Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ion Radu Fotino a primit una dintre cele mai mari pedeapse într-un dosar instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat la 16 ani de închisoare pentru că a încercat să obţină ilegal retrocedarea unui teren de 115 ha pe care s-a construit cartierul ANL “Henri Coandă”, în zona Pipera Sector 1 Voluntari. Valoarea terenului era în 2006 de aproximativ un miliard de euro. Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie a menţinut săptămâna trecută decizia Curţii de Apel. Nici partenerii săi de “afaceri” nu au scăpat foarte ieftin. Andra Luminiţa Râşnoveanu a primit o condamnare de 11 ani, în schimb expertul Romulus Benone Dragomir s-a ales doar cu trei ani de închisoare cu suspendare. Însă, braţul lung al legii nu i-a atins şi pe ceilalţi complici ai acestora. Totodată, cei trei trebuie să plătească suma de 95.000 lei către Agenţia Domeniilor Statului (ADS), 111.000 lei către ANL şi 1,7 milioane euro către firma Albrau Grup S.A. Fotino mai trebuie să plătească daune morale către ADS în valoare de 55.000 lei, iar în solidar cu ceilalţi doi alţi 500.000 lei către ANL.
Machetă de un miliard de euro
În anul 2001, Ion Radu Fotino a depus o cerere de revendicare a unui teren din oraşul Voluntari, dându-se unic moştenitor al averii Paulinei Bildirescu, membră a unei vechi familii de moşieri din zonă. Pentru că locaţia adevăratei moşii era greu de recuperat, în anul 2005, Fotino cere o expertiză a terenului. Pe baza acesteia cere sistarea lucrărilor din Cartierul Henri Coandă la Judecătoria Sectorului 1, deşi nu avea dreptul de proprietate asupra terenului la acea dată. Surpriză... Din expertiza subinginerului Romulus Benone reieşea că terenul pe care se construia cartierul ANL se suprapunea cu cel din expertiză. Alte trei expertize făcute de experţi judiciari au demonstrat contrariul. Pe baza aceleiaşi expertize, Judecătoria Buftea, prin judecătoarea Petcu Roxana Ioana, obliga Comisia Locală Voluntari şi Comisia Judeţeană Ilfov să pună în posesie şi să elibereze titlul de proprietate pe terenul solicitat. Şi iată cum, doar pe baza unei expertize neautorizate, sute de oameni au rămas atunci cu locuinţele în stadiul de machete. Jurnalul Naţional a public, în data de 2 august 2006, articolul “Machetă de un miliard de euro”.
I-a îngropat pe toţi
În urma apariţiei, la redacţie s-a prezentat Andra Luminiţa Râşnoveanu spunând că este mandatara şi nepoata lui Ion Radu Fotino. Însă, nu a ştiut să explice cum a ajuns Fotino moştenitor şi nici arborele genealogic al familiei. “Lăzărescu Radu este moştenitorul pe linie directă al lui Nicolae Bildirescu. De la Lăzărescu Radu se ajunge pe linie directă la Ion Radu Fotino. Domnul Fotino era băiatul uneia dintre surorile lui Radu Lăzărescu. Are act direct după Radu Lăzărescu, testament olograf. Fotino stă în casa acestora. El i-a îngropat pe toţi unchii şi mătuşile care au locuit în casa respectivă. Testamentul olograf a stat la baza tuturor actelor care au fost făcute”, declara Andra Râşnoveanu. La solicitarea noastră de a vedea testamentul olograf sau măcar o copie am primit din nou răspunsuri evazive, ba că certificatul e la Camera Notarilor Publici, ba că domnul Ion Radu Fotino este plecat din ţară. În schimb, singura explicaţie pe care am primit-o de la mandatară a fost că nu se poate discuta despre gradul de rudenie, deoarece nu este tocmai o poveste pe care Ion Radu Fotino ar vrea să o facă publică.
Testamentul
După apariţia celui de-al doilea articol, Andra Râşnoveanu s-a prezentat din nou la redacţie, urlând cu testamentul în mână. Nu venise singură. Era însoţită de George Costin, pe atunci prim-vicepreşedinte al Blocului Naţional al Revoluţionarilor. Redăm integral documentul folosit pe post de testament, care dispăruse din dosarele de revendicare a averii lui Bildirescu: “Testament. În dorinţa de a respecta şi dorinţa soţiei mele, Alexandrina, las nepotului ei, Fotino Ion Radu, domiciliat... averea mea mobilă şi imobilă. Bucureşti, 11 decembrie 1988”. Semnătura lui Radu Lăzărescu de pe testamentul lui Fotino nu coincide cu semnătura lui Lăzărescu de pe certificatul de moştenitor din Arhiva Camerei Notarilor Publici Bucureşti, deşi aceasta fusese făcută cu doar trei ani înainte de scrierea testamentului. Pe baza acestui document, Direcţia Naţională Anticorupţie a reuşit să finalizeze dosarul.
