Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Edilul Capitalei le cere urmăritorilor săi de pe contul personal de socializare să răspundă unui chestionar online, demers care ar face parte din „etapa de colectare a datelor pentru actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București - Ilfov”. Cetățenii sunt invitați, așadar, să completeze mai multe câmpuri, deoarece Nicușor Dan are nevoie „de informații cu privire la preferințele de călătorie ale locuitorilor din Capitală și localitățile învecinate, la cererea de transport și la comportamentul de mobilitate”. Interesant este faptul că, în octombrie, Primăria Capitalei a angajat un grup de companii care să realizeze aceste documentații, plătind nu mai puțin de 716.000 de euro pentru consultanță de specialitate. Una dintre companiile selectate în acest proiect este o firmă înființată, în urmă cu mai mulți ani, de actualul europarlamentar REPER Dragoș Pîslaru și de fostul premier PNL Florin Cîțu.
Demersul lui Nicușor Dan vrea să ducă până la capăt ceea ce „Jurnalul” a dezvăluit, în mai multe rânduri, respectiv un plan prin care posesorii de autovehicule personale să fie forțați să renunțe la mijloacele individuale motorizate de deplasare. Conform acestui chestionar online, obiectivul este „reducerea nevoii de a folosi mijloace de transport motorizat, reducerea impactului asupra mediului și reducerea consumului de energie pentru activitățile de transport”, iar completarea acestui formular este necesară „în vederea stabilirii celor mai bune soluții pentru dezvoltarea regiunii”. „Este necesară identificarea tiparelor de deplasare și a nevoilor de mobilitate ale cetățenilor”, se mai arată în acest document.
În acest sens, odată accesat link-ul pus la dispoziție, cetățeanul este întrebat în ce cartier locuiește, în ce grupă de vârstă se încadrează, care este ultima școală absolvită, care este ocupația, în ce domeniu își desfășoară activitatea și care este clasa de venit lunar net în care se încadrează.
Mai departe, cetățeanul respondent trebuie să informeze „câte vehicule se regăsesc în gospodăria lui”, putând fi menționate cifre cuprinse între 0 și șase, care se referă la: biciclete, trotinete, motociclete/mopede, autoturisme, vehicule de marfă ușoare, vehicule de marfă grele sau vehicule utilitare.
Citește pe Antena3.ro
Tiparul cetățenilor
Cu acest prilej, Primăria Capitalei vrea să afle care este „comportamentul general de deplasare la nivelul unei săptămâni”, iar cetățeanul trebuie să specifice dacă „obișnuiește să își desfășoare activitatea curentă (munca sau studiile) de acasă”, dacă „obișnuiește să facă naveta în altă localitate decât cea de domiciliu pentru a-și putea desfășura activitatea curentă”, iar dacă răspunsul la această a doua întrebare este „da”, respondentul trebuie să indice localitatea, cartierul sau zona în care se deplasează.
O altă întrebare a acestui chestionar este: „La nivelul unei săptămâni obișnuite, de câte ori pe săptămână vă deplasați la: locul de muncă, pentru educație, pentru cumpărături, în scop recreațional (agrement, vizite, socializare, sport)?”, iar alta: „Care este modul de transport preferat pentru deplasarea în aceste cazuri?”. Aici, respondentul trebuie să menționeze dacă se deplasează „mergând pe jos”, „cu bicicleta/trotineta”, „cu motocicleta”, „cu atoturismul”, „cu metroul”, „cu tramvaiul”, „cu autobuzul/troleibuzul”, „cu taxiul”, „cu trenul” sau „cu transportul public combinat”. De asemenea, chestionarul vrea să afle „Care sunt elementele prioritare de care țineți seama atunci când alegeți modul de transport pentru deplasarea pe care urmează să o efectuați (siguranța și securitatea, viteza de deplasare, confortul, accesibilitatea, durata de deplasare, disponibilitatea mijlocului de transport sau distanța parcursă)”.
