Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă ar fi încadrat faptele celor doi la ucidere din culpă, procurorul nu ar fi avut temeiul legal prevăzut de Codul de procedură penală să dispună reținerea celor doi și să solicite arestarea preventivă a acestora. Infracțiunea de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru este pedepsită de codul penal cu închisoarea de la 5 la 12 ani, minima fiind mai mare de patru ani, ca și condiție pentru luarea măsurii arestării preventive. De altfel, procurorul de caz a trebuit să-i recheme la sediul Parchetului General, ieri dimineață, pe cei doi patroni și pe avocatul ales al acestora, deoarece, marți seară, le-a adus la cunoștință calitatea de suspecți, însă în comunicatul Parchetului cei doi figurau cu calitatea de inculpat. Tot ieri, procurorul a instituit, prin ordonanță, sechestrul asigurător pe cinci bunuri imobile din Botoșani, patru din Călărași, 28 din Dâmbovița, 6 din Giurgiu, 19 din Ilfov și unul din Olt, precum și pe 8 imobile din București și pe 15 conturi bancare.
Parchetul General, prin procurorul desemnat din cadrul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, a dispus reținerea și a cerut arestarea preventivă a patronilor companiei Flagas SRL, cea care administrează punctul de lucru al stației GPL din localitatea Crevedia, județul Dâmbovița, pentru comiterea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru. Asta, în ciuda faptului că, în cuprinsul ordonanței de reținere, al referatului cu propunerea arestării preventive, dar și al unui comunicat de presă remis de Biroul de Presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se face mențiunea că, în urma exploziilor de la Crevedia, cinci persoane și-au pierdut viața, iar alte 54 de persoane au suferit vătămări corporale.
Întrebarea care se pune, având în vedere această situație, este aceea cu privire la lipsa, de pe lista acuzațiilor aduse de procurori celor doi patroni, a acuzației de ucidere din culpă. Un posibil răspuns este acela că, dacă procurorul de caz ar fi încadrat fapta la ucidere din culpă, nu ar fi avut temeiul, acordat de prevederile Codului de procedură penală, pentru a lua măsura reținerii și pentru a solicita Judecătoriei Sectorului 5 arestarea preventivă a lui Ionuț Daniel Doldurea și a lui Cosmin Ionuț Stângă.
Trebuia o infracțiune pedepsită cu închisoarea mai mare de patru ani
Potrivit articolului 148, litera „f” din Codul de procedură penală, care stabilește condițiile în care se dispune arestarea preventivă a inculpatului, arestarea poate fi dispusă în cazul „inculpatului care a săvârșit o infracțiune pentru care legea penală prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de patru ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică”.
Uciderea din culpă, faptă care rezidă din tragedia de la Crevedia, ar fi trebuit, în urma bilanțului acestui eveniment de până la acest moment, să stea la baza actului acuzării. Însă, așa cum se arată la articolul 193 Cod penal, „uciderea din culpă a unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani”. De asemenea, „uciderea din culpă ca urmare a nerespectării procedurilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”. Mai mult, articolul citat mai prevede că „dacă prin fapta săvârșită s-a cauzat moartea a două sau mai multe persoane, limitele speciale se majorează cu jumătate”. În acest caz, limitele ar fi ajuns, în cadrul încadrării juridice a faptelor la ucidere din culpă, la o pedeapsă de la 3 ani la 10 ani și 6 luni.
Uciderea din culpă nu ar fi impus luarea măsurii preventive
În acest sens, orice încadrare ar fi făcut procurorul, luând în considerare fapta de ucidere din culpă, nu ar fi ajuns la o limită minimă de 4 ani de închisoare, care să-i permită luarea măsurii reținerii celor doi patroni și să solicite instanței luarea măsurii arestării preventive.
În schimb, anchetatorul a ales o cale indirectă de a obține aceste măsuri, prin încadrarea faptei la distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, infracțiune prevăzută de articolul 225, alineatele 1 și 2 Cod penal. Conform acestor reglementări, „distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuințare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta aparține făptuitorului, în cazul în care fapta este produsă prin incendiere, explozie sau orice alte asemenea mijloace și dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă”. Dar, „dacă faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani”.
