentele Curții de Conturi, potrivit cărora indemnizațiile de performanță au fost nelegat acordate”.

Practică desființată de instanță repetată anual

La data de 13 iunie 2019, Curtea de Apel București a respins cererea formulată de Consiliul Concurenței de suspendare a executării Deciziei nr. 8/20.10.2018 emisă de Directorul Direcţiei 1 din cadrul Departamentului VIII al Curţii de Conturi şi a Încheierii nr. 2/20.02.2019 emise de către Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi, ca neîntemeiată. Prin aceeași decizie, Curtea de Apel a respins și cererea de anulare a Deciziei nr. 8/20.10.2018 emisă de Directorul Direcţiei 1 din cadrul Departamentului VIII al Curţii de Conturi şi a Încheierii nr. 2/20.02.2019 emise de către Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi, ca neîntemeiată. Ambele subiecte ale acțiunii respinse puteau fi atacate cu recurs de către Consiliul Concurenței, ceea ce s-a și întâmplat. La datele de 3, 5 și 15 februarie 2020, Consiliul Concurenței a notificat grefa Curții de Apel București că formulează recurs. Ca urmare, în data de 12 februarie 2020, dosarul a fost întregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza aflându-se, și în acest moment, în procedură de filtru.

Listă cu cei care nu vin la serviciu

Raportul Curții de Conturi care a vizat Consiliul Concurenței mai conține informații din care rezultă că, în instituția condusă de Bogdan Chirițoiu, a existat sau există practica așa-numitelor “angajări ficitive”. Concret, documentul arată, în sinteză, că, din verificarea aspectelor semnalate prin petiții depuse la sediul Curții de Conturi, referitoare la existența unor potențiali angajați fictivi în instituție, “au rezultat unele neconcordanțe între pontajul electronic și foaia colectivă de prezență, documente de evidență a timpului efectiv lucrat, pe baza cărora se stabilesc și se acordă drepturile salariale cuvenite angajaților”.

În consecință, arată raportul-sinteză, “s-au achitat unele drepturi salariale, în condițiile în care nu au fost respectate prevederile și procedurile legale privind evidența timpului efectiv lucrat”.

În primăvara anului trecut, a existat o anchetă a Comisiei Economice a Senatului, unde au fost verificate mai multe aspecte legate de Consiliul Concurenței, în special față de atitudinea acestei instituții legate de ceea ce specialiștii din piață numeau manipularea indicelui ROBOR. Cu prilejul acestor anchete parlamentare, senatorii au intrat atunci în posesia unor informări interne din Consiliul Concurenței care făceau referire exect la aspectele semnalate de Curtea de Conturi în cadrul raportului-sinteză pentru anul 2018 la Consiliul Concurenței. Atunci, se semnala faptul că 22 de persoane erau angajate la Consiliul Concurenței, însă, concret, acelea nu veneau la serviciu. “Jurnalul” a intrat în posesia acestei informări care structurează, în linii mari, două categorii de persoane aflate în această situație, dintre care o categorie aferentă primilor cinci ani de mandate ai conducerii instituției, precum și o altă categorie de persoane regăsită la momentul la care această informare era adusă la cunoștința Senatului.

Potrivit acestei informări, pe lista cu pricina se regăsea, spre exemplu, o anume Carmen Mirela Vlaicu, angajată pentru o lungă perioadă la Consiliul Concurenței, pe funcția de consilier, al cărei soț, Dan Vlaicu, a lucrat la Autoritatea Electorală Permanentă. În perioada în care era salarizată de către Consiliul Concurenței, se arată în această informare, Carmen Mirela Vlaicu s-a aflat în concedii pre și postnatale aferente nașterii celor doi copii ai familiei. Ea a venit să lucreze la Consiliul Concurenței prin detașare de la o societate comercială la care avea încheiat contractul de muncă, pe un salariu de 400 de lei. La Consiliul Concurenţei, Carmen Mirela Vlaicu a fost încadrată la salarizarea oferită de această instituție de stat pentru postul deținut la Cancelaria președintelui Consiliului, iar conform raportului de informare, în perioada în care a funcționat pe acest post nu ar fi venit aproape deloc la serviciu. Ulterior, în locul Mirelei Vlaicu a fost încadrat soțul acesteia, Dan Vlaicu, acesta din urmă fiind salarizat pe un post la Direcția Administrare. Dan Vlaicu figurează pe lista persoanelor care nu se prezintă la serviciu, pusă la dispoziția Parlamentului.

