x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Coaliția ascunde certificatul de naștere al binomului SRI-DNA

0
Autor: Ion Alexandru 18 Mar 2021 - 07:42

Săptămâna viitoare, Camera Deputaților urmează să dea votul final prin care să respingă proiectul de lege care viza desecretizarea unei Hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), adoptat pe vremea lui Traian Băsescu, în baza căruia Binomul SRI-Kovesi a încheiat celebrul protocol secret din anul 2009. “Uitată” timp de aproape trei ani în sertarele Parlamentului, legea, inițiată de Liviu Dragnea și de Călin Popescu Tăriceanu, a fost scoasă de la naftalină, recent, și pusă pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților, care este și Camera decizională în acest sens, la categoria actelor negative care au rapoarte de respingere. Anunțul cu privire la soarta acestei legi a fost făcut, ieri, de deputatul PNL Laurențiu Leoreanu, care a prezidat ședința de Plen a Camerei Deputaților, și care a specificat faptul că legea în cauză va intra la vot final pe data de 23 martie.

 

Camera Deputaților ar fi trebuit chiar ieri să dezbată punctul 13 aflat pe ordinea de zi a Plenului proiectul de lege nr. 616/2018, trimis la reexaminare, privind declasificarea unor documente. Legea în cauză a fost inițiată de către fostul președinte al Camerei Deputaților și ex-lider al PSD, Liviu Dragnea, dar și de către fostul președinte al Senatului și lider al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, încă din luna septembrie a anul 2018. Actul normativ propus vizează legalitatea încheierii unor protocoale secrete între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție, precum și cu celelalte structuri ale sistemului judiciar.

Conform expunerii de motive, “respectarea procedurilor penale în toate fazele urmăririi penale și ale procesului penal propriu-zis, fără a se încălca drepturile și libertăților fundamentale ale celor care sunt cercetați sau judecați, este esențială pentru funcționarea unui stat de drept”, iar “protocolul încheiat de Serviciul Român de Informații cu Direcția Națională Anticorupție conține proceduri care se adaugă la Codul de Procedură Penală”.

Inițiatorii acestui proiect de lege arătau că, prin desecretizarea unor protocoale încheiate de SRI cu structuri ale sistemului judiciar, s-a creat o imagine publică gravă, de natură să afecteze încrederea cetățenilor în actul de justiție, dar și în capacitatea statului român de a gestiona actul de justiție socială, în cadrul constituțional existent. 

 

Declasificare din oficiu, fără proceduri prealabile

 

Prin legea în discuție, se intenționa, în fapt, ca, prin derogare de la articolul 24 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, să fie declasificată Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 17 din anul 2005, privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și declasificarea tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acestuia. 

Dacă legea ar fi intrat deja în vigoare, aceste documente ar fi fost declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură. Tot în proiectul de lege inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu se mai prevedea faptul că “Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și a Senatului, pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații ar fi urmat să centralizeze aceste documente și să le pună la dispoziția persoanelor interesate”. 

Mai mult, propunerea legislativă mai prevede că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate să aibă posibilitatea, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, să se adreseze instanțelor de judecată cu acțiuni de revizuire, cu acțiuni în pretenții sau cu acțiuni de răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale, precum și pentru recuperarea prejudiciului suferit.

 

 

Scandalul relației SRI-DNA

 

La momentul inițierii acestui proiect, în spațiul public au apărut informații cu privire la modul în care, sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție încheiase, în anul 2009, un protocol secret de cooperare cu Serviciul Român de Informații, condus, la acea vreme, de George Cristian Maior și Florian Coldea, protocol în baza căruia se constituiau echipe mixte de anchetă, iar ofițeri ai serviciului secret puteau lucra efectiv, alături de procurori, dosarele de urmărire penală.

