x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Povestea sângelui Elodiei

Povestea sângelui Elodiei

de Adriana Oprea-Popescu    |    03 Noi 2013   •   20:49
Povestea sângelui Elodiei

La unul din termenele de judecată de la Tribunalul Argeş, avocata lui Cioacă a prezentat instanţei o sticluţă mică, plină cu un lichid roşiatic, declarând: “Aceasta este cantitatea de sânge găsită în apartamentul clientului meu. 23 de mililitri!”. Dacă procesul s-ar fi judecat în SUA, acuzarea ar fi replicat imediat, aducând în sala de judecată, la rându-i, un pet de doi litri, plin cu un lichid la fel de roşiatic, şi decretând: “aceasta este cantitatea de sânge pe care inculpatul a şters-o din apartament”.

Dosarul Elodia se judecă însă în România, iar instanţa ar trebui să-şi formeze intima convingere nu printr-un reality-show, ci doar în baza probelor existente în dosar, prin coroborarea lor. Cercetarea judecătorească ar trebui, prin urmare, să lămurească, argumentat, eventualele aspecte neclare din dosar, şi nu să încerce să răspundă întrebărilor aruncate, întru “in dubio pro reo”, în spaţiul media.

Ce a mai rămas după ştergere    
Prin decizia de joi, 31 octombrie, Curtea de Apel Piteşti a dispus efectuarea unei expertize medico-legale – examen ADN de către INML prin care “să se stabilească profilul biologic al urmelor evidenţiate” pe tocul pistolului, obiectele găsite în râpă, gresia şi faianţa din baia apartamentului, maşina de spălat, uşa de la dormitor, plintele ridicate în noiembrie 2012.

Potrivit rechizitoriului prin care Cristian Cioacă a fost trimis în judecată, “după comiterea faptei, inculpatul a desfăşurat activităţi de ascundere a urmelor infracţiunii, prin spălarea urmelor de sânge de la nivelul pardoselii şi al peretelui comun al dormitorului matrimonial cu baia de serviciu. Semne privind spălarea urmelor de sânge de pe pardoseală pot fi observate sub scrinul din holul de lângă dormitor. Urmele conţin sânge diluat şi impurităţi şi au fost în mod cert create în urma spălării/ştergerii gresiei din hol, surplusul din lichidul de spălare împreună cu substanţa spălată migrând sub cufăr în zonele marginale (Raport de constatare tehnico-ştiinţifică de interpretare a urmelor la faţa locului nr.242954 din 01.09.2008, întocmit de Serviciul criminalistic – IPJ Braşov)”.

Urme de spălare au fost găsite şi pe peretele revopsit din dormitorul conjugal, acolo unde se presupune că ar fi avut loc crima. “Vizualizând peretele menţionat în lumină albastră cu lungimea de undă cuprinsă între 430-470 nm, cu filtru de contrast se observă urmele de scurgere a unor lichide, specifice spălării (a se vedea în acest sens Raportul de expertiză criminalistică nr.12 din 21.01.2013, întocmit de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti şi Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică de interpretare a urmelor la faţa locului nr.699967 din 24.01.2013, întocmit de IPJ Braşov – Serviciul Criminalistic). Operaţiunea de spălare este confirmată şi de urmele existente sub duşumea, reprezentate de cruste ale unor substanţe folosite în construcţii, ce au fost diluate în lichid şi ulterior s-au uscat. Potrivit Raportului de expertiză criminalistică nr.18 din 24.01.2013, întocmit de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti, compoziţia elementală a acestor cruste evidenţiază elemente chimice ce au fost regăsite în compoziţia straturilor de vopsea lavabilă ale peretelui, amestecate cu impurităţi.”

Urmele de sânge găsite de anchetatori în apartament sunt acelea care au fost scăpate din vedere de inculpat în timpul acestor operaţiuni repetate de ştergere. Nu sunt, prin urmare, bălţi de sânge, ci, în marea lor majoritate, doar micro-urme. În cazul CFL-urilor efectuate în apartament, aceste urme de sânge au fost prelevate şi apoi trimise, la Institutul de Criminalistică al IGPR sau la INML, pentru expertiza genetică. Pe de altă parte, probele găsite în râpă au fost supuse, de la data aruncării şi până la cea a găsirii lor, acţiunii factorilor de mediu: precipitaţii, umiditate ridicată. Conform unei informări INMH transmise Jurnalului Naţional, în perioada 30 august – 8 octombrie 2007 în zona respectivă s-au înregistrat, zile la rând, ploi abundente: în 12 septembrie 2007, de pildă, au căzut 28,8 litri/metru pătrat. Oricât sânge ar fi fost pe acele obiecte, ploaia a devenit “complice” în ştergerea urmelor.

