Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In Tiraspol, insa, OSCE nu are nici cea mai mica informatie nici in ceea ce priveste traficul de fiinte umane in si dinspre Transnistria. Per Enerud, purtatorul de cuvant al OSCE Moldova, a spus sec: "Nu avem astfel de informatii". Aceasta politica de "nu auzim, nu vedem" este greu de explicat din moment ce acelasi oficial era foarte convins cand declara ca: "Suntem prezenti in permanenta in Tiraspol si avem libertate de miscare deplina".
Si atunci se naste intrebarea: daca OSCE are deplina libertate de miscare de ce nu este nimic de raportat sau misiunea nu are acces la chestiunile sensibile din Transnistria? Pe de alta parte, in 2011, biroul Organizatiei Internationale pentru Migratie – IOM din Chisinau a oferit asistenta pentru 98 de victime ale traficului de persoane, printre care si copii. Tarile de destinatie, conform raportului IOM sunt Rusia, Emiratele Arabe Unite, Ucraina si Turcia. Mai mult de jumatate dintre victime au fost exploatate sexual, in special in Turcia si Emirate.
Femei de 30 de dolari
Soferul unui taxi paraginit care ne-a aratat periferiile Tiraspolului, ne-a intrebat si daca ne intereseaza prostituatele. "E ieftin, numai 30 de dolari", ne-a spus omul uitandu-se in oglinda retrovizoare. Traficul de fiinte umane si de organe este cunoscut in zona, dar este un subiect tabu. Intr-o telegrama din mai 2006 a ambasadei americane de la Atena, directorul general al Hellenic Aid, Panayotis Goumas, l-a informat pe consilierul economic american ca are informatii confidentiale legate de traficul de organe in care sunt implicati copii in Transnistria si a promis sa ofere mai multe detalii daca guvernul american doreste.
Citeste si:
21.500 de tone armament se afla in Transnistria
Citește pe Antena3.ro
Partenerul de baza al IOM in Transnistria este Vzaimodeistvie (Interaction), o organizatie nonguvernamentala care opereaza inca de pe vremea regimului Smirnov. Intre 2005 si 2011 au fost intregistrate 51 de cazuri de trafic de persoane, aproape 90% dintre victime fiind femei. Coordonatorul Interaction ne-a declarat ca legislatia impotriva traficului de fiinte umane a fost introdusa in Transnistria in 2010, an pana in care era un haos total.
Criza si reforma
Mecanismul schemelor ilegale a ramas la fel de bine protejat de catre autoritati, desi Evghenii Sevciuk mimeaza o oarecare deschidere. Golurile legislative de la Tiraspol incep sa fie umplute, insa pasii sunt mici si sovaielnici. "Sevciuk trebuie sa arate ce poate. E mai bun decat Smirnov, dar inca nu a facut mari reforme. Transnistria trece, pe de o parte, prin criza lasata mostenire de Smirnov iar, de pe alta parte, intra intr-o criza si mai mare din cauza imposibilitatii noii guvernari de a reforma sistemul", opineaza Dmitrii Soin, membru al Sovietului Suprem de la Tiraspol. El a mai adaugat ca, desi noul presedinte transnistrean a facut aparatul administrativ si serviciul vamal mai transparente, nu va trece mult timp pana angajatii statului vor incepe din nou sa castige ilegal.
Transnistria nu ar putea supravietui altfel. "Moldova trece si ea printr-o criza politica. Orice politician care ar invoca integrarea Transnistriei ar pierde mult. Rezolvarea problemei trebuie sa vina de la Uniunea Europeana, dar si aici sunt mii de interese", a conchis Soin. Actorii internationali doar mimeaza lupta impotriva coruptiei, contrabandei si crimei organizate din republica separatista, dar in realitate nici unul nu-si doreste incetarea ei.
In Transnistria, 91% din populatie sunt moldoveni, ucraineni si rusi, restul fiind bulgari, polonezi, gagauzi si alte mici grupuri etnice. Aproape 70% dintre transnitreni traiesc in Tiraspol, Bender, Slobozia, Grigoriopol, Dubasari, Rabnita si Camenca. In Transnistria, limba romana se scrie inca cu litere chirilice. Exista chiar un ziar care apare cu acest tip de scriere. Chiar si pe stema oficiala a statului separatist, in centrul acesteia, este scris in romaneste cu litere chirilice: Republica Moldoveneasca Nistreana.
Acest proiect jurnalistic este un proiect al Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigatie si a fost facut cu sprijinul Danish Association of Investigative Journalism SCOOP