În 2016, Curtea Constituțională a scos, practic, SRI din anchetele penale ale DNA sau ale parchetelor care instrumentau dosare ce nu aveau ca obiect săvârșirea vreunei infracțiuni care viza siguranța națională. Încă de atunci, se știa că aceste protocoale, care au fost încheiate și cu alte instituții, cum ar fi Înalta Curte de Casație și Justiție, Agenția Națională de Integritate, Consiliul Superior al Magistraturii sau chiar ANAF aveau ca justificare Hotărârea CSAT nr. 17 din anul 2005.

 

 

“Alba-neagra” cu această lege. Adoptată, contestată, respinsă și uitată

 

Desecretizarea acestei hotărâri a CSAT, precum și a documentelor încheiate, în mod secret, în baza ei, a devenit un “cartof” atât de fierbinte, încât legea a fost, efectiv, paralizată în Parlament aproape trei ani. Parcursul legislativ al acestui act normativ este unui edificator.

În 4 septembrie 2018, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu unele observații, după care, în 27 septembrie 2018, Guvernul României, condus, la acel moment, de Viorica Dăncilă, era așteptat să exprime un punct de vedere. Acesta a fost transmis Parlamentului, dar neasumat, în sensul că Executivul a considerat că “Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative. 

În data de 22 octombrie 2018, Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, iar, în 24 octombrie 2018, legea, în forma votată, a fost transmisă Camerei Deputaților. Tot atunci, s-a aprobat și procedura de urgență a dezbaterii legii cu pricina.  

O săptămâna mai târziu, pe 30 octombrie 2018, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a și întocmit raportul favorabil, iar pe data de 14 noiembrie a aceluiași an legea a trecut de Plen cu 174 de voturi “pentru”, 92 de voturi “împotrivă”, patru abțineri și o absență. 

Blocajul a început, însă, din 21 noiembrie, odată cu trimiterea legii la Palatul Cotroceni, pentru promulgare. Sistemul s-a pus în mișcare exemplar. Înalta Curte de Casație și Justiție, la acea dată sub conducerea Cristinei Tarcea, a adoptat, prin Secțiile Reunite, o Hotărâre în baza căreia legea a fost atacată la Curtea Constituțională. Iar, în 22 noiembrie, un grup de 30 de deputați de la Partidul Național Liberal și de la Uniunea Salvați România a făcut același lucru.

Iar, în data de 10 decembrie 2018, inclusiv președintele României, Klaus Iohannis, sesizat să promulge legea, a atacat-o, la rândul lui, la Curtea Constituțională. 

Instanța de contencios constituțional s-a mișcat la fel de repede și, în 8 martie 2019, a și emis Decizia nr. 74/2019, declarând legea neconstituțională în ansamblul ei. Practic, din motivarea acestei decizii, rezultă că doar desecretizarea automată, fără alte proceduri prealabile, a documentelor care au fost încheiate în baza Hotărârii CSAT din 2005, încalcă Legea Fundamentală. “Curtea a constatat că legea criticată contravine articolului 1, alineatul 4 din Constituție, referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat”, se arată în motivare. CCR mai sublinia faptul că “Parlamentul ar intra, astfel, în sfera de competență a autorității executive, singura autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ”. 

În acest sens, judecătorii au reiterat faptul că “Parlamentul nu se poate subroga în competența originară a puterii executive de a declasifica informațiile secrete de stat, întrucât are doar atribuția constituțională de a crea cadrul legislativ necesar declasificării, dar nu și de a dispune, prin lege, cu privire la această operațiune juridică”.

 

 

În loc să corecteze actul normativ, aleșii au preferat să-l abandoneze cu totul

 

După emiterea acestei decizii a Curții Constituționale, legea a fost transmisă spre reexaminare la Parlament, unde deja lucrurile se complicaseră din punct de vedere politic. Era an  electoral, cu trei scrutine de alegeri esențiale – alegerile europarlamentare, referendumul pe justiție inițiat de Klaus Iohannis (validat, dar încălcat grosolan, un an mai târziu, de către guvernele cauționate chiar de către președinte) și alegerile prezidențiale. În plus, era așteptată și decizia definitivă a Completului de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul “Angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”, avându-l ca țintă directă pe Liviu Dragnea. Astfel încât, în data de 8 aprilie 2019, în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, Senatul României a reanalizat legea și a decis să-i dea un vot de respingere. 

