x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

0
Autor: Ion Alexandru 20 Iul 2020 - 07:31
Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție Czegl Debrecen, 2020. febru
Vezi galeria foto


APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea carantinei și izolării, adoptată, la sfârșitul săptămânii trecute de Senatul României și promulgată, cu repeziciune, de președintele Klaus Iohannis, le are cu privire la modul în care a fost emisă, dar și cu privire la o serie de prevederi care încalcă nu doar Constituția, ci și drepturile fundamentale ale omului. Legea, așa cum a ieșit ea din Parlament, transformă ministrul Sănătății în entitate stat în stat care, prin derogare de la lege, poate adăuga sau chiar completa acest act normativ. Lista problemelor acestei legi este lungă și completează semnalele de alarmă trase de mai mulți specialiști în drept care au cerut ca actul normativ să nu fie adoptat. Avocatul Gheorghe Piperea a sesizat, la rândul său, Avocatul Poporului, cerând instituției conduse de Renate Weber să atace legea carantinei și izolării la Curtea Constituțională.

 

Prima și cea mai evidentă problemă pe care actul normativ controversat o ridică este faptul că, din start, Guvernul României, în calitate de inițiator, a încălcat articolul 1, alineat 5, din Constituție, deoarece nu a solicitat avizul Consiliului Economic și Social (CES) înainte de a trimite legea în Parlament. Constituția obligă la solicitarea avizului CES, fără acest aviz legea devenind neconstituțională, în ansamblul său.

Însă, nu doar Guvernul are probleme de înțelegere a Constituției, ci chiar Parlamentul. APADOR-CH arată că Legislativul a încălcat principiul bicameralismului. Asta, deoarece forma legii adoptate de către Senat diferă substanțial de forma legii adoptate de Camera Deputaților. “Ceea ce înseamnă că fiecare Cameră a adoptat legi diferite cu privire la aceeași chestiune, fapt ce este neconstituțional, pentru că se încalcă principiul bicameralismului”, se arată într-un comunicat al organizației, care adaugă că “o explicație pentru acest lucru ar putea fi improvizația și graba cu care s-a acționat, mai ales la Camera Deputaților, când accentul s-a pus pe viteză și nu pe calitate și pe coerență. Chiar și așa, forma adoptată de prima cameră a fost superioară proiectului inițiat de Guvern. Slaba calitate a proiectului elaborat de guvern este greu de justificat, deoarece, în cadrul Guvernului, funcționează Ministerul Justiției care are în compunere o direcție specializată în elaborarea actelor normative, alcătuită din profesioniști adevărați”.

 

Suspectul medical, reținut “dublu” față de orice infractor

Hiba cea mai periculoasă a noii legi este aceea că dreptul de a contesta în justiție măsura privativă de libertate dispusă nu este efectiv. Atât timp cât în lege nu sunt reglementate modalitățile și înlesnirile necesare pentru ca o persoană aflată într-un spațiu de izolare să poată sesiza instanța, nu există acest drept. APADOR-CH subliniază că simpla prevedere în lege că acțiunea se trimite la instanță în format și prin mijloace electronice nu asigură garanțiile necesare. “Nu orice persoană din țară are smartphone cu acces nelimitat la internet și, pe de altă parte, doar un smartphone nu poate asigura participarea efectivă și eficientă la un proces”, arată asociația.

Un alt aspect negativ al actului normativ adoptat este acela că legea nu prevede ce măsuri pot fi dispuse pentru repararea prejudiciilor produse persoanelor, în cazul în care carantina sau izolarea s-au dispus cu încălcarea legii. În actul normativ ar trebui să existe un articol care să prevadă că orice persoană care a fost victima unei măsuri nelegale de carantină sau de izolare are dreptul la reparații și, de asemenea, să prevadă procedura de contestare a nelegalității carantinei sau a izolării și de acordare a remediilor, în speță a despăgubirilor.

APADOR-CH atrage atenția că reținerea unei persoane, pe timp de 48 de zile, în scopul efectuării de investigații și evaluări medicale, prevăzută la articolul 8, aliniatele 3 și 4 din lege, este o măsură sui generis, care iese din tiparul stabilit în sistemul legal național prevăzut de articolul 23, alineat 3, din Constituție, potrivit căruia reținerea unei persoane nu poate dura mai mult de 24 de ore. Concret, în materia penală, reținerea autorului unei infracțiuni nu poate dura mai mult de 24 de ore, iar reținerea în materia contravențională, cum ar fi conducerea administrativă a persoanei la sediul poliției, are durata maximă de 24 de ore. În momentul de față se preconizează ca această durată să fie scăzută la 12 ore.

Se mai arată că, pe rolul Curții Constituționale se află o sesizare a Avocatului Poporului cu privire la necesitatea stabilirii unei durate exacte și rezonabile a măsurii conducerii administrative la sediul poliției, APADOR-CH întreabă, astfel, de ce reținerea unui infractor de către procuror sau polițist, de exemplu, a unui autor al infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor nu poate dura decât maximum 24 de ore, în timp ce reținerea administrativ-medicală a unei persoane, dispusă de un medic, poate dura dublu, adică 48 de ore?

Ministrul poate adăuga, din pix, la legea votată de Parlament

Este, de asemenea, criticat articolul 10 din lege, despre care se precizează că este redactat neclar, el putând fi interpretat în sensul că ministrul Sănătății poate deroga de la lege, printr-un ordin prin care stabilește “modalitatea de aplicare a măsurii prevăzută de prezenta lege”. Legea carantinei și izolării, adoptată de Parlament, stabilește măsuri privative de libertate, cum sunt carantina și izolarea obligatorii, precum și procedura și persoanele abilitate să dispună aceste măsuri care restrâng drepturi și libertăți. Numai că redactarea ambiguă a articolului 10 din lege permite interpretarea că, prin ordinul ministrului Sănătății, s-ar putea aduce modificări acestei proceduri stabilite prin lege, pentru luarea măsurilor medicale privative de libertate, ceea ce, spune APADOR-CH, este inadmisibil, pentru că ordinul ministrului nu poate adăuga la lege și nici nu poate modifica legea.

Mai mult, în niciunul dintre articolele legii nu este prevăzută durata maximă a măsurii carantinei sau a izolării, ca măsuri privative de libertate. Prevederile articolelor 7 și 8 din lege, în sensul că măsura carantinei se dispune pe toată durata perioadei de incubare a bolii infecto-contagioase suspicionate sau că izolarea durează până la vindecare, nu conferă suficientă previzibilitate și nici suficiente garanții împotriva arbitrariului. Cu titlu de exemplu, un test sau o analiză care să confirme vindecarea unei persoane se poate face, în practică, cu oarecare întârziere față de momentul vindecării, din cauza unei aglomerări a activității personalului sau din cauza personalului insuficient. Aceste probleme de organizare a activității instituțiilor publice, chiar și cele din sfera medicală, nu trebuie, arată APADOR-CH, să se răsfrângă asupra persoanelor, prin privarea lor de libertate pe o durată mai mare decât cea efectiv necesară.

 

Arestul medical, ambiguu

Potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), o măsură privativă de libertate, cum este carantina sau izolarea nevoluntară, nu prezintă garanțiile împotriva arbitrariului la care se referă CEDO dacă, în lege, nu se prevede durata de timp pentru care această privare de libertate poate fi dispusă.

Fiind vorba despre privare de libertate, durata trebuie stabilită în mod clar. În practică, măsura ar putea fi dispusă pe durată de 14 zile, cu posibilitatea prelungirii ori de câte ori este necesar din punct de vedere medical, cu până la 14 zile de fiecare dată, până la expirarea duratei incubației bolii suspicionate, în caz de carantină, sau, după caz, până la vindecare, în situația izolării.

Conform APADOR-CH, acest lucru trebuie făcut cu prevederea posibilității încetării măsurii chiar înainte de termen, dacă ea nu mai este necesară. Sursa citată arată că mai multe state europene au impus turiștilor români care doresc să intre în țările respective o carantină cu durata a 14 zile. Deci fixarea unui termen de 14 zile, pentru carantină sau izolare, are acoperire în practica existentă deja în mai multe țări europene. La nevoie, acest termen poate fi prelungit atât cât este necesar, dar tot pe durată determinată, fiecare prelungire fiind de maximum 14 zile.

 

APADOR-CH: “Drepturile civile nu aveau nevoie și de acest șut în fund”

Într-un comunicat de presă, organizația APADOR-CH arată că procesul de consultare publică organizat de Parlament, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, “ne-a arătat că unii politicieni știu să și asculte atunci când nu au habar cum să facă, dar a fost și o dezamăgire în privința altora”. “O dezamăgire au fost și unele mijloace de informare care au manipulat informațiile astfel încât să transmită mesaje panicarde și să decredibilizeze domeniul drepturilor omului. Drepturile omului au fost găsite țap ispășitor (<< de aia se îmbolnăvesc oamenii și mor, că vor unii drepturi >>), tratate ironic deopotrivă de oamenii simpli de pe Internet sau de politicieni de la cele mai înalte tribune ale țării. Drepturile civile nu aveau nevoie și de acest șut în fund, erau suficient de persiflate și înainte”, arată asociația.

În comunicat se mai precizează că “am putut constata cu tristețe că propunerile APADOR-CH, făcute în spiritul Constituției și al angajamentelor internaționale luate de România, s-au transformat într-o armă politică folosită deopotrivă de putere și de opoziție. Nu ăsta era rolul lor.

A-ți cere drepturile sau a cere să fie garantate într-o lege importantă a devenit, pentru unele autorități, în România acestei săptămâni, echivalent cu inconștiența sau cu subversiunea ori cu un act criminal, aducător de morți. Făcând un bilanț al acestui proces legislativ, se poate spune că unii au câștigat niște capital electoral, efemer, alții au ratat șansa de a demonstra că sunt lideri autentici, iar marele perdant a fost, ca de multe alte ori în istorie, conceptul de drepturi civile”.