ADN-ul părinţilor victimei
Cu toate acestea, şi în apartamentul unde se presupune că a avut loc crima, şi în maşina cu care ar fi fost transportat cadavrul, dar şi pe obiectele din râpă a fost găsit, în 2007 şi în 2012, sânge uman care, s-a stabilit prin expertize genetice, aparţine victimei Elodiei Ghinescu. Rechizitoriul precizează că, “în lipsa cadavrului, stabilirea apartenenţei urmelor de sânge s-a realizat în felul următor: a fost determinat în prima etapă profilul genetic al urmelor de sânge găsite la faţa locului, precum şi profilul genetic al părinţilor victimei. În cadrul unei operaţii de comparare a celor trei profile genetice, s-a stabilit că sângele găsit la faţa locului provine de la o persoană de sex feminin care este fiica naturală a numiţilor Ghinescu Dumitru şi Ghinescu Emilia. Singura fiică naturală a numiţilor Ghinescu Dumitru şi Ghinescu Emilia a fost victima Ghinescu Elodia Marilena.”

În decizia din 31 octombrie a.c., Curtea de Apel Piteşti solicită să se stabilească “dacă profilul genetic nr.P773110401, efectuat de IGPR – Institutul de Criminalistică - Serviciul de expertize Criminalistice, aparţine unei persoane care este fiica numiţilor Ghinescu Dumitru şi Ghinescu Emilia, având profilele genetice ale probelor biologice de referinţă recoltate de la aceştia, numerotate cu nr. R773113001 şi R773113002, stabilite prin RCTS nr. 77311/3/21.09.2007.

Instanţa nu precizează însă şi cum anume ar trebui realizată această comparaţie. Cu rezultatele probelor recoltate în 2007 sau cu unele noi? În această ultimă situaţie, Curtea de Apel Piteşti ar fi trebuit să aibă în vedere că “numitul Ghinescu Dumitru”, tatăl Elodiei, a decedat în octombrie 2010, iar singura modalitate de prelevare a ADN-ului lui, pentru comparare, ar fi exhumarea acestuia.

Valoarea expertizelor existente
În dosar există mai multe rapoarte de expertiză întocmite în 2007 şi, respectiv, 2012 şi 2013. Încă din luna septembrie a anului 2007, când nu fuseseră găsite decât urmele de sânge din apartament şi din maşina lui Cristian Cioacă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) făcea trimitere la aceste expertize. “În zilele de 11 şi 12 septembrie 2007, organele de poliţie au efectuat cercetarea locuinţei celor doi soţi situată în Braşov şi a autoturismului aflat în posesia numitului Cioacă Constantin Cristian, fiind prelevate mai multe urme de substanţă de culoare brun-roşcat ce au fost supuse ulterior unei examinări tehnico-ştiinţifice biocriminalistice. În concluziile raportului întocmit de Institutul de Criminalistică al IGPR sub nr.77311 se precizează că urmele biologice ridicate de pe uşa dormitorului locuinţei şi de pe mocheta din portbagajul autoturismului sunt de sânge uman care are acelaşi profil genetic cu firele de păr ridicate din dormitorul locuinţei, adică profilul unei persoane de gen feminin”, se precizează în Încheierea nr. 4373 din 23 septembrie 2007. “În vederea stabilirii profilului genetic al victimei s-au recoltat probe de salivă de la părinţii acesteia. La data de 20 septembrie s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice biocriminalistice finalizată prin raportul nr.77311 ce a concluzionat că pe tocul pistolului s-au descoperit urme de sânge uman care are acelaşi profil genetic cu al firelor de păr şi al urmelor de sânge descoperite cu prilejul cercetării locuinţei şi a autoturismului învinuitului şi că soţii Emilia şi Dumitru Ghinescu sunt părinţii Elodiei Ghinescu, impunându-se astfel constatarea că firele de păr şi urmele de sânge descoperite în locuinţa comună şi în autoturismului învinuitului provin de la victima Elodia Ghinescu Marilena”, adaugă ÎCCJ, care a şi dispus, la acea dată, luarea faţă de învinuit a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara.

Din septembrie 2007 şi până în decembrie 2012, când Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă a lui Cristian Cioacă, în cauză au fost găsite alte probe incrimatatoare: obiectele aruncate în râpă şi urmele de sânge de sub gletul de pe perete şi de sub parchetul dormitorului. Noile expertize genetice au stabilit, de asemenea, că sângele aparţine Elodiei Ghinescu.

Instanţele care au dispus arestarea preventivă şi apoi prelungirea acestei măsuri au luat în considerare aceste expertize. “Procesele-verbale de cercetare la faţa locului şi de percheziţie domiciliară, coroborate cu rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică au pus în evidenţă existenţa unui număr mare de urme de sânge aparţinând victimei, concentrate în special în zona dormitorului matrimonial, a băii de serviciu şi a holului învecinat, inclusiv a unei urme de sânge de dimensiuni mari (cca. 50 de cm.) scurs de la baza peretelui dintre dormitorul matrimonial şi baia de serviciu, prezenţa acestor urme anterior datei de 29-30.08.2007 fiind infirmată de declaraţiile date de martorele T. Elena (bona copilului inculpatului) şi S. Luminiţa Georgeta (persoană ce s-a ocupat de curăţenia generală în luna august 2007)”, se subliniază în Încheierea Tribunalului Bucureşti din 28 decembrie 2012. În fiecare motivare a instanