Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dupa ani de dispute in Primaria Capitalei si procese indelungate, maine, Tribunalul Bucuresti trebuie sa se pronunte in privinta terenului lui Costica Constanda din Satul Francez. Constanda nu mai vrea cei 28.000 de metri patrati din Satul Francez si cere in schimb o suma colosala: 200 de milioane de euro. Banii reprezinta valoarea fostului teren din Parcul Bordei, evaluat atunci la un pret de 4.000 de euro metrul patrat. Desi in acest moment un metru patrat de teren in zona abia mai trece de 1.500 de euro, Costica Constanda vrea preturile din 2008. Este pentru prima oara in istoria Bucurestiului cand Primariei i se cere sa despagubeasca un teren evaluat la o asemenea suma. Mai mult decat atat, in procesul dintre Primaria Capitalei si Costica Constanda s-a mai inregistrat un record: s-a platit cea mai mare taxa de timbru din istoria Tribunalului Bucuresti. Valoarea acesteia a fost stabilita la 1,5 milioane de euro.
Procesul dintre Constanda si Primaria Capitalei a inceput in ianuarie 2010. Sedintele de judecata au devenit inca de la prima infatisare adevarate curse maraton de cinci ore. Toate acestea in conditiile in care o astfel de sedinta dureaza maximum o jumatate de ora. Termenele in procesul cu Constanda s-au repetat din doua in doua saptamani.
Opt ani de scandal, procese, suspiciuni si acuze. Atat a trecut de cand Costica Constanda a intrat in posesia celor 33.000 de metri patrati din Parcul Bordei. In 2008, acesta a renuntat la zona verde si a primit la schimb 28.000 de metri patrati in Satul Francez. Intelegerea a fost facuta pe vremea cand la sefia Capitalei se afla Adriean Videanu. Tot in 2008, contractul de schimb prevedea o clauza prin care PMB era obligata sa aprobe, la pachet cu transferul de teren, si PUZ-ul pe care Constanda il obtinuse in Parcul Bordei. In iulie 2008, Constanda a vandut societatii Raptis Kavouras 1,6 hectare in Satul Francez, pentru 66 de milioane de euro, promitand obtinerea PUZ-ului negociat cu edilii Capitalei.
Numai ca alesii locali au respins PUZ-ul de trei ori, fiind invocate diferite motive, cum ar fi faptul ca afaceristul a depus un proiect ce nu respecta intelegerea avuta anterior.
PUZ-ul n-a fost aprobat, contractul cu grecii a picat, criza imobiliara a venit, iar Constanda s-a adresat instantei. Asa a inceput procesul din ianuarie 2010. Chiar daca intre timp a fost aprobat si PUZ-ul din Satul Francez, afaceristul a cerut in instanta 200 de milioane de euro primarului general, Sorin Oprescu, care ulterior i-a chemat in garantie pe consilierii generali. Interesant este faptul ca in motivarea depusa in instanta afaceristul il invoca de foarte multe ori pe presedintele Traian Basescu. "Consideram ca aceasta lupta politica nu mai are nici o ratiune, deoarece, dupa ce s-a efectuat schimbul, scopul ramane acelasi, respectiv de a aduce in fata opiniei publice in mod repetat fapta pretins nelegala savarsita de fostul primar general Traian Basescu", se precizeaza in actul cu pricina.
De altfel, Constanda a devenit proprietar in parc datorita lui Traian Basescu, edil al Capitalei in acea perioada. In septembrie 2003, Basescu a semnat doua dispozitii in calitatea sa de primar general, fara a le mai supune votului Consiliului General, prin care dadea Parcul Bordei unor familii in schimbul Satului Francez. In biroul sau de la Primaria Capitalei nu au intrat insa niciodata Eugen Lincaru si Dumitru Tudor, cei care revendicau terenurile, ci Costica Constanda in calitatea lui de atunci de reprezentant al celor doua familii. El a fost asigurat ca va obtine inclusiv aprobarile necesare construirii cartierului rezidential in Parcul Bordei. Primul pas era schimbarea PUZ-ului de consilierii generali.
Numai ca personajele-cheie s-au schimbat, primarul general a ajuns seful statului, alesii locali n-au mai votat nici un PUZ pentru ca era vorba despre un spatiu verde. Cu toate ca domnul Constanda il invoca atat de des pe presedintele Basescu, acesta in urma cu doi ani, in cadrul unei emisiuni, a declarat urmatoarele: "Un judecator corupt, mai multi judecatori corupti nu au respectat acest act (n.red. – Planul Urbanistic General). Judecatorul s-a transformat in Consiliul General al Municipiului Bucuresti care ii reprezinta pe acesti doua milioane si jumatate de bucuresteni. Acei batrani care au acceptat schimbul cu Satul Francez au vandut pe urma domnului Constanda, iar domnul Constanda a cumparat pamantul stiind ce restrictii are de constructie, dar l-a cumparat stiind ca poate cumpara judecatorul". Revenind in zilele noastre, problema Parcului Bordei poate rupe din bugetul Capitalei o suma colosala. Mai exact, afaceristul cere ca terenul din Satul Francez sa revina Primariei Capitalei, municipalitatea sa plateasca contravaloarea terenului din Parcul Bordei, evaluat la 4.000 de euro metrul patrat si la o suma totala de 200 de milioane de euro. De asemenea, vrea sa oblige municipiul Bucuresti la plata unor daune in valoare de 29.575.210 de euro si a 6.417.660 de euro, ce reprezinta valoarea caselor aflate in Satul Francez, suma ce a fost platita Primariei Capitalei de Constanda.
Un Bucuresti mai "verde"
Primarul general, Sorin Oprescu, a prezentat in urma cu doua zile proiectul "Cadastrul Verde" al Bucurestiului. Media de spatiu verde in Capitala a crescut, ajungand la 23,21 metri patrati pe cap de locuitor. Cel mai mare procent de verdeata se gaseste in Sectorul 1, unde vorbim despre 77,19 metri patrati pe cap de locuitor. "«Cadastrul Verde» este o necesitate de prim rang pentru un oras care tinde sa devina Capitala europeana.
Citește pe Antena3.ro
Ca «veteran» al luptei pentru mai mult verde in Bucuresti, nu pot decat sa ma bucur pentru faptul ca primarul general, Sorin Oprescu, a inteles aceste lucruri si a aplicat solutiile corecte. Il felicit!", a precizat Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1. Cerintele Uniunii Europene pentru 2013 sunt de 26 de metri patrati pe cap de locuitor. Peste 1,7 milioane de arbori aflati pe domeniul public in Bucuresti au fost inventariati in cadrul proiectului "Cadastrul Verde", Capitala mai avand nevoie de aproximativ 450 hectare de spatiu verde pentru a atinge, in 2013, cerintele UE. Sorin Oprescu a subliniat ca se pot amenaja parcuri pe terenurile degradate, iar 500 de hectare de pe malurile Dambovitei pot fi transformate in spatii verzi.
