Miza denunţurilor lui SOV: un nou dosar și 3 milioane USD

Delapidarea Băncii Române de Scont cu peste zece milioane de lei este noua bătaie de cap pe care o are omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar, în calitate de lichidator al BRD, face demersuri complexe pentru recuperarea de la omul de afaceri a acestor sume. Din 2003, de când plângerile pe numele său au “curs” la parchete, Sorin Ovidiu Vîntu a fost ocolit de răspunderea penală. Până în 2011, când Laura Codruţa Kovesi, procurorul general al României la vremea respectivă, a infirmat toate soluţiile de neurmărire penală şi de netrimitere în judecată a omului de afaceri, măsuri pe care le-a considerat nelegale. În plângerile care, în prezent, fac obiectul unui dosar penal consistent, se arată că Vîntu a tranzacţionat prin conturile proprii, fără drept, sume importante de bani din patrimoiul BRS, pe care le-a utilizat în interes personal, nerestituindu-le niciodată băncii. În cauzele BRS  au fost deja pronunţate condamnări, însă niciuna nu-l priveşte, încă, pe omul de afaceri.

 Încarcerat de puţin timp în penitenciar, în dosarul Petrom Sevice, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu nu pare să aibă motive să doarmă liniştit, deoarece i se pregăteşte trimiterea în judecată în al patrulea dosar penal. Este vorba de infracţiuni de delapidare în dauna Băncii Române de Scont, dosar care trenează pe rolul mai multor parchete încă din anul 2001.

Care sunt noile motive de nelinişte pentru omul de afaceri

Situaţia penală a acestui dosar este doar o parte a noilor probleme care îl încearcă pe Sorin Ovidiu Vîntu, deoarece, pe latură civilă, acesta riscă să aibă de plătit peste 10 milioane de lei noi. Informaţiile reies din procesul de faliment al Băncii Române de Scont, aflat pe rolul Secţiei a II-a Civilă a Tribunalului Braşov, unde lichidatorul judiciar al băncii, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB), face eforturi să recupereze aceste sume de la omul de afaceri .

În şedinţa de judecată care a avut loc în data de 12 octombrie 2015, se face precizarea că, în legătură cu cererea lichidatorului judiciar de redeschidere a judecăţii pentru pretenţii în sumă de 10.024.000 lei, “Tribunaul Bucureşti a solicitat informaţii care să contureze  dacă suma în cauză, cerută de la Sorin Ovidiu Vîntu, face parte şi din prejudiciul cerut de Banca Română de Scont în dosarul penal privind delapidarea băncii”. Astfel, s-a confirmet faptul că, din prejudiciul pretins, în valoare de 10.024.000 lei, o parte, respectiv suma de 9.349.000 lei, se regăseşte în prejudiciul stabilit prin expertiza judiciară efectuată în dosarul penal nr. 61261/3/2010, având ca obiect delapidarea Băncii Române de Scont. Prin această expertiză, în concluziile capitolului ce face referire la persoanele fizice şi juridice care au beneficiat fără drept de sume de bani din lichidităţile băncii şi cuantumul acestor sume se arată că, “întrucât expertiza contabilă nu a determinat existenţa relaţiilor reciproce între clienţii BRS, aceasta nu va face aprecieri asupra dreptului beneficiarilor sumelor respective de a le utiliza”.

Pe fondul acestei situaţii, în niciunul dintre cele două dosare penale care privesc devalizarea BRS, spune luchidatorul judiciar, deşi aveau vinovăţie, chiar şi sub cea mai mică formă, “nu s-a reţinut răspunderea civilă faţă de beneficiarii sumelor delapidate din bancă”.

A utilizat sumele delapidate în interes propriu

Pentru a putea recupera prejudiciul creat băncii prin delapidare de la aceşti beneficiari, Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar a iniţiat o serie de acţiuni, printre care şi acţiunea de daune împotriva lui Sorin Ovidiu Vîntu, despre care lichidatorul BRS susţine că este un beneficiar al sumelor de bani obţinute fără titlu, urmare a delapidării băncii, “pe care le-a utilizat în interes propriu”.

Din raportul privind delapidarea BRS reiese că, în ipoteza în care în sarcina lui Sorin Ovidiu Vîntu nu s-ar reţine, pe latura civilă, culpa civilă pentru participaţie la delapidarea băncii, se dovedeşte culpa acestuia pentru neîndeplinirea obligaţiei ce-i revenea, anume aceea de a restitui băncii sumele primite în cont, fără just titlu, astfel dovedindu-se a fi de rea-credinţă. Lichidatorul BRS susţine, în acelaşi raport, faptul că Sorin Ovidiu Vîntu urmează a răspunde şi pentru dobânzile ce vor fi calculate din ziua în care a fost efectuată operaţiunea de alimentare a contului bancar al acestuia cu sumele dilapidate.

