Pe Fathi Taher cine-l execută?!.

In ultimii ani, in intreaga tara, mii de familii au fost scoase cu forta din locuinte si aruncate in strada de executorii judecatoresti, in baza unor decizii ale instantelor de judecata. In acest timp, unul dintre cei mai controversati oameni de afaceri straini din Romania, iordanianul Fathi Taher, ignora cu nonsalanta justitia din Romania de mai bine de sase ani, si nimeni nu-l executa silit. El refuza cu obstinatie sa puna in aplicare o decizie definitiva si executorie a Tribunalului Bucuresti, confirmata prin alte doua decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Este vorba despre obligatia de a ceda proprietarului legal – firma Chema Project – un spatiu de peste 1.000 de metri patrati dintr-un imobil din Bucuresti, aflat initial in portofoliul SC Griro SA Bucuresti, societate pe care Taher, impreuna cu cativa asociati, a cumparat-o de la AVAS in anul 2004, la pretul "simbolic" de 1,2 milioane de dolari (in paranteza fie spus, numai terenul, de peste 125.000 de metri patrati, valora de cateva zeci de ori mai mult).

Enuntata in mod special, atat in caietul de sarcini, cat si in anuntul de privatizare, o hotarare de guvern (nr. 310/1995 ) stabilea scoaterea din patrimoniul Griro a 1.080 mp (trei etaje) din imobilul situat in Calea Grivitei nr. 355 si trecerea acestei suprafete, impreuna cu 450 mp de parcare, in patrimoniul societatii Chema Project, care, de la constituire, isi avea legal sediul social in acea cladire. Proprietarii Chema Project si-au ipotecat casele, s-au imprumutat de unde au putut pentru a achizitiona de pe piata de capital pachetul majoritar de actiuni la aceasta mica societate, unul dintre motive fiind chiar sediul care ii era atribuit prin hotarare de guvern. De notat ca imobilul respectiv nu a fost niciodata in proprietatea exclusiva a SC Griro SA, in cladirea cu pricina, care apartinea inainte de 1989 unei foste centrale industriale, avandu-si sediul alte cinci-sase societati comerciale, toate alungate intre timp de viitorii "asociati" ai lui Taher, in frunte cu fostul director general de la Griro, Adrian Popescu. Dupa privatizare, acesta a devenit unul dintre "aghiotantii" iordanianului.

Pentru ca nu au putut intra in po­sesia spatiului care li se cuvenea legal, reprezentantii Chema Project s-au adresat Justitei si atat Tribunalul Bucuresti, cat si Curtea Suprema de Justitie le-au dat dreptate si au decis ca SC Griro SA este obligata sa le cedeze spatiul cu pricina. Numai ca, desi la semnarea contractului de privatizare, Taher et comp au promis, in scris, ca vor respecta toate aceste decizii si vor ceda spatiul, acest lucru nu s-a intamplat nici pana azi. Toate incercarile proprietarilor firmei Chema Project – apelarea la executori judecatoresti, formularea de plangeri penale pentru nerespectarea deciziilor instantelor de judecata si opunerea la executare etc. – au ramas fara nici un rezultat. Fathi Taher et comp. au tras sforile pe la Politie, pe la Parchet etc. si au fost scosi basma curata, primind NUP dupa NUP.

La un moment dat, Fathi Taher si gasca sa au recurs la o smecherie penala, pentru a-i fenta pe proprietarii de drept ai celor trei etaje. Astfel, in mai 2008, sefii de la Griro intocmesc un act de dezmembrare a imobilului, act pe care il autentifica la Biroul Notarului Public Anca Andreea Nistoreanu, sub nr. 212/27.05.2008. Ei induc in eroare notarul declarand, in fals, ca imobilul cu pricina se afla, in totalitate, in proprietatea SC Griro SA si ca nu face obiectul nici unui litigiu. Ei au ascuns faptul ca, prin Sentinta Civila nr. 1907/17.05.1996, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia Co­merciala, SC Griro SA a fost obligata sa incheie protocolul de predare- primire a celor trei etaje cu proprietarul de drept, firma Chema Project. Sentinta a ramas definitiva si executorie, inclusiv dupa recursul formulat de Griro si, apoi, dupa contestatia in anulare formulata la Inalta Curte de Casatie si Justitie (Decizia nr. 455/06.02.2007). Toate aceste decizii judecatoresti definitive si executorii au fost ascunse de Taher et comp. in fata notarului public, precum si in fata functionarilor de la Oficiul pentru Cadastru si Publicitate Imobi­liara.

Tot pentru aburirea celor de la Chema Project si pierderea urmelor, bosii de la Griro, in frunte cu Fathi Taher, incheie si un precontract de vanzare-cumparare a imobilului cu o firma controlata tot de ei, SC Autosig SRL, precum si un contract de garantie imobiliara, ambele documente autentificate, de asemenea, la notariat, prilej cu care dau din nou declaratii false, precum ca Griro este unic proprietar al imobilului si ca nu exista nici un litigiu legat de acesta.
Afland de aceste manarii ordinare, reprezentantii SC Chema Project formuleaza o noua plangere penala impotriva echipei lui Taher. Faptele erau clare, era vorba despre fals si uz de fals, prevazute si pedepsite de Codul Penal. Surpriza insa, pe parcursul cercetarii penale, atat precontractul de vanzare-cumparare, cat si contractul de garantie imobi­liara sunt anulate de inculpati, "cu acordul ambelor parti". In acelasi timp, sunt anulate si modificarile efectuate in baza acestor contracte la Cartea Funciara (unde, in paranteza fie spus, oamenii lui Taher au dat, de asemenea, declaratii false cu privire la situatia imobilului). Dar, printr-o decizie uluitoare, dupa ce constata ca, atat in fata notarului, cat si in fata celor de la Cartea Funciara, paratii au dat intr-adevar declaratii false, prim-procurorul Ban Cristian Mihai, de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, respinge plangerea penala si dispune neinceperea urmaririi penale fata de faptuitorii Fathi M. Taher, Popescu Adrian, Balan Radu Florin, Toma Constantin, Badea Nicolae si Baciu Constantin pentru infractiunile prevazute de art. 292 C.P. Motivul: "Mentiunile din Cartea Funciara nu au avut nici un efect juridic, din moment ce antecontractul de vanzare-cumparare a fost desfiintat de parti in fata notarului" (?! – n.r.) si pentru ca "partile au convenit, totodata, si desfiintarea contractului de garantie imobiliara si radierea inscrierii din cartea funciara". In concluzie, prim-procurorul precizeaza: "Prin intocmirea acestor acte, situatia juridica a revenit la cea dinainte de momentul depunerii plangerii penale". Rar s-a vazut o solutie atat de vadit-subiectiva data de un procuror, fie si in cazul unor granguri precum Fathi Taher. E de neimaginat faptul ca procurorul Ban Cristian Mihai nu a observat ca infractiunea de fals in declaratii s-a consumat, efectiv, la data la care a fost data declaratia in fata notarilor publici, precum si la momentul inregistrarii actelor la Oficiul de Cadastru si Pu­blicitate Imobiliara. Faptul ca, ulterior, pe parcursul cercetarii penale, partile au revocat aceste acte false nu este de natura sa le absolve de infractiunea deja comisa, ci, dimpotriva, sa le creeze circumstante atenuante pentru individualizarea si aplicarea sanctiunii penale. Ce parere are despre aceasta situatie, incredibila, dar adevarata, procurorul ge­neral al Romaniei, Laura Codruta Kovesi? Dar Consiliul Superior al Magistraturii?