Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ultimii doi ani și jumătate, Ministerul Mediului a anulat 3 proceduri de selecție pentru membrii Consiliului de Administrație al Romsilva, în care s-au și investit zeci de mii de euro. Ministrul s-a schimbat din nou, iar procedurile pentru CA se mai anulează o dată, fiind începute pe vremea fostului ministru. Aceste anulări reprezintă tot atâtea încălcări ale legii, la nivelul cel mai înalt, dar pe care nu le anchetează nimeni și tocmai de aceea se pot desfășura în continuare, la fiecare schimbare a conducerii Ministerului Mediului. Mai mult, angajații Romsilva se tem că noua conducere a Ministerului vrea să introducă în CA membrii unor ONG-uri care nu au interese comune cu cele ale regiei statului.
Ieri a avut loc, la Ministerul Mediului, o întâlnire cu reprezentanții Romsilva și ai sindicatelor silvicultorilor, pentru a se dezbate Hotărârea de Guvern pentru reorganizarea regiei autonome a pădurilor. Angajații regiei și sindicatele spun că noua conducere a Ministerului Mediului a făcut un proiect dezastruos, „din pix”, care nu ține cont de realitate.
Nu s-a făcut un studiu de impact, s-au tăiat câteva ocoale silvice, dar fără a se aplica o metodologie. Mai mult, anunțul pentru întâlnire a fost dat cu o zi înainte, la ora 16.30, deși cei care participă la o astfel de dezbatere ar trebui să aibă timp să analizeze și să pregătească materiale serioase.
Sindicatul Silva consideră că noua conducere a Ministerului Mediului vrea doar să mimeze o consultare corectă și transparența decizională.
„Sunt oameni care vin de la 300-400 de kilometri. Întâlnirea în sine presupune o pregătire. Nu toată lumea a reușit să transmită propunerile pentru minister. Ne facem că facem o consultare. Noi am propus să facem un grup de lucru și într-o săptămână puteam scrie împreună o Hotărâre de Guvern care să sprijine, nu să destructureze Romsilva", a explicat, pentru Jurnalul, Silviu Geană, președintele sindicatului Silva.
Ministerul decide cine conduce regia
La fel se întâmplă lucrurile și în legătură cu numirea membrilor CA. Romsilva a avut numai membri provizorii în CA, în ultimii doi ani și jumătate, iar din 15 mai nu mai are deloc CA.
Pe angajații regiei îi deranjează și faptul că s-a vorbit despre neregulile făcute de șefi ca și cum ar fi fost vinovați toți angajații. „Romsilva nu-și alege singură șefii. Conducerea regiei este numită de Ministerul Mediului, pe criterii politice. Dar de câte ori se descoperă nereguli făcute de șefi, este acuzată regia, ca și cum ar fi vinovați cei peste 14.000 de angajați", spune liderul de sindicat.
Se repetă procedura până vine cine trebuie
Procedura de selecție a viitorilor membri CA a fost începută în timpul mandatului fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, iar Diana Buzoianu ar vrea să refacă procedura care deja a ajuns la final - spun sindicaliștii. Și ar fi a patra oară când s-ar anula.
Procedurile anulate de mai multe ori au costat zeci de mii de euro, dar nu a interesat pe nimeni risipa banilor, în schimb s-au tăiat cotele de lemne ale pădurarilor, ca să se facă economie la buget.
„O procedură de selecție costă zeci de mii de euro, se face o selecție, se plătesc experți, dar la final se poate anula tot, dacă ministrului nu-i convine cine a fost selectat", spune șeful sindicatului Silva, Silviu Geană.
Acest lucru s-a întâmplat deja de trei ori, în ultimii doi ani și jumătate, iar acum ar fi a patra oară. Această procedură se face în baza Legii privind guvernanța corporativă.
Numiți politic, prin abuz în serviciu
„Eu nu pot să înțeleg cum pot dormi liniștiți miniștrii care au numit membri provizorii în CA, acesta fiind un abuz în serviciu. Membrii provizorii în CA-ul Romsilva au fost băgați pe înțelegeri politice. Acum ne așteptăm să intre membri ai unor ONG-uri în CA sau să fie numit chiar director general la Romsilva cineva din ONG-urile de mediu. Romsilva nu mai are CA din 15 mai. Ce se lucrează în minister, cu ușile închise, dar putem să bănuim ce se pregătește. Am avut membri CA la Romsilva și șefi de ocoale silvice private, acestea reprezentând concurența Regiei și fiind în conflict de interese", a mai declarat Silviu Geană, pentru Jurnalul.
ONG-iști și șefi din ocoale silvice private decid pentru regia statului
Acum, silvicultorii spun că se așteaptă ca în viitorul CA să apară diverși membri ai unor ONG-uri precum Conservation Carpathia sau ProPark - Fundația pentru arii protejate.
Din prima asociație a fost numită ministru al Mediului, în anul 2016, în Guvernul Cioloș, Cristiana Pașca-Palmer, dar și trei secretari de stat, printre care și Erika Stanciu, care ulterior a înființat ProPark.
Sindicaliștii din Romsilva spun că există câțiva foști consilieri ai fostei secretare de stat Erika Stanciu care au fost nominalizați ulterior în CA-ul Romsilva și ar putea reveni acum.
De ce se tem pădurarii de ONG-iști
Temerile angajaților Romsilva sunt legate de demersurile pe care le fac ONG-urile de mediu și mai ales cele două din care ar putea avea viitori membri CA sau chiar director general.
Romsilva se ocupă de exploatarea masei lemnoase și de împăduriri, dar ONG-urile respective își doresc o conservare totală a unor suprafețe imense împădurite. Adică nu se va mai tăia nimic, nu se va mai intra liber pe acele suprafețe și ar rămâne în conservare, ca într-un parc natural din jungla amazoniană.
De fapt, proiectul celor două ONG-uri este un „Yellowstone" european, pe o suprafață de sute de hectare, în centrul României. Într-o astfel de rezervație nu vor mai putea exista localități, cel puțin din simplul motiv că animalele sălbatice mănâncă oameni, iar vânătoarea este interzisă. De fapt este interzisă și legitima apărare, în acest caz.
Yellowstone european, în centrul României
Conservation Carpathia a ajuns cel mai mare proprietar de păduri privat din România, cu 25.400 de hectare de păduri și pășuni alpine. Zilele trecute a fost lansat în spațiul public un material care a circulat inclusiv printre angajații Romsilva, care anunța, pe surse din Ministerul Mediului, că director general al regiei ar urma să fie un membru al Conservation Carpathia, dar totul este la nivel de zvon, deocamdată.
În privința proiectului Yellowstone, lucrurile sunt clare: Fundația Conservation Carpathia a anunțat public faptul că vrea să cumpere 200.000 de hectare de teren împădurit în România, pentru a face o rezervație imensă, din zona Valea Oltului până în Piatra Craiului. Proiectul e denumit „Yellowstone de România”.
După ce au reușit să cumpere mai multe suprafețe de pădure privată, membrii fundației au început să facă presiuni asupra composesoratelor (asocieri de proprietari de păduri) și a primăriilor, pentru a ceda terenurile. Împotriva lor s-a înființat o coaliție a zeci de primării și composesorate care se opun creării parcului național.
Depopularea României și înlocuirea oamenilor cu animale sălbatice
Principalul argument al „rezistenței din munți” este depopularea Transilvaniei, a unei părți din Muntenia și din Oltenia, după ce animalele sălbatice vor invada localitățile - ceea ce deja se întâmplă, cu zeci de victime, anual.
Din anul 2003, membrii Fundației „Conservation Carpathia” au ajuns la Șinca Nouă, în județul Brașov, unde au prezentat un proiect de agricultură și turism eco. Fostul primar Dumitru Flucus a explicat, pentru Jurnalul, că oamenii au fost încântați de proiectul inițial, crezând că le va aduce beneficii, însă după ce fundația s-a instalat în sat și a convins localnicii să vândă 6 hectare de pășune, pentru a începe un proiect, au început și problemele - nu s-a mai întâmplat nimic din ceea ce li se povestise la început.