De altfel, Sorin Ovidiu Vîntu a fost deja obligat să plătească anumite sume către BRS. Spre exemplu, în mai 2015, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul formulat de Banca Română de Scont, prin lichidator judiciar, în contradictoriu cu Sorin Ovidiu Vîntu, pentru nerestituirea unei sume de bani ce a făcut obiectul unei plăţi nereturnate, pentru neîndeplinirea obligaţiei ce-i revenea, anume aceea de a restitui suma de 426.640 lei. Curtea a stabilit că cererea BRS este întemeiată, admiţând-o, iar omul de afaceri a fost obligat să plătească băncii, pe lângă suma de bază, şi penalităţile aferente începând cu data de 20 noiembrie 2001.

Dosarul, plimbat de la un parchet la altul

BRS a precizat obiectul valoric al acţiunii, 21.068.000 de lei, reprezentând sume dilapidate din patrimoniul băncii în anul 2001, potrivit unei expertize judiciare efectuate în dosarul penal nr. 34/D/P/2005, coroborată cu documentele şi evidenţa electronică a BRS, de unde rezultă că au fost utilizate prin contul bancar al titularului de cont Sorin Ovidiu Vîntu.

Judecata în dosarul în cauză a fost suspendată în data de 10 februarie 2005, ca urmare a existenţei unui al doilea dosar de urmărire penală instrumentat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), conexat la un alt dosar din anul 2002, ce avea ca obiect toate plângerile penale formulate de lichidatorul judiciar al Băncii Române de Scont în legătură cu delapidarea băncii, inclusiv plângerea penală formulată în data de 19 februarie 2003 împotriva lui Sorin Ovidiu Vîntu. Prin rechizitoriul din data de 15 decembrie 2010, s-a dispus disjungerea din dosar a cauzei privind faptele de spălare de bani rezultate ca fiind comise şi aflându-l ca beneficiar pe omul de afaceri, dar şi pe alţii, pentru un prejudiciu de 3.120.000 de dolari, produs prin delapidare în patromoniul Băncii Române de Scont. Dosarul, având ca obiect şi faptele de spălare de bani, a fost înregistrat, în anul 2011, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din care faptele care îl privesc pe Sorin Ovidiu Vîntu au fost disjunse, constituindu-se un nou dosar, aflat pe rolul Parchetului Tribunalului Bucureşti, înregistrat în anul 2014.

Bilanţ: 708 de cauze 

Situaţia falimentului BRS şi a recuperării creanţelor de la aceşti beneficiari fără drept ai sumelor dilapidate din bancă se judecă, încă, la Tribunalul Braşov. Potrivit încheierii din data de 12 octombrie 2015, până în luna septembrie a anului trecut, au fost finalizate nu mai puţin de 873 de dosare care privesc aceste prejudicii, în sensul că, pe de o parte, s-au obţinut titluri executorii, pe care lichidatorul le-a pus deja în executare silită, au fost luate unele măsuri asigurători ori au fost demarate sau conexate la alte dosare sau clasate.

Situaţia acestor cauze arată înfiorător: 152 de litigii cu profesioniştii, 32 de notificări comerciale, 8 dosare judecate în contencios administrativ, 221 de cauze judecate în civil, 80 de dosare de faliment şi atragerea răspunderii administratorilor, 237 de executări silite şi nu mai puţin de 143 de cauze penale aflate în diferite stadii.

În ceea ce priveşte aceste 143 de cauze penale, ele constau în plângeri penale depuse şi conexate, în anul 2014, la cele două dosare penale – 34/D/P/2005 şi 879/D/P/2011. În data de 30 septembrie 2015, erau în curs de soluţionare nu mai puţin de 83 de dosare, din care două în materie penală.

A infirmat NUP-ul lui Vîntu, considerând măsura “nelegală”

Interesant, în lumina noilor evoluţii ale situaţiei penale a lui Sorin Ovidiu Vîntu, este faptul că, în niciunul dintre dosarele penale instrumentate în legătură cu BRS, până în 2011, nu s-au efectuat acte procedurale de cercetare sau de urmărire penală, cu toate că la fiecare dosar au fost ataşate plângerile formulate de lichidatorul judiciar al Băncii Române de Scont şi care erau îndreptate împotriva lui Sorin Ovidu Vîntu.

Acest lucru a fost constatat şi de actuala şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, la vremea respectivă din calitatea de procuror general al României. Prin Ordonanţa nr. 1452 din 3 august 2008, Kovesi a infirmat toate măsurile de neîncepere a urmăririi penale asupra unor persoane ce făceau obiectul acestor cauze, atât în ceea ce priveşte latura penală, cât şi cea civilă, menţionând, cu privire la soluţiile luate în ceea ce-l priveşte pe Vîntu, că “din analiza de ansamblu a acestor dosare, a rezultat că soluţiile de netrimitere în judecată dispuse cu privire la Sorin Ovidiu Vîntu sunt nelegale, urmând să fie infirmate”.

În cele din urmă, în dosarul privindu-l pe omul de afaceri, disjuns din cel instrumentat de Parchetul General şi declinat, la 16 iunie 2015, la Tribunalul Bucureşti, pe latură civilă BRS s-a constituit parte vătămată, iar beneficiul obţinut de Sorin Ovidiu Vîntu, prin infracţiunea de spălare de bani, reţinută, în prezent, în sarcina acestuia, constituind prejudiciu din patrimoniul băncii.

