Legi pentru realegeri. Șoșoacă "reîntregitoarea"

Diana Șoșoacă a depus o inițiativă legislativă prin care se intenționează, nici mai mult, nici mai puțin, decât denunțarea Tratatului de bună vecinătate dintre România și Ucraina, precum și redobândirea teritoriilor care au aparținut României înainte de semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Un alt deputat ex-AUR, Ciprian Ciubuc, a venit, ca o coincidență, cu un alt proiect de lege prin care vrea să li se acorde, de drept, cetățenia română descendenților până la gradul IV (adică stră-strănepoți) ai celor care au locuit în aceste teritorii din Republica Moldova și Ucraina, preluate de URSS prin același pact Ribbentrop-Molotov. Iar, pentru a nu rămâne mai prejos, și USR a promovat un proiect de lege, menit să aducă voturi din rândul actualilor elevi și viitorilor studenți. Progresiștii vor scutirea de la plata CASS pentru salariile minime pe economie încasate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani care urmează cursuri universitare, iar plata acestei contribuții să se facă doar pentru procentul din salariul încasat și salariul minim brut pe țară.

Două dintre cele mai recente proiecte de lege inițiate din zona opoziției parlamentare și care au ajuns în dezbaterea forului legislativ țintesc o chestiune mai mult decât sensibilă și, așa cum sunt formulate respectivele propuneri legislative, par să aibă drept scop atragerea de voturi, în perspectiva viitoarelor alegeri care vor avea loc anul viitor, din partea unor cetățeni de etnie română care locuiesc, în prezent, pe teritoriile Ucrainei și Republicii Moldova. Însă, par a fi menite să sensibilizeze, în vederea aceluiași deziderat de a atrage voturi, și din partea cetățenilor români din țară care nu sunt de acord cu anumite acțiuni ale statului ucrainean în raport cu România. 

Primul proiect pe care îl prezentăm îl are ca inițiator pe fostul deputat AUR, Ciprian Ciubuc, și se referă la o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii Cetățeniei Române nr. 21/1991. Această lege este semnată de încă doi deputați neafiliați (Dănuț Aelenei și Daniel Gheorghe Rusu), precum și de deputații AUR Vasile Nagy și Sebastian Ilie Suciu. Proiectul introduce o nouă procedură în temeiul căreia se reduc la jumătate termenele prevăzute de legislația actuală pentru dobândirea sau redobândirea cetățeniei române de către persoanele din „teritoriile ocupate de fosta URSS” și care, în prezent, sunt teritorii ale statului Ucraina sau ale statului Republica Moldova, cu posibilitatea dobândirii prin metode simplificate a cetățeniei române inclusiv a descendenților acestora până la gradul IV, adică stră-strănepoți.

Se impune condiția să locuiască în România

Însă, una dintre cerințele eliminatorii pentru acordarea statutului de cetățean român prin procedură mult simplificată față de alte persoane care doresc dobândirea sau redobândirea cetățeniei române este aceea a deținerii unui domiciliu legal și stabil în România. 

Autorul inițiativei legislative arată, în cuprinsul expunerii de motive, că „la 28 aprilie 2022, la Camera Deputaților, a fost înregistrată Declarația de la Snagov 2, prin intermediul căreia se cere a se lichida parțial consecințele ilegale ale Pactului Ribbentrop-Molotov și protocoalele secrete care l-au însoțit”. „Această Declarație a fost o consecință a faptului că, în data de 25 februarie 2022, Centrul de Protecție a Drepturilor Fundamentale SIRIUS din Republica Moldova a înaintat o cerere în atenția celor două Camere ale Parlamentului României privind lichidarea parțială a consecințelor ilegale ale Pactului Ribbentrop-Molotov. Asociația în cauză consideră că o consecință directă a faptului că s-a produs o cedare ilegală de teritoriu și o ocupație sovietică forțată este lipsirea de efecte juridice directe a oricăror probleme legate de apartenența teritoriului și a cetățeniei persoanelor lăsate pe teritoriile ocupate de URSS. Iar o altă consecință logică ar putea consta în faptul că prevederile Constituției României din 1965 au produs efecte juridice asupra teritoriilor menționate, dar și asupra cetățenilor români care au rămas să locuiască în acest areal”, mai susține deputatul Ciprian Ciubuc.