Gheorghe Piperea: Să sperăm că Avocatul Poporului va ataca rapid legea la CCR

Avocatul Gheorghe Piperea, un oponent al legii carantinei și izolării, a precizat, la rândul său, că unele dintre motivele indicate de APADOR-CH sunt identice cu motivele indicate de el în memoriul înaintat, la finalul săptămânii trecute, vineri, Avocatului Poporului. “Spre deosebire de mine, reprezentanții APADOR-CH au fost participanți activi la dezbateri și autori de amendamente. În plus, comunicatul este un << frumos >> rechizitoriu la adresa guvernului, care și-ar fi dorit votul rapid, fără dezbateri, pe un proiect de lege execrabil ca tehnică juridică și absolut nociv pentru democrație, drepturi și libertăți”, arată Gheorghe Piperea.

După ce legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, Piperea a postat, pe contul său de socializare, faptul că și în aceste condiții actul normativ mai poate fi atacat la Curtea Constituțională. “Să sperăm că instituția Avocatul Poporului va face asta cât mai rapid, iar CCR va da termene rapide sesizării. (…) Chiar dacă va fi publicată în Monitorul Oficial în următoarele ore, legea este nefuncțională până la momentul publicării hotărârii de guvern cu lista agenților înalt patogeni, a hotărârii de guvern privind detașarea obligatorie a medicilor și a regulamentului intern al instanțelor care va organiza, teritorial și pe specializări, instanțele competente să se pronunțe pe contestațiile contra deciziilor DSP de internare forțată, carantinare, izolare, reinternare forțată și obligare la plata costului reinternării (circa 10 mii lei pe săptămână).  Judecătorii nu vor mai avea vacanță judiciară în august, pentru că legea << Mengele >> îi leagă de scaun” scrie Gheorghe Piperea.

Acesta face și o listă a “grupurilor populaționale” care pot fi vizate de legea proaspăt promulgată: “medicii, asistentele, infirmierii și ambulanțierii; polițiștii care verifică, din două în două ore, în locul medicilor, dacă suspecții respectă regulile izolării la domiciliu sau ale carantinării;

jandarmii care iau suspecții recalcitranți cu duba; funcționarii din DSP; funcționarii din IGSU;  funcționarii din instituțiile publice care lucrează cu publicul;  corporatiștii care lucrează claie peste grămadă în office-buildinguri; judecătorii care judecă plângeri ale suspecților; avocații care reprezintă suspecții; jurnaliștii; copiii și bătrânii tuturor celor de mai sus”.

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   apador-ch

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru
Galerie Foto Romanul Clipa a apărut în 1976, la doi ani după precedenta operă a lui Dinu Săraru, „Nişte ţărani”. Primite cu entuziasm de public şi reticenţă de autorităţi, atât cartea, cât şi filmul au o poveste...

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar
Galerie Foto Fost procuror general al României, schimbat din funcție odată cu fuga lui Omar Hayssam, Ilie Botoș a intrat puternic în afaceri, asociindu-se cu cel puțin două personaje extrem de cunoscute în zona adiacentă...

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV
Galerie Foto O achiziție mai puțin obișnuită s-a derulat la mijlocul lunii ianuarie, când Compania Națională Nuclearelectrica SA a anunțat atribuirea unui contract prin care a cumpărat nu mai puțin de 92 de veste...

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”
Galerie Foto Scandal la vârful partidului AUR – Alianţa pentru Unirea Românilor. Preşedintele George Simion este acuzat de furt şi înşelăciune de către reprezentanţii romilor. Alecu Ionel, preşedintele Alianţei...

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”
Galerie Foto Interviu cu medic primar Ciprian Cristescu, şef de secţie la Maternitatea Giulești   Încă nu s-a limpezit concluzia la polemica este bine să naşti natural sau prin cezariană. Ca să lămurim...

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”
Liberalizarea pieţei de energie pentru consumatorii casnici de la 1 ianuarie 2021 este o oportunitate pentru compania Hidroelectrica de a-şi diversifica business-ul. Ofertele lansate pe piaţa concurenţială au...

DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există

DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există
Galerie Foto După ce, la finalul anului trecut, procurorii DNA au anunțat public faptul că au renunțat, din oficiu, la acuzațiile aduse primarului Craiovei, Olguța Vasilescu, pentru care aceasta a fost reținută, în 2016,...

Baronii sindicali, goniți de pe plajă

Baronii sindicali, goniți de pe plajă
Galerie Foto Chiar dacă nu deţine niciun act de proprietate asupra Taberei de Copii din Năvodari, societatea de turism a sindicatelor, SIND România, continuă de 30 de ani să se poarte ca şi cum zecile de hectare de la malul...

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”
A trecut un an de când virusul necunoscut descoperit în Wuhan alerta specialiștii din lumea întreagă și 10 luni de când izolarea și restricțiile pandemiei de COVID ne-au dat tuturor viețile peste cap. ...

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei
Galerie Foto Primele trei instituții ca importanță din statul român s-au dat, la propriu, în stambă, anul trecut, în plină pandemie, cu achizițiile publice făcute. Administrația Prezidențială, Senatul și Camera...
Serviciul de email marketing furnizat de