Iacob de la Dramiral şi Nicolaescu de la BRS, condamnaţi în afacerea BRS-RAFO

În 11 mai 2011, Tribunalul Bucureşti a soluţionat unul dintre dosarele BRS, stabilind, pe latură civilă, plata unor despăgubiri în cuantum de 86.835.330 de lei. Teodor Nicolaescu, fostul preşedinte al BRS, a fost condamnat atunci la 7 ani de închisoare pentru inducerea în eroare a RAFO Oneşti într-un contract de achiziţie de produse petroliere. În dosar au mai fost condamnaţi Corina Alexe (director al Sucursalei BRS Bucureşti), Răzvan Haritonovici (fost preşedinte al Astra Asigurări), Dan Saftescu (fost preşedinte al Astra Asigurări), precum şi Rodica Dumitru (preşedinte interimar al BRS).

Teodor Nicolaescu a fost trimis în judecată de DIICOT alături de Mihai Iacob, director general al SC Dramiral Group SA şi director al ziarului “Curentul”. Acesta din urmă s-a asociat cu preşedintele BRS pentru a induce în eroare RAFO Oneşti SA prin emiterea a trei ordine de plată, în valoare de 135 miliarde lei vechi, cunoscând faptul că Gramiral Group nu avea disponibilul bănesc necesar pentru a onora plata respectivă, şi l-a influenţat pe Nicolaescu să elibereze un extras de cont fals reprezentanţilor RAFO, care atesta stingerea unor obligaţii financiare. Mihai Iacob a fost condamnat, în anul 2013, de Tribunalul Bucureşi, la 4 ani de închisoare cu suspendare.

SOV s-a apucat de scris denunţuri la DNA

În condiţilile în care Laura Kovesi a infirmat, în 2011, NUP-urile primite de Vîntu în dosarul BRS, omul de afaceri face, în 2016, denunţuri la… DNA, condusă de Laura Kovesi. La sfârşitul săptămânii trecute, DNA l-a reţinut pe vice-guvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, pentru un presupus trafic de influenţă săvârşit în anul 2008 şi denunţat de Vîntu. Olteanu este acuzat că, între iulie şi noiembrie 2007, a solicitat şi primit de la Vîntu un milion de euro sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării unor demersuri pe lângă membrii Guvernului României de la acea dată pentru a determina numirea jurnalistului Liviu Mihaiu în postul de guvernator al Deltei Dunării.

Vîntu a dat amănunte cu privire la plată, spunând că i-a remis lui Olteanu banii, printr-un intermediar, la sediul Partidului Naţional Liberal. Ca urmare, spun procurorii, Liviu Mihaiu a fost numit, la 18 septembrie 2008, în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. După 24 de ore de arest preventiv, Bogdan Olteanu a fost plasat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în arest la domciliu.

6 ani de puşcărie în dosarul Petrom Service

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv, în urmă cu două săptămâni, de Curtea de Apel București la șase ani și două luni închisoare cu executare în dosarul falimentării companiei Petromservice, iar sindicalistul Liviu Luca a primit șase ani închisoare, tot cu executare. În același dosar, omul de afaceri Octavian Țurcan (un apropiat al lui Vîntu) a fost condamnat la 5 ani și 10 luni închisoare. Procurorii susțin că, în cursul anului 2005, Liviu Luca a devenit, în mod indirect, acționarul majoritar al SC Petromservice SA, prin achiziția a 49,35% din acțiunile societății, realizată prin intermediul companiei Elbahold Ltd (înmatriculată în Cipru), la care sindicalistul avea calitatea de beneficiar real. Din probele strânse de procurori a rezultat că Liviu Luca era ajutat la administrarea companiei de Sorin Ovidiu Vîntu, care a finanțat preluarea pachetului de acțiuni. În plus, procurorii susțin că Vîntu și Octavian Țurcan au contribuit la traficarea bunurilor din patrimoniul Petromservice prin conceperea mecanismului financiar folosit, punerea la dispoziție a companiilor străine care au intermediat achizițiile, la identificarea societăților moldovenești ale căror acțiuni urmau să fie achiziționate și realizarea formalităților pe care le presupuneau tranzacțiile.

Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar a iniţiat o serie de acţiuni, printre care şi acţiunea de daune împotriva lui Sorin Ovidiu Vîntu, despre care lichidatorul BRS susţine că este un beneficiar al sumelor de bani obţinute fără titlu, urmare a delapidării băncii, “pe care le-a utilizat în interes propriu”

În 2008, Laura Codruţa Kovesi a infirmat toate măsurile de neîncepere a urmăririi penale luate în dosarul BRS, considerând că, “din analiza de ansamblu a acestor dosare, a rezultat că soluţiile de netrimitere în judecată dispuse cu privire la Sorin Ovidiu Vîntu sunt nelegale”