Fostul primar a spus că nu s-au înțeles în privința finanțării pentru proiecte și a vrut să depună documentele pentru a obține bani din fonduri europene, dar în acel moment au apărut primele conflicte cu fundația, pentru că primarul a cerut înapoi terenul cedat de săteni cu scopul ca de acolo să înceapă implementarea, iar membrii fundației au vrut să-l revândă la un preț de 10 ori mai mare decât cel de cumpărare.
Acum, achizițiile de terenuri private au fost sistate, după revolta oamenilor din aceste comunități, iar de la Romsilva nu se poate cumpăra, conform legii. Doar că... legea poate fi schimbată, iar cu un director general și membri CA de la Conservation Carpathia și ProPark, s-ar putea merge mai departe cu achizițiile pentru Yellowstone.
Dezmințire referitoare la articolul publicat în Jurnalul Național
În urma articolului „Romsilva, în pericol să intre pe mâna ecologiștilor radicali”, publicat de Jurnalul Național, pe 30 iulie, 2025 Fundația Conservation Carpathia face următoarele precizări esențiale:
• Fundația Conservation Carpathia nu a solicitat și nu își dorește să se implice în Consiliul de Administrație Romsilva. Nu am candidat și nu am făcut demersuri în acest sens. Orice informații vehiculate sunt tendențioase și speculative.
• Articolul face o serie de afirmații pentru a ne discredita activitatea, dar și pentru a muta discuția către „ONG-urile care acționează în defavoarea intereselor românilor”.
• În acest context, credem că este important ca atenția publică să rămână concentrată asupra concluziilor oficiale.
• Misiunea Fundația Conservation Carpathia, asumată public, este crearea Parcului Național Munții Făgăraș, însă acest parc național nu va fi făcut de noi, ci așa cum prevede și legea, se va constitui doar în momentul în care comunitățile locale și Statul Român vor dori acest lucru. Fundația, așa cum a declarat în repetate rânduri, își va dona pădurile din proprietate acestui parc.
• Se spune că dacă ar fi creat într-o zi un parc național oamenii nu vor mai avea acces în pădure și nici nu vor mai putea desfășura activități economice. Înțelegem aceste îngrijorări, însă este important de știut că un parc național creat cu participarea comunitățiilor va fi diferit. Acestea vor face zonarea, adică stabilirea zonelor unde se pot desfășura activități și a celor unde sunt restricții. Și în acest moment există activități economice în parcurile naționale din România, iar oieritul, culesul de fructe de pădure și ciuperci, activitățile de ecoturism sunt nu doar permise, ci chiar încurajate pentru că sunt parctici tradiționale. Este important ca totul să se facă respectându-se zonarea și regulamentul de funcționare a parcului.
• Articolul insinuează că vrem să cumpărăm Munții Făgăraș și că facem presiuni pentru a achiziționa păduri. Așa cum am declarat public de nenumărate ori, așa cum scrie pe site-ul nostru, în rapoartele noastre, fundația a achiziționat păduri în sudul Munților Făgăraș de la proprietarii privați, care și-au dorit să le vândă, acestea fiind astfel salvate de la tăiere. Nu intenționăm să cumpărăm păduri în nordul Munților Făgăraș, iar cei care lansează astfel de zvonuri o fac doar ca să distragă atenția. Aceste păduri aparțin composesoratelor și unităților teritorial administrative, și nu pot fi vândute.
• Se declară că vizăm „Depopularea României și înlocuirea oamenilor cu animale sălbatice”, însă oare nu lipsa locurilor de muncă și a oportunităților este cea care îi face pe oameni să plece? Ce vrem să facem noi este crearea unui parc național care să ofere oamenilor alternative reale: locuri de muncă în monitorizarea și protejarea naturii, activități de ecoturism, producție locală sustenabilă și alte inițiative care valorifică natura fără a o distruge. Sunt atâtea țări în lume unde aceste modele funcționează deja cu succes.
Citește pe Antena3.ro