Se vorbește despre teritoriile ocupate de URSS, aflate azi în componența Moldovei și Ucrainei

Conform documentului citat, „cetățenia de facto a persoanelor rămase în aceste teritorii rezidă din faptul că URSS a denunțat Pactul Ribbentrop-Molotov în 24 decembrie 1989 și l-a declarat nul (…) dar și din faptul că România nu a renunțat niciodată oficial la teritoriile ocupate de URSS și nu a retras cetățenia română cetățenilor români rămași pe teritoriile ocupate de URSS și nici nu a aprobat renunțarea acestora la cetățenia română”.

„Raportat la nerespectarea prevederilor constituționale cu referire la asigurarea și aplicarea integrității teritoriale a României, se poate constata faptul că nu au fost și nu sunt garantate și respectate drepturile și libertățile românilor și ale cetățenilor români din Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât 95% din populație este formată din cetățeni români și din etnici români”, se mai arată în această expunere de motive.

Mai departe, inițiatorul propunerii legislative susține că, „în prezent, este stringent necesară înlăturarea motivelor pentru care se aplică incorect prevederile Legii 21/1991, în raport cu cetățenii români rămași să locuiască pe teritoriile României din Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța (astăzi Republica Moldova și o parte a Ucrainei) ocupate de URSS. În raport cu cetățenii români legați, prin naștere, de Republica Moldova și din alte teritorii românești ocupate de URSS, legea ar putea curma procesul ilegal prin care li se încalcă dreptul la cetățenia română, la fel ca și alte drepturi fundamentale cetățenilor români”.

Legea a picat la Senat

Proiectul de lege a primit un aviz nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social. Conform acestii aviz, „nu se poate pune lesne în legătură situația cetățeniei cu descendenții care, din cauze naturale, nu au cum să-și fi cunoscut ascendenții de gradul IV (stră-străbunicii). Aceste persoane ar trebui să poată dobândi cetățenia română în aceleași condiții ca orice persoană, regimul derogatoriu nefiind justificat”.

În punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul României arată că legea cetățeniei române oferă deja posibilitatea redobândirea cetățeniei române de către toate persoanele care se găsesc în ipostaza pierderii cetățeniei române din cauze neimputabile lor. Mai mult, Executivul arată că „legea română nu solicită verificarea condiției reședinței legale și obișnuite în România. Dimpotrivă, stabilește că cetățenia română poate fi redobândită chiar cu păstrarea domiciliului în străinătate”, spre deosebire de proiectul de lege propus.

„Locuitorii din teritoriile la care se face referire au dobândit cetățenia sovietică, pierzând cetățenia română. Ulterior desființării fostei URSS, aceste persoane au dobândit cetățenia Ucrainei, respectiv a Republicii Moldova, state succesorale ale fostei URSS. Din punct de vedere politic, promovarea unei astfel de abordări ar conduce la dificultăți în relațiile cu statele ai căror cetățeni sunt în prezent persoanele vizate, respectiv Republica Moldova și Ucraina”, se mai precizează în acest punct de vedere, Executivul subliniind că nu susține adoptarea unui asemenea proiect de lege.

În 13 martie, legea a picat, la vot, în Senat, iar pe 20 martie proiectul s-a mutat la Camera Deputaților, care este for decizional. Aici, Comisia Juridică are termen pentru depunerea raportului data de 5 aprilie.

Diana Soșoacă șochează cu o altă lege. Cere înapoi Nordul Bucovinei, Herța, Maramureșul Istoric și Insula Șerpilor

Ca o coincidență, tot la Parlament, mai exact la Senat, a mai fost depus un proiect de lege pentru modificarea Legii 129/1997, privind ratificarea Tratatului privind relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Acest proiect de lege o are drept inițiatoare pe celebra senatoare ex-AUR Diana Ivanovici Șoșoacă, ea semnând din partea partidului S.O.S. România.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată la data de 20 martie 2023 și s-a solicitat dezbatere în procedură de urgență.

Concret, legea propusă vizează introducerea, după articolul 1 a textului în vigoare, a altor trei articole conform cărora „în baza articolului 27 din Tratat, acesta va fi denunțat de partea română în anul 2027, cu respectarea termenului de încunoștiințare de cel puțin un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate”.