Alte revendicări
Cu ajutorul aceloraşi documente, Fotino revendica un teren de 144 de hectare din Teleorman, pe care îl şi câştigă, după cum ne-a declarat mandatara acestuia, şi un alt teren situat în comuna Ulmeni, judeţul Călăraşi. Acest teren are o suprafaţă de 61,5 hectare, compus din 50 hectare de teren arabil, curte şi conac, vie şi padure. Terenul a fost expropriat în anul 1949. “Noi revendicăm dintr-un act de la 1949. Fotino are de recuperat cam 88 milioane de lei la Banca Românească”, ne-a declarat unul dintre avocaţii lui Fotino. Din Raportul de evaluare a sumelor confiscate de Banca Naţională la data de 20 decembrie 1949, cerut de Fotino, reiese că lui Lucian Bildirescu i-au fost confiscate la vremea aceea aproximativ 90 de milioane de lei. Adică echivalentul a 230 de miliarde de lei vechi. Prin urmare, dacă Fotino câştiga procesul, statul pierdea alte 6 milioane de euro.
Moşia familiei Bildirescu
Proprietatea familiei Bildirescu era delimitată în anul 1935 la sud de moşia Herăstrău, la nord de Valea Paisului. La nord-est, moşia se întindea până la cimitir şi la biserica acestuia. La est, terenul se întindea până la şoseaua Pipera Tunari. Moşia lui Lucian Bildirescu cuprindea şi Balta Valea Tătărani. Nici unul dintre aceste puncte de reper nu s-au schimbat de atunci. Cimitirul este tot acolo, şoseaua asemenea, nici balta nu a mutat-o nimeni. La o simplă privire aruncată pe harta actuală a oraşului se poate observa că mare parte din moşia familiei Bildirescu se află în proprietatea lui Becali şi a firmei Impact, care a construit un cartier de locuinţe acolo. “Reprezentanţii domnului Becali au venit la noi să ne cumpere actele. Este balta care aparţine lui Becali şi este a noastră, conform actelor. O lăsăm să şi-o facă guler”, spunea Andra Râşnoveanu.
Expertiza testamentului
Nicola Gheorghe, expert criminalist, a expertizat grafic şi tehnic semnăturile lui Radu Lăzărescu aflate pe trei documente diferite. Din expertiza grafologică a testamentului reiese că semnătura de pe testamentul adus la redacţia Jurnalului Naţional de Andra Râşnoveanu şi folosit în instanţă nu este cea a lui Radu Lăzărescu. Pe baza acestui testament, Ion Radu Fotino a depus în anul 2001 prima cerere de revendicare la Primăria din Voluntari pentru 13 hectare, la care anexează o copie după certificatul de unic moştenitor. La scurt timp, Fotino a cerut revendicarea altor 26,5 hectare de teren. Cu ajutorul aceloraşi documente, Fotino a revendicat un teren de 144 de hectare din Teleorman, pe care l-a şi câştigat, după cum ne-a precizat Andra Râşnoveanu, mandatara acestuia, şi un alt teren situat în comuna Ulmeni, judeţul Calărăşi. La data de 16 ianuarie 2003, în şedinţa Consiliului Local Voluntari s-a rediscutat dosarul depus de Fotino în calitate de moştenitor al lui Lucian Bildirescu. Atunci, Marian Tipluică, reprezentant al Comisiei Judetene Ilfov, a propus înaintarea dosarului la Comisia Judeţeană Ilfov pentru înscrierea suprafeţei de 26,5 hectare.
Zlotea ameninţă autorităţile române
La 9 ianuarie 2006, Marian Zlotea, pe atunci preşedintele Asociaţiei Tineretului Român pentru Naţiunile Unite, sărea în ajutorul lui Fotino. Zlotea i-a dat o scrisoare din partea organizaţiei în care se preciza că va sesiza Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului şi Delegaţia Comisiei Europene “privind gravele încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului, precum şi hărţuirile la care sunteţi supus de către Comisia Locală a oraşului Voluntari şi de Agenţia Naţională a Locuinţei, va duce la alterarea imaginii respectării drepturilor omului în România. După două zile, George Costin, prim-vicepreşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor, nu îşi uită prietenul “hărţuit” de autorităţi şi îi trimite acelaşi răspuns lui Fotino. Ambele organizatii ameninţau că vor apela la Delegaţia Comisiei Europene a Drepturilor Omului şi la alte organisme internaţionale pentru drepturile omului. Între timp, Marian Zlotea a intrat în politică. A fost preşedintele Partidului Democrat Liberal Teleorman, de unde a ajuns preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinar pentru Siguranţa Alimentelor. Ajuns pe funcţie publică, Agenţia Naţională de Integritate a constatat diferenţe semnificative între averea dobândită şi veniturile acestuia, respectiv de peste 85.000 euro.