În acest caz, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege fiind de 5 ani, sunt întrunite elementele prevăzute de Codul de procedură penală atât pentru luarea măsurii reținerii, cât și a solicitării luării măsurii arestării preventive față de cei doi patroni ai companiei Flagas SRL.
Anunțați că sunt suspecți, au aflat din comunicatul de presă că sunt, de fapt, inculpați
Problema juridică este că, în tragedia care a avut loc, pe data de 26 august, la Crevedia, principala consecință a exploziilor produse la stația GPL o reprezintă moartea a cinci persoane și rănirea, prin arsuri pe suprafețe importante ale corpului, a 54 de persoane. Distrugerile bunurilor materiale, ale caselor, mașinilor și gospodăriilor din zona de acțiune a acestor explozii, deși importante, nu sunt cele mai grave consecințe ale acestui eveniment. Însă aceste pierderi de vieți omenești și vătămările corporale nu fac, deocamdată, obiectul anchetei procurorilor, potrivit acestui referat cu propunerea arestării preventive.
De altfel, aceasta nu este singura ciudățenie a modului în care a acționat Parchetul, în seara zilei de marți, când, după zece zile de la producerea tragediei de la Crevedia, au decis să-i audieze pe cei doi patroni ai firmei Flagas SRL. Ionuț Daniel Doldurea și Cosmin Ionuț Stângă au fost aduși la sediul Parchetului General cu mandate, deși, conform declarațiilor avocatului ales al acestora, ei nu au fost citați până la acel moment și nu au existat motive pentru procuror să suspicioneze că aceștia nu doresc să dea curs unei asemenea invitații.
Pe de altă parte, avocatul a precizat că, marți seară, a semnat documente din care rezulta că împotriva celor doi clienți ai săi a fost începută urmărirea penală, ei dobândind calitatea de suspecți în acest dosar penal. Ulterior, însă, a citit comunicatul de presă publicat pe site-ul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aflând, astfel, că ambii săi clienți, dar și compania Flagas SRL au primit calitatea procesuală de inculpați, împotriva lor fiind deja pusă în mișcare acțiunea penală.
Codul de procedură penală face distincția clară între cele două calități. Astfel, potrivit articolului 77 Cod procedură penală, „persoana cu privire la care, din datele și probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală se numește suspectă”, în timp ce, potrivit articolului 82 Cod procedură penală, „persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală devine parte în procesul penal și se numește inculpat”.
Această situație a fost reglementată abia ieri dimineață, când cei doi patroni ai firmei Flagas au fost scoși din arest și readuși la sediul Parchetului General, unde le-a fost, oficial, adusă la cunoștință calitatea de inculpați pe care au dobândit-o în acest dosar.
Printre acuzații se află și încălcarea unui ordin emis de Vasile Blaga, în 2010
Potrivit comunicatului de presă al Parchetului General, între 30 septembrie 2020 și 26 august 2023, în realizarea obiectului de activitate și în interesul său, ca urmare a politicii promovate de către factorii decizionali din structura de conducere a acesteia, respective a celor doi inculpați - Ionuț Daniel Doldurea și Cosmin Ionuț Stângă, SC Flagas SRL a funcționat sistematic prin încălcarea repetată a dispozițiilor legale privind derularea operațiunilor de alimentare, transport, tranzvazare și depozitare cu GPL, la punctul de lucru neautorizat, amplasat pe Șoseaua București-Târgoviște, Comuna Crevedia, județul Dâmbovița.
Mai exact, procurorul de caz îi acuză pe cei doi patroni că au încălcat Ordinul MAI nr. 166 din 27 iulie 2020 și Ordinul 73/1161/1999 privind aprobarea Normativului de proiectare, execuție și exploatare a sistemelor de alimentare cu GPL pentru autoturisme.
Primul Ordin este semnat de Vasile Blaga și prin el au fost aprobate direcțiile generale privind apărarea împotriva incendiilor la construcții, act administrativ care, în articolul 76 alineat 7, prevede că, în cazul utilizării buteliilor cu gaze combustibile lichefiate, se interzice folosirea buteliilor defecte sau improvizate și neomologate, amplasarea buteliilor în apropierea surselor care radiază intens căldură, activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie prin agitarea sau încălzirea acesteia, racordarea buteliei la mijloace de încălzire directă, fără reductor de presiune, precum și utilizarea furtunului de racordare neomologat pentru gaze, fixat necorespunzător, uzat, în stare defectă sau cu o lungime mai mare de 10 metri.