Apoi, „România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul Istoric și Insula Șerpilor”, dar se mai prevede și că „după adoptarea prezentei legi vor fi notificate toate autoritățile competente, inclusiv ONU, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”.

Acuzații

Conform expunerii de motive, „pentru reparație istorică, socială și morală, dar și pentru interesele geostrategice ale României, mai ales în contextele invocate de NATO și UE, solicităm anexarea teritoriilor istorice ale României, teritorii românești furate de URSS și deținute abuziv de Ucraina. (…) Dorim să fie anulat cel mai mare act de trădare post-decembrist, ratificat prin Legea 129/1997, prin care s-a recunoscut Pactul Ribbentrop-Molotov. Dorim să recuperăm identitatea culturală, tradițiile, obiceiurile și religia populației românești, estimată la aproximativ un milion de români, inclusiv familiile mixte”.

Diana Șoșoacă mai scrie că „argumentul că, prin semnarea acestui tratat, se realiza integrarea țării noastre este fals, întrucât polinezii au aderat la NATO înaintea noastră, în 1999, fără să semneze vreun document de recunoaștere a Pactului Ribbentrop-Molotov”. „Având în vedere conflictul din Ucraina și faptul că statul român finanțează Ucraina cu tehnică militară și armament, prin intermediul NATO, precum și că prin România ai trecut aproximativ 3 milioane de ucraineni, cerem Ucrainei să ne dea ținuturile locuite de frații noștri români. Etnicii români din Ucraina sunt ignorați total de autoritățile din România și Ucraina, care refuză orice dialog cu aceștia”, se mai precizează în documentul citat.

Senatoarea merge și mai departe cu argumentația, susținând că „având în vedere disprețul și batjocura statului ucrainean față de statul român și cetățenii de etnie română ce trăiesc în teritoriale ocupate vremelnic, exprimat prin adoptarea Legii minorităților naționale în anul 2022, reiterăm solicitarea de a ni se înapoia teritoriile deținute pe nedrept de către Ucraina, împreună cu cetățenii de etnie română”.

Progresiștii se „caută” de voturi în tabăra studenților. Vin la schimb cu scutiri la plata contribuțiilor

Nici restul opoziției parlamentare, reprezentată de USR, nu se lasă mai prejos și vine, la rândul ei, cu un proiect de lege care, de data aceasta, nu urmărește atragerea de voturi, speculând sensibilități naționaliste, ci care vizează voturile studenților. Deputatul USR Mihai Cătălin Botez (FOTO) a depus, în acest sens, o propunere legislativă pentru modificarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal. 

Inițiatorul își argumentează demersul prin faptul că rata de finalizare a studiilor este scăzută în cazul studenților înscriși la forme de învățământ cu frecvență redusă, a celor care provin din regiuni geografice izolate, a studenților cu vârsta de peste 25 de ani și a celor cu statut socioeconomic scăzut. „Aceștia din urmă frecventează, de obicei, cursurile de învățământ cu frecvență redusă, fiind nevoiți să muncească pentru a-și susține financiar studiile. În România, deși studenții beneficiază de asigurare de sănătate prin prisma statutului lor de student, legea stipulează că, în cazul în care aceștia obțin venituri din salarii, din activități independente sau din cedarea folosinței bunurilor, pentru aceste venituri datorează contribuții de asigurări sociale de sănătate. Această prevedere este inechitabil”, spune deputatul USR.

Propunerea pe care deputatul USR o face, cu un an înainte de alegeri, este aceea ca obligarea studenților la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate să fie pentru veniturile obținute din salarii, dar doar pentru diferența dintre veniturile brute realizate din salarii și valoarea salariului minim brut pe țară. În legea depusă la Parlament, se face referire la această aplicare specială, la copiii până la 18 ani, precum și la tinerii de la 18 la 26 ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenți de liceu, până la începerea anului universitar.

Consiliul Economic și Social a avizat negativ proiectul de lege, iar Guvernul României subliniază, în punctul de vedere exprimat, că „inițiativa este inechitabilă din perspectiva contribuabililor care realizează venituri. O astfel de măsură descurajează obținerea de venituri peste valoarea salariului de bază minim brut pe țară și generează un impact negativ asupra veniturilor bugetare, care nu poate fi cuantificat”.

Legea a fost respinsă, pe data de 13 martie, de către Senat și de află, în prezent, la Camera Deputaților.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