Război total împotriva mașinilor private
Însă lucrurile devin și mai serioase. Formularul conține întrebări referitoare la „Câte deplasări realizați într-o zi obișnuită”. Aici, trebuie să descrieți două deplasări în ceea ce privește „originea, destinația, scopul, mijlocul de transport utilizat și durata deplasării”. „Este foarte important să ne furnizați strada și numărul sau un punct de reper pentru locul de origine și locul de destinație al deplasării, în caz contrar datele vor fi inutile”, subliniază cei care au realizat acest formular.
Apoi, trebuie să menționați „care este originea primei deplasări (locul de plecare) și care este destinația locului de sosire (domiciliu, loc de muncă, locație în interes de serviciu, loc de cumpărături, unități de învățământ sau loc recreațional)”.
După ce se răspunde la toate aceste câmpuri, trebuie specificat „cu ce v-ați deplasat”. Iar în cazul în care răspundeți că v-ați deplasat cu autoturismul personal, trebuie să bifați „câte persoane s-au aflat, în total, în autoturism”.
Ei, bine, de fapt chestionarul aici voia să ajungă de la bun început. Următoarele întrebări au menirea de a afla „cât de dispuși sunteți să renunțați la utilizarea autoturismului personal pentru deplasările locale obișnuite, dacă transportul public ar fi îmbunătățit?”. Ca variante aveți: „nu folosesc autoturismul”, „aș renunța la autoturism”, „este posibil să nu mai folosesc autoturismul pentru unele deplasări”, „este puțin probabil” sau „nu aș renunța la autoturismul personal”.
În continuare, sunteți întrebați „cât sunteți dispus să plătiți pentru o călătorie cu transportul public în zona metropolitană București - Ilfov?”, iar răspunsurile variază între „sub 3 lei” și „peste 6 lei”. După care sunteți chemați să răspundeți „cât cheltuiți într-o lună pentru transportul public, pentru deplasările locale?”, precum și „într-o lună obișnuită, cât cheltuiți cu alimentarea cu combustibil a autoturismului pentru deplasările locale?”. Mai mult, Primăria Capitalei vrea să afle „dacă ați fi dispus să lăsați autoturismul personal într-o parcare publică pentru a vă deplasa cu transportul în comun”.
Orice loc de parcare va fi cu plată
Așa cum „Jurnalul” a dezvăluit, în urmă cu două luni, în zona centrală a Capitalei, pe marile bulevarde, dar și pe unele dintre străduțele din zonele de case și blocuri, Primăria Capitalei a desenat pe asfalt dungi de culoare albastră, iar singurul mod în care aici se mai poate parca un autoturism este doar cu plată. Plată exclusiv făcută prin card sau aplicații mobile, cash-ul nefiind o variantă de achitare. Un calcul simplu arăta că, la plata cu ora, tariful anual al parcării pe un singur loc ar depăși, în unele cazuri, chiar valoarea autoturismului în sine.
Acum, în acest chestionar, primăria lui Nicușor Dan invită cetățenii să răspundă dacă „în zona adiacentă domiciliului aveți un loc de parcare pentru autoturismul dumneavoastră?”. De asemenea, vrea să știe dacă „este un loc de parcare amenajat, dacă este în curte sau un garaj, dacă parcați la marginea străzii sau pe trotuar, precum și dacă vă este greu să găsiți un loc de parcare”.
Întrebările relevante, din acest punct de vedere, sunt: „Pentru deplasările zilnice cu autoturismul, unde obișnuiți să parcați?”, „Cât sunteți dispus să plătiți anual pentru un loc de parcare (de la sub 3 lei pentru o oră, la peste 7 lei pentru o oră) și cât ați fi dispus să plătiți anual pentru un loc de parcare de reședință?”.
Afacerea a costat peste 716.000 de euro și a fost contractată la începutul lunii octombrie
Aceste întrebări fac parte dintr-un chestionar online, pentru care Primăria Capitalei, condusă de Nicușor Dan, a plătit bani grei de la buget. Reamintim că în luna mai a anului curent, Primăria Capitalei a luat în calcul să organizeze o procedură de achiziție publică pentru a contracta servicii de consultanță pentru actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Regiunea București - Ilfov.
Conform unui anunț de atribuire publicat pe SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice), scopul serviciilor solicitate este acela „de a elabora documentațiile de planificare strategică a mobilității și transportului la nivelul regiunii, prin realizarea unui plan investițional al proiectelor de mobilitate urbană durabilă”. Obiectivul acestui contract este acela de a oferi Primăriei Capitalei un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Regiunea București - Ilfov, „cu analize realiste, competente, coerente, bazate pe un model de transport robust”.
