x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

de Adrian Stoica    |    10 Feb 2020   •   12:45
La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La mai bine de jumătate de an de când un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, despre care Jurnalul scria în vara anului trecut, sub titlul „Justiţie cu intimidări şi declaraţii copy-paste la Braşov”,  nimeni nu a venit deocamdată şi cu răspunsuri. Sesizarea venea de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senat, după ce, la rândul ei, fusese sesizată că dosarul în cauză are nereguli în ceea ce priveşte evaluarea prejudiciului, dar şi a modului în care a fost instrumentat cazul.

 

În anul 2016, patronul a două firme de taxi din Braşov, Martax şi Compania Martax, era trimis în judecată pentru infracţiuni economice. Prejudiciul adus statului era evaluat la 2,4 milioane de euro, iar alături de acesta mai erau învinuiţi soţia, fiica şi mulţi taximetrişti. Ei erau acuzaţi că au „aranjat” aparatele de înregistrare a curselor, dar probele strânse la dosar începând cu anul 2014 ridică multe semne de întrebare. 

Dosare pentru mărturie mincinoasă

În timp ce răspunsul la sesizarea trimisă de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senat întârzie să apară, procesul îşi continuă cursul, iar unii martori, care au acuzat că li s-au luat declaraţiile de către poliţişti sub presiune, fiind practic puşi să semneze nişte declaraţii gata scrise (ele sunt identice, inclusiv la greşelile de ortografie) s-au trezit acum că procurorul le-a deschis dosar penal pentru mărturie mincinoasă. Începând cu luna septembrie 2019, s-a schimbat judecătorul de şedinţă, astfel că s-a trecut la reaudierea tuturor martorilor. Fostul judecător de şedinţă acuza anul trecut că „se induce o stare de presiune pentru obţinerea unei soluţii într-un termen stabilit de alte persoane decât judecătorul cauzei, fapt ce este contrar dispoziţiilor legale şi care poate prejudicia în mod grav drepturile şi interesele persoanelor, prin presiunea exercitată asupra judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei”.

Declaraţii copy - paste date în zile diferite

Astfel, în noiembrie 2014, odată cu percheziţiile organizate în dosar, printre martorii audiaţi au fost şi casierele: Tîmpa Doina, Duţu Elena, Bortoş Nicoleta, Cranţea Elena. Declaraţiile date în noiembrie 2014 de cele patru casiere sunt aproape identice, fiind copiate pasaje întregi, inclusiv cu greşelile de ortografie. În 21 - 22 ianuarie 2015, martorele au fost reaudiate la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov. Deşi declaraţiile au fost date în zile diferite, declaraţiile au şi de această dată multe pasaje identice. 

Revolta martorilor se lasă cu dosare

În momentul în care au ajuns să dea declaraţii în faţa instanţei, martorii au revenit asupra declaraţiilor şi au descris modul abuziv în care le-au fost luate respectivele declaraţii.  Astfel, în declaraţia de martor, dată în şedinţa publică din data de 14 ianuarie 2019, Bortoş Nicoleta arată faptul că a fost ameninţată, dar şi că poliţiştii nu i-au citit ceea ce au consemnat cu adevărat în declaraţie. „Nu menţin în totalitate declaraţiile date în prezenta cauză. Motivul pentru care nu menţin declaraţiile este faptul că declaraţia a fost dată sub presiune şi am fost ameninţată că o să stau de vorbă cu Procuratura”, a declarat aceasta în faţa judecătorului. Mai mult, la întrebarea judecătorului „De ce aţi semnat declaraţia dacă vi s-a citit şi consemnat altceva?”, răspunsul a fost „Pentru că nu am citit-o eu personal şi nu ştiam ce au scris”.

Acuze la adresa procurorului

La rândul ei, Duţu Elena, în declaraţia de martor dată în şedinţa publică din data de 11 februarie 2019, a susţinut că a fost ameninţată de procurorul Simona Codruţa Chindea. „Am ajuns la doamna procuror, mi s-au pus o serie de întrebări, iar la întrebările la care nu îmi aduceam aminte ceva, am fost ameninţată că mi se schimbă încadrarea”. În final a semnat declaraţia fără a o citi, după cum a declarat în faţa judecătorului.

Au fost chemaţi ca martori şi au plecat suspecţi

În urma declaraţiilor date în instanţă, celor două martore le-au fost deschise de către procuror dosarele nr. 103/P/2019 şi 104/P/2019, pentru presupusa infracţiune de mărturie mincinoasă, aşa că au fost citate, pentru zilele de 22 şi 23 ianuarie 2020 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, pentru a fi audiate în respectivele dosare, dar în calitate de martor, deşi dosarele le vizează în mod direct. Odată ajunse aici, încadrările le-au fost schimbate în suspect. Conform practicii judiciare, competenţa materială pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă este a Judecătoriei, dar prin ordonanţa prim-procurorului Sorin Vasilache, dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel, pe motiv de ordine publică. Astfel, s-a ajuns ca procurorul care participă la şedinţele de judecată să instrumenteze şi dosarele martorilor, punând astfel o presiune directă pe aceştia.

Ca urmare a sesizării primite de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senat şi de la patronul firmelor de taximetrie, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a deschis două dosare penale în rem.

 

 

Reclamarea abuzurilor se sancţionează

Tot în acest caz, un alt angajat al firmelor de taximetrie, Radu Ursache, a fost acuzat, la rândul lui, pentru mărturie mincinoasă, după ce a declarat în instanţă că declaraţia lui a fost scrisă exclusiv de poliţist şi ea copia pasaje întregi din alte documente. Declaraţia dată de acest martor este identică cu declaraţiile date de martorii Radu Băduţ şi Şerban Gabriel-Florin. În aceste condiţii, este greu de înţeles cum procurorul a ajuns la concluzia că Radu Ursache este suspect de mărturie mincinoasă, demersul părând mai degrabă o încercare de intimidare.

 

 

Declaraţia de martor dată de Bortoş Nicoleta pe data de 25.11.2014 şi declaraţia de martor dată de Duţu Elena, pe data de 26.11.2014 au multe pasaje identice.

 

Declaraţiile de martor date de Ursache Radu (pe 26.11.2014), Şerban Gabriel-Florin (pe 25.11.2014) şi Băduţ Radu (pe 26.11.2014) au foarte multe pasaje identice

 

 

×