Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doar 121 de acte normative sunt emanate de către parlamentari. Bugetul celor două Camere ale Legislativului, în anul 2023, s-a ridicat la 1,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că fiecare din aceste 327 de legi a costat bugetul statului câte 3,5 milioane de lei.
Bilanț surpriză al activității Parlamentului României, în anul 2023. Aleșii neamului au adoptat, din ianuarie și până la finalul săptămânii trecute, 372 de proiecte de lege, care au ajuns pe masa președintelui României, Klaus Werner Iohannis, în vederea promulgării și publicării lor în Monitorul Oficial.
Însă, din aceste 372 de legi, doar 121 de proiecte de act normativ și inițiative legislative provin din activitatea propriu-zisă a senatorilor și deputaților. Restul de 251 de proiecte care au trecut prin comisiile de specialitate și prin plenurile celor două Camere ale Legislativului reprezintă acte normative inițiate de Guvernul României sau sunt proiecte care vizează aprobarea, respingerea, modificarea și completarea unor ordonanțe de urgență ale Executivului.
Concret, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată și, ulterior, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, au adoptat, în această perioadă, nu mai puțin de 58 de proiecte de lege care au drept inițiator Guvernul României. De asemenea, în aceeași perioadă de referință, cele două foruri legislative au supus votului și aprobat 193 de proiecte de lege care vizează ordonanțele de urgență ale Executivului. Din acestea, nu mai puțin de 164 de legi vizează aprobarea ordonanțelor de urgență ale guvernului, restul vizând modificarea și completarea unor ordonanțe de urgență, la care se adaugă o lege pentru respingerea unei ordonanțe de urgență și o lege pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență.
Agenda, făcută de Palatul Victoria
„Jurnalul” a luat la mână toate cele 58 de legi aprobate de Parlamentul României, în anul 2023, și care au fost inițiate de Guvernul României (condus, până în luna iunie, de președintele PNL, Nicolae Ciucă, și, după iunie 2023, de președintele PSD, Marcel Ciolacu). Din aceste 58 de acte normative trimise spre promulgare și devenite legi, nu mai puțin de 19 acte au ca obiect ratificarea unor acorduri internaționale la care România este parte.
Însă, Executivul a promovat în Parlament o serie de legi interesante, cu un conținut care aduce, pe alocuri, atingere exercițiului unor drepturi și libertăți constituționale. Remarcăm la această listă, Legea 6/2023 privind modificarea unor acte normative referitoare la căutarea automată în sistemul automatizat pentru identificarea datelor dactiloscopice. De asemenea, au fost adoptate Legea 58/2023 privind securitatea cibernetică a României, legea 125/2023 privind completare Legii 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscal, la care se adaugă o legea 141/2023 pentru modificarea și completarea Legii 278.2013 privind emisiile industriale.
A fost, de asemenea, inițiată de Guvern și adoptată, pe repede înainte, de către Parlament, Lega 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă, lege care își propune să facă viața grea, din anul 2026, proprietarilor și conducătorilor de autoturisme personale.
Nu în ultimul rând, a fost adoptată Legea 296/2023, pentru care Guvernul condus de Marcel Ciolacu și-a asumat, în această toamnă, răspunderea în fața Plenului Reunit, lege care vizează unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Această lege a redus, inițial, plafoanele pentru plățile cu bani cash, însă, după ce măsura a inflamat populația, Guvernul a revenit asupra ei.
Codurile penale și legile speciale, modificate de mai multe ori
Tot de la Guvernul României, au sosit la Parlament, anul acesta, în „valuri”, proiecte de lege pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, precum și a unor legi speciale. Spre exemplu, a fost adoptată Legea 77/2023 pentru completarea anexelor din Legea 143.2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Legea 200/2023 a modificat și completat Codul Penal, iar Legea 201/2023 a modificat și completat Codul de Procedură Penală. Apoi, Legea 258/2023 modifică articolul 369 din Codul penal. După care a fost inițiată și adoptată Legea 282/2023 pentru modificarea și completarea Codului penal.
Luna trecută, Parlamentul a trecut și Legea 362/2023 privind modificarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Mai avem Legea 226/2023 va stabili, din 2026, anumite tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România, iar Legea 273/2023 vizează organizarea și funcționarea Poliției Militare. Iar legea 366/2023 stabilește aderarea Consiliului Superior al Magistraturii la Rețeaua Francofonă a Consiliilor Judiciare.
3,5 milioane, costul unui act normativ trimis la promulgare
Un calcul matematic arată că fiecare dintre legile adoptate, de la începutul acestui an, de Parlamentul României s-ar traduce, în bani, raportat la bugetele celor două Camere ale Legislativului, la peste 714.000 de euro bucata.
Bugetul Camerei Deputaților pe anul 2023 a fost de 652.570.000 de lei credite de angajament și credite bugetare. Iar bugetul Senatului, tot anul acesta, a fist stabilit la 649.980.000 de lei credite de angajament și credite bugetare. Adunate, bugetele celor două Camere s-au ridicat la 1.302.560.000 de lei. Această sumă, împărțită fiind la cele 372 de legi adoptate de Legislativ, conduc aritmetic la ipoteza că fiecare astfel de act normativ ne-a costat 3.501.505,4 lei.
Însă, dacă am lua în calcul doar cele 121 de legi inițiate și promovate strict de către senatori și deputați, nu și cele care privesc Guvernul, rezultatul ar fi de 10.764.958,7 lei pentru fiecare lege (2.196.930,4 euro).