 

Un fost PDL-ist șef în Teleorman, angajat de liberalul Chirițoiu

Pe lista prezentată mai figurează numele Corneliei Palos, al lui Axinte Dacian Tolea – încadrat la Cabinetul președintelui , după ce, anterior, a ocupat o funcție de director în cadrul Ministerul Tineretului, Bianka Erna Szenczi, care figura ca și consilier al președintelui Consiliului Concurenței, dar şi consilier parlamentar, precum și vicepreședinte al ANRMAP, conform unei declarații de avere din anul 2012.

Pentru cei care activează sau au activat anul trecut și anul acesta, lista pusă la dispoziția Parlamentului cu privire la angajații Consililului Concurenței care nu s-ar prezenta la serviciu mai figurează numele a două persoane încadrate la Serviciul de Relații Instituționale și Comunicare. Este vorba despre George Claudiu Anglitoiu, care, în perioada 2017-2018, conform declarației de avere depuse, încasa un venit anual din această calitate de 110.000 de lei, dar și celebrul Răzvan Orășanu, fost conducător al AVAS. Lista mai cuprinde numele Iuliei Bianca Bogos, încadrată la Cabinetul președintelui, dar care lucrează, în mod concret, la Serviciul de Comunicare, dar și Marian Zlotea. Acesta a fost încadrat, până în decembrie 2018, la Direcția Externă și Comunicare. Nota de informare face referire la o serie de aspecte cu caracter mai puțin moral, însă nu vom face, aici, discuție despre aceste chestiuni. Ceea ce este, însă, demn de semnalat este faptul că Marian Zlotea deținea, în anul 2012, funcția de președinte al PDL Teleorman și de secretar executiv al Biroului Permanent Național al PDL. El a candidat, atunci, la un post de parlamentar și a lucrat ca și consilier la Parlamentul European. Soția sa, Andreea, era încadrată consilier la Ministerul Economiei din acea perioadă.

 

Ordonanță cu dedicație, la debutul lui 2020

La începutul lunii ianuarie a anului curent, Guvernul Orban emitea o Ordonanță de Urgenţă prin care a modificat Legea Concurenței, cu toate că, în Parlament, pe procedură, se afla în dezbatere un proiect de lege care privea modificarea și actualizarea aceluiași act normativ. Curtea Constituțională a stabilit, deja, că este neconstituțional ca Guvernul să modifice sau să adopte, cu ocolirea Parlamentului, proiecte de acte normative aflate deja în dezbaterea Legislativului. Proiectul de OUG, inițiat în Guvern, prevedea, în expunerea de motive, trimiteri referitoare în mod direct la Consiliul Concurenței.

Mai exact, la punctul 24, paragraful 6, expunerea menționează că membrii Consiliului sunt propuși de un Consiliu Consultativ din care fac reprezentanții entităților vizate de verificările Consiliului Concurenței, iar dacă până acum prelungirea mandatelor acestora era limitată, în urma acțiunii liberalilor se deschide, practic, larg ușa numirilor pe viață la Consiliul Concurenței. Iată ce se afirmă în Expunerea de motive care a justificat urgența modificării Legii Concurenței prin intermediul OUG 6/2020: “Totodată, prin prezentul act, se propune modificarea și completarea Legii Concurenței, în sensul întăririi capacității organizaționale și administrative a autorității de concurență, prin eliminarea interdicției reînnoirii doar o singură dată a mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenței”. În documentul în cauză, care a devenit lege, se mai arată că “măsura propusă are ca obiectiv posibilitatea fructificării experienței profesionale și de specialitate acumulată în timp în exercitarea mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenței, cu posibilitatea menținerii și reflectării ei la nivel decizional, în interes public, și evitarea migrării pesonanului cu înaltă pregătire, în care statul a investit timp și resurse financiare considerabile, către sectorul privat, ulterior încetării mandatului”. În opinia celor care au gândit această OUG, “limitarea numărului de mandate ale membrilor Plenului Consiliului Concurenței are un efect negativ asupra capacității organizaționale a autorității de concurență, limitare care nu se justifică, în contextul în care procedura numirii membrilor Plenului Consiliului Concurenței asigură garanția numirii de noi membri”.

Ca atare, pe data de 3 februarie, în Monitorul Oficial al României, a fost publicată OUG 6/2020, pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2004 privind procedurile naționale în domeniul aparatului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii Concurenței nr. 21/1996, unde Guvernul Orban adoptă că “numirile membrilor Plenului Consiliului Concurenței se fac pentru un mandat de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului (nu o singură dată, ca până acum, ci fără limită - n.red.). Membrii Plenului îndeplinesc atribuții conform regulamentelor aprobate de către Plen sau conform delegării președintelui”.

 

Mandatul lui Chirițoiu, trecut prin foc de Curtea de Conturi. Cele 2 milioane de lei plătite în decembrie 2018 nu aveau avizul Direcţiei Juridice, iar Curtea de Apel București a declarat nelegală o astfel de plată

 

Membrii Plenului Consiliului Concurenței își pot reînnoi mandatele de ori de câte ori vor, prin grija Guvernului Orban, care, în luna ianuarie, a modificat Legea Concurenței prin Ordonanță de Urgență, cu toate că un proiect de lege care viza aceeași legislație se află în dezbatere parlamentară

 

ERATA

 

Dintr-o eroare de redactare, în varianta inițială s-a făcut referire la suma de 20.200.000 de lei, pe care, în luna decembrie a anului 2018, Consiliul Concurenței a plătit-o, drept indemnizații de merit pentru 186 de salariați. Suma corectă, rezultată din documentul Curții de Conturi este de 2.020.000 lei.


 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat
Țigări de contrabandă, păzite cu câini periculoși, au ajuns în mai multe comune din Argeș. Ofițerii de la Combaterea Criminalității Organizate au descoperit că, timp de un an de zile, zeci de mii de baxuri...

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural
Anul școlar a debutat cu stângul, din punct de vedere al transportului elevilor la școli și licee. După ce aproape i-a falimentat pe transportatori, anul trecut, Guvernul încă nu înțelege de ce unii dintre ei...

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății
În prima săptămână de școală din sistemul preuniversitar se revoltă deja cadrele didactice. Sindicatele din învățământ anunță că vor da statul în judecată pentru decizia de a le cere cadrelor didactice...

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului
Agenda publică este acoperită de panica facturilor mari la gaze naturale. Există însă vești și mai îngrijorătoare pentru perioada următoare și care fac referire la asigurarea efectivă a gazelor naturale în s...

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului
Galerie Foto Mai multe instituții publice, unele extrem de vizibile în planul politic al perioadei pe care o traversăm, se întrec în achiziții care mai de care mai interesante. Vorbim despre Consiliul Superior al Magistraturii,...

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale
Deși, începând din luna martie a acestui an, spitalele din România nu mai sunt împărțite în COVID și non-COVID, conform Ordinului MS 434/2021, pacienții cu COVID-19 aflați în stare critică au început să...

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf
Galerie Foto Salvamontiștii argeșeni au fost certați de tatăl unei tinere că traseul montan pe care îl parcurgea fiica lui nu era iluminat. În jur de 10 apeluri a dat omul, atât la 112, cât și la Dispeceratul Național...

Angajații CJ Suceava, puși să învețe cum stă treaba cu planificarea strategică 

Achizițiile trăsnite au devenit un sport național când vorbim despre administrațiile locale. De la an la an, tot mai inventivi, edilii găsesc cele mai ingenioase contracte pentru a sifona banii publici, fie pentru...

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o
Pe toate vocile, comunicatorii PNL susțin că singura soluție pentru România este refacerea Coaliției de „dreapta”, alături de cei de la USR-PLUS. Iar una dintre aceste voci care militează pentru o împăcare p...

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată
Galerie Foto De la declanșarea crizei politice, atacurile venite dinspre USR-PLUS către foștii parteneri de guvernare de la PNL – aripa „Cîțu” s-au mutat și către Palatul Cotroceni, iar, în ultimele zile, aceste atacuri...

Cel mai mare distribuitor de gaze din România îi are ca administratori pe secretarul de stat în Ministerul Economiei și pe soția fostului președinte PMP

Cel mai mare distribuitor de gaze din România îi are ca administratori pe secretarul de stat în Ministerul Economiei și pe soția fostului președinte PMP
Prim-vicepreședintele Biroului Permanent al Partidului Național Liberal, care ocupă și funcția de secretar de stat în Ministerul Economiei, Daniela Nicolescu, a fost numită, la propunerea Ministerului Energiei,...
Serviciul de email marketing furnizat de