În loc să elimine din cuprinsul actului normativ prevederile declarate neconstituționale, pentru a dat posibilitatea legii de a reglementa în sensul desecretizării Hotărârii CSAT nr. 17 din 2005, după care, punctual, instituțiile executive cu atribuții să dispună ele însele desecretizarea actelor încheiate în baza acestei hotărâri, senatorii au decis să arunce din brațe acest “cartof fierbinte”.

În 10 aprilie 2019, legea respinsă de Senat a fost înaintată la Camera Deputaților, unde s-a așternut efectiv praful peste ea. Între timp, Liviu Dragnea și-a pierdut calitatea de președinte PSD și al Camerei Deputaților, prin condamnarea suferită chiar a doua zi după eșecul partidului de la alegerile europarlamentare, a urmat o vară fierbinte la finalul căreia Coaliția PSD-ALDE s-a rupt, au avut loc alegeri prezidențiale, guvernul social-democrat a fost demis prin moțiune de cenzură, iar la Palatul Victoria au venit liberalii. 

Abia în 13 ianuarie 2020 Comisia Juridică a Camerei Deputaților a luat în discuție proiectul de lege, dând, de această dată, raport de respingere. În 12 februarie, a venit și punctual de vedere le la Guvernul Orban, guvern aflat, la rândul său, în procedură de demitere prin moțiune. Evident, acest punct de vedere a fost unul negativ. După care, până pe data de 8 martie 2021, legea a fost din nou uitată în sertarele Parlamentului. Abia săptămâna trecută, legea a intrat pe rolul Plenului, care ar fi trebuit să o voteze în ședința de ieri, însă a fost amânată pentru marțea viitoare, când, cel mai probabil, va fi definitiv respinsă. 

Citeşte mai multe despre:   protocoale SRI-DNA,   binom

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Andrei Baciu: Duminică se atinge borna de 6 milioane de doze administrate

Andrei Baciu: Duminică se atinge borna de 6 milioane de doze administrate
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății Andrei Baciu a declarat că duminică seara se atinge borna de 6 milioane de doze de vaccin anti-Covid administrate în România. „Avem peste 3,6 milioane de persoane ...

Monica Bellucci: Visez să trăiesc sănătos până la 150 de ani şi să mor în linişte, în somn

Monica Bellucci: Visez să trăiesc sănătos până la 150 de ani şi să mor în linişte, în somn
Monica Bellucci, în vârstă de 56 de ani, spune că nu făcea deloc sport înainte să devină mamă a doua oară și nici acum nu se omoară cu mişcarea, iar alergarea este complet exclusă din programul său. Cu...

A murit Bo, câinele familiei Obama

A murit Bo, câinele familiei Obama
Bo, câinele familiei Obama, a murit la v\rsta de 13. Câine de apă portughez fusese adoptat de familia Obama după alegerile din 2008. Câinele a fost lângă stăpânii lui în cele mai importante momente. A...

Dîncu: Am privit Europa ca un fel de Moș Crăciun. Acest model a rămas până astăzi

Dîncu: Am privit Europa ca un fel de Moș Crăciun. Acest model a rămas până astăzi
Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, susține că speranțele românilor în Europa au rămas la modelul Moș Crăciun: „Am privit Europa ca fiind un fel de Moș Crăciun care vine cu bani și...

Angajaţii aeroportului Milano Malpensa au dansat Jerusalema de bucurie că s-au întors la muncă

Angajaţii aeroportului Milano Malpensa au dansat Jerusalema de bucurie că s-au întors la muncă
Zeci de lucrători au dansat pe pistă, dar şi în Terminalul plecări sau sosiri de pe Aeroportul Milano Malpensa au dansat Jerusalema, bucuroși că au revenit la lucru. Coregrafia a fost lansată cu sloganul...