Astfel, acest plan ar urmări „îndeplinirea viziunii de dezvoltare urbană și de dezvoltare a mobilității urbane, prin suprapunerea unui obiectiv general și a unor obiective operaționale”.
Același obiectiv: descurajarea transportului independent și autonom
Obiectivul general constă în „crearea unui sistem de transport durabil, care să corespundă așteptărilor și nevoilor de mobilitate și accesibilitate a cetățenilor și a mărfurilor, în cadrul unui mediu urban sănătos și prietenos cu mediul”.
Ei, bine, în cuprinsul caietului de sarcini care stă la baza acestei achiziții de servicii de consultanță se regăsește aceeași agendă prin care posesorii de mașini personale trebuie descurajați. Astfel, se arată că, în esență, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Regiunea București - Ilfov urmărește cinci subobiective. Primul este „accesibilitatea”, în sensul „punerii la dispoziția tuturor cetățenilor a unor opțiuni de transport care să le permită să aleagă cele mai adecvate mijloace de a călători spre destinații și servicii-cheie”. Al doilea este „siguranța și securitatea” și vizează „creșterea siguranței și a securității pentru cetățeni și comunitate, în general”.
Al treilea este, evident, „mediul”, în sensul „reducerii poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului energetic. Trebuie avute în vedere în mod specific țintele naționale și ale Comunității Europene în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice”.
Al patrulea subobiectiv este „eficiența economică”, iar al cincilea se referă la „calitatea mediului urban”, justificat prin faptul că trebuie „dezvoltate rețelele intermodale de transport și încurajarea mijloacelor de transport non-motorizate”.
Unul dintre consultanți, o firmă înființată de Dragoș Pîslaru și Florin Cîțu
Afacerea a fost parafată, prin licitație deschisă, în data de 11 octombrie 2023, când Primăria Capitalei a atribuit contractul nr. 797/2023, la o valoare finală negociată de 2.948.880 de lei fără TVA, respectiv de 3.509.167,2 lei cu TVA inclusă (716.157,6 euro).
Contractul a fost adjudecat de o asociere compusă din trei companii - SC TTL Planning SRL, SC Civitta Strategy & Consulting SA și Bogazici Proje Muhendislik Ș.A. Această ultimă companie este o entitate turcească, cu sediul la Istanbul.
Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), SC TTL Planning SRL este o societate controlată de un anume Ionuț Sorin Mitroi, însă, până în urmă cu câțiva ani, din structura acționariatului a făcut parte și Vlad Cătălin Roman, cetățean care, în 2012, figura ca membru cotizant al Partidului Democrat Liberal (PDL).
Cea mai interesantă este însă implicarea în această afacere a companiei SC Civitta Strategy & Consulting SA, de care „Jurnalul” s-a ocupat prin mai multe anchete jurnalistice. Firma a fost înființată sub un alt nume de actualul eurodeputat REPER Dragoș Pîslaru (FOTO) și de ex-premierul PNL Florin Cîțu. De altfel, Pîslaru a controlat ani compania, renunțând temporar la calitatea de administrator, în timpul mandatului său de ministru al Muncii, în Guvernul Cioloș.
Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerțului, în martie 2019, grupul de investiții eston Civitta International OU, care preluase compania, schimbându-i numele, deținea 98 la sută din acțiuni, iar Dragoș Pîslaru mai controla 0,5%. Ceilalți acționari erau Carmen Veronica Mariș, Ioana Ivanov și Denisa Scutariu. Toate cele trei coasociate din trecut ale lui Pîslaru se regăsesc și în prezent în acționariatul SC Civitta Strategy & Consulting SA. Iar locul lui Dragoș Pîslaru a fost luat de o anume Silvia Elena Ursu.
De ani compania lui Pîslaru a derulat contracte cu statul, inclusiv pe vremea guvernărilor PSD, dar aceste contracte au fost încheiate, practic, sub orice guvern s-a aflat instalat la Palatul Victoria, de atunci.