Aceste încălcări, arată procurorul de caz, „au creat premisele izbucnirii, la data de 26 august 2023, în jurul orei 18.40, a unui incendiu urmat de mai multe explozii, rezultate din acest factor declanșator, ce a condus la decesul a 5 persoane până în acest moment (…) și la vătămarea corporală a 54 de persoane, precum și la distrugerea și degradarea unor bunuri imobile și mobile, precum și a unor lucrări, echipamente, instalații sau componente ale acestora, consecințe pe care factorii de conducere din cadrul SC Flagas SRL nu le-au prevăzut, deși trebuiau și puteau să le prevadă”.
Firma Flagas, vândută între frații Doldurea, cu două săptămâni înainte ca punctul de lucru să fie închis de ISU
Dincolo de modul în care Parchetul înțelege să administreze ancheta criminalistică legată de tragedia de la Crevedia, apar noi informații interesante în economia acestei situații teribile. „Jurnalul” a intrat în posesia unei Hotărâri AGA a SC Flagas SRL, adoptată în data de 16 iulie 2020, cu două săptămâni înainte de efectuarea de către reprezentanții ISU Dâmbovița a primului control inopinat la punctul de lucru din Crevedia.
Cu acest prilej, aflăm că, la acel moment, nu Ionuț Daniel Doldurea era patron al companiei, ci fratele său, Cristian Marian Doldurea, care deținea 75% din capitalul social al societății. Restul de 25 de procente era deținut, la acel moment, de actualul coinculpat din dosarul instrumentat de Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General, Cosmin Ionuț Stângă. Atunci, cei doi acționari, deținând 100% din capitalul social, au decis retragerea din societate a lui Cristian Marian Doldurea și cesionarea a 8.075 de părți sociale, reprezentând 75% din acțiuni, către Ionuț Daniel Doldurea.
Conform documentului citat, valoarea totală a acestor părți sociale cesionate era de 80.750 lei, dar ele acopereau un aport vărsat la capitalul social în valoare de 10.800 de lei, 15 milioane de lire italiene (acestea au intrat în capitalul social în 1997) și 18.750 de dolari SUA. Ei bine, prețul plătit de Ionuț Daniel Doldurea fratelui său Cristian Marian Doldurea, pentru toate aceste părți sociale, prin care s-a transmis atât activul, cât și pasivul acestora, a fost stabilit la suma de 100.000 de lei, iar acest preț trebuia să fie achitat până la data de 20 august 2020.
Ieșirea din firmă a unuia dintre frații Doldurea și intrarea în companie a celuilalt frate a avut loc, așadar, cu 14 zile înainte de primul control al ISU Dâmbovița la stația GPL de la Crevedia. Controlul, făcut la o sesizare, a avut loc la data de 30 iulie 2020, când a fost constatat faptul că instalația de depozitare a GPL fusese mutată, încălcându-se, astfel, normele legale cu privire la distanțele obligatorii de siguranță față de instalațiile electrice. Sancțiunea a fost retragerea autorizației de funcționare.
Al doilea control al ISU Dâmbovița a avut loc cu 22 de zile înainte de data la care Ionuț Daniel Doldurea trebuia să achite suma de 100.000 de lei, pe activele și pasivele companiei Flagas SRL. Controlul a avut loc la data de 28 septembrie 2020, când s-a constatat că obiectivul continua să funcționeze. A fost emisă o amendă de 40.000 de lei, inclusiv pentru transvazarea GPL-ului prin instalarea unei pompe neomologate.
Abia la data de 30 septembrie 2020, patronii Flagas SRL, întruniți în AGA, au luat decizia închiderii punctului de lucru, însă acest detaliu a ajuns la cunoștința ISU Dâmbovița abia la data de 12 octombrie 2020, cu 8 zile înainte de efectuarea plății între cei doi frați Doldurea.