Preşedintele iranian, optimist în privinţa unui acord privind ridicarea sancţiunilor americane

Preşedintele iranian, optimist în privinţa unui acord privind ridicarea sancţiunilor americane
Preşedintele iranian, Hassan Rouhani, s-a declarat optimist cu privire la discuţiile vizând reînvierea acordului nuclear internaţional din 2015 şi a sugerat că s-a ajuns la un acord asupra ridicării...

Primarul Londrei, reales pentru al doilea mandat

Primarul Londrei, reales pentru al doilea mandat
Primarul laburist al Londrei, Sadiq Khan, devenit în 2016 primul musulman care conduce o capitală occidentală, a fost reales pentru al doilea mandat, conform rezultatelor făcute publice sâmbătă, informează...

Ungaria și Polonia, poziții ferme despre egalitatea genurilor

Ungaria și Polonia, poziții ferme despre egalitatea genurilor
Ungaria şi Polonia au respins, la Summitul Social al Uniunii Europene, desfășurat la Porto, în Portugalia, includerea expresiei „egalitate de gen” în declaraţia finală. De asemenea, prim-ministrul Croaţiei ce...

Rezultate Loto 6/49 9 mai 2021. Numerele câștigătoare la extragerea de duminică

Rezultate Loto 6/49 9 mai 2021. Numerele câștigătoare la extragerea de duminică
Loto 6/49 9 mai 2021. Duminica, 9 mai, au avut loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 si Super Noroc, dupa ce la tragerile loto de joi, 6 mai, Loteria Romana a acordat 19.200 de...

Nicola Sturgeon vrea referendum pentru independenţa Scoției

Nicola Sturgeon vrea referendum pentru independenţa Scoției
Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a salutat victoria Partidului Naţional Scoţian (SNP) în scrutinul parlamentar regional şi a anunţat intenţia de a organiza un nou referendum privind independenţa faţă de...

Vâlcea: O femeie de 69 de ani a murit, după ce a fost lovită pe trecerea de pietoni de o motocicletă

Vâlcea: O femeie de 69 de ani a murit, după ce a fost lovită pe trecerea de pietoni de o motocicletă
O femeie de 69 de ani a murit duminică, după ce a fost lovită de o motocicletă pe o trecere de pietoni din Râmnicu Vâlcea. Potrivit IPJ Vâlcea, accidentul a avut loc pe DN 64, pe raza localității Râmnicu...

Aproape 104.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore

Aproape 104.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore
Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunțat că în ultimele 24 de ore au fost vaccinate în România aproape 104.000 de persoane și au fost raportate 51...

Incendiu puternic la Bârlad

Incendiu puternic la Bârlad
Un incendiu violent a izbucnit duminică în Bârlad, județul Vaslui. Flăcările au afectat șase case situate în cartierul Deal din oraș. În sprijinul pompierilor din Vaslui intervin și salvatori de la ISU Bacău...

Ciolacu: România corporativă să înceapă să plătească ce se cuvine, așa cum o fac firmele românești

Ciolacu: România corporativă să înceapă să plătească ce se cuvine, așa cum o fac firmele românești
Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat duminică, la o dezbatere organizată cu ocazia Zilei Europei, că România corporativă trebuie să înceapă să plătească ce se cuvine, „așa cum o fac firmele...

Peste 16.000 de persoane vaccinate în 48 de ore, la maratonul din Capitală

Peste 16.000 de persoane vaccinate în 48 de ore, la maratonul din Capitală
Peste 16.000 de persoane au fost vaccinate în 48 de ore la Maratonul Vaccinării din București. „Maratonul Vaccinării București: 16.066 persoane vaccinate în 48 de ore! Se poate!”, au anunțat duminică...
Serviciul de email marketing furnizat de