Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Practic, Kovesi reia, în acest document, o serie de acuzații pe care atât ea, cât și sistemul care a sprijinit-o, la București, le-a făcut, în fosta sa calitate de procuror-șef al DNA, și la adresa guvernului PSD din România, instalat după alegerile parlamentare din anul 2016, plângându-se forurilor europene de reformele programate de cei aleși și care nu erau deloc pe placul sistemului reprezentat, atunci, de Kovesi.
Astfel, în numele Biroului Procurorului Public European (EPPO), Laura Codruța Kovesi susține că a estimat că „proiectul de reformă a Codului Penal din Slovacia reprezintă un risc grav de încălcare a statului de drept, susceptibil să afecteze bugetul Uniunii Europene”.
Rechizitoriul, transmis Bruxelles-ului
Scrisoarea susține că, „pe baza unei analize amănunțite a combinației dintre modificările propuse, procurorul șef european a concluzionat că acestea constituie un risc grav de încălcare a statului de drept în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul de condiționalitate” pentru că „ar reduce la minimum detectarea potențialelor fraude care afectează interesele financiare ale UE; întrerupe liniile de raportare funcționale stabilite între EPPO și Procuratura Specială; exclude EPPO din anchetele de specialitate ale Agenției Naționale Penale, fără înlocuire adecvată; redirecționează majoritatea cauzelor EPPO de la Curtea Penală Specializată către instanțele inferioare, cu puțină expertiză în infracțiunile de competența EPPO și constituie o amnistie de facto într-un număr substanțial de investigații privind fraudele care afectează interesele financiare ale UE în Republica Slovacă. În consecință, capacitatea EPPO de a investiga și a urmări în mod eficient infracțiunile de competența sa ar fi grav afectată, iar nivelul de protecție a intereselor financiare ale UE în Republica Slovacă ar scădea brusc”.
„În cele din urmă, având în vedere că modificările propuse ar reduce descurajarea dreptului penal în ceea ce privește infracțiunile care intră în competența EPPO, intenția guvernului slovac de a-și îndeplini datoria de a proteja efectiv bugetul Uniunii (articolul 325 TFUE) este, de asemenea, pusă în discuție”.
Guvernul condus de Robert Fico, instalat la putere în Slovacia în luna septembrie, a depus în Parlamentul național o serie de proiecte legislative, printre care și o lege care vizează desființarea Procuraturii Speciale și a Tribunalului Special, înființate în anul 2005, cu scopul de a investiga infracțiunile grave și faptele de corupție.
Aceste structuri, însă, conform presei locale, s-au ocupat, în special, de procurori, judecători, funcționari ai poliției și apropiați ai partidului SMER, condus de actualul premier. Inclusiv Robert Fico a fost vizat de astfel de anchete.
Asemănare flagrantă cu atitudinea sistemului față de acțiunile Guvernului României, din perioada 2017-2018
Scrisoarea adresată de Kovesi Comisiei Europene seamănă flagrant de mult cu atitudinea șefei EPPO, din vremea când conducea, în România, DNA. La momentul când Guvernul PSD, instalat în urma unor alegeri parlamentare, a încercat să modifice codurile penale, pentru a le pune în acord cu deciziile CCR, sau cu legile justiției, sistemul reprezentat, atunci, de Laura Kovesi a reacționat în același mod. Au avut loc, în acea perioadă, o serie de acțiuni judiciare care vizau membrii PSD. Aceste acțiuni ale DNA au generat chiar și conflicte juridice de natură constituțională, iar CCR a devenit, la rândul ei, o țintă a protestelor de stradă.
În 2018, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a înaintat președintelui României propunerea revocării Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, expunând o listă cu 20 de motive pentru care s-a ajuns la această situație. Ex-ministrul Justiției preciza, la momentul respectiv, în legătură cu mandatul Laurei Kovesi la șefia DNA, că a fost caracterizat prin „acțiuni care au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituția pe care o conduce, prin excesul de autoritate, comportamentul discreționar, sfidarea autorității Parlamentului, a rolului Guvernului, prin contestarea deciziilor Curții Constituționale și a autorității acesteia”.
Presiunile externe exercitate și-au atins scopul, o serie de modificări aduse legilor justiției, în special înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, organism care să ancheteze corect abuzurile sistemului reprezentat de Kovesi, fiind anulate de clasa politică. În prezent, multe dintre anchetele declanșate, atunci, cu mare pompă, au eșuat în justiție, cu verdicte crunte, de genul „fapta nu există” sau „fapta nu este prevăzută de legea penală” sau care au fost închise pentru că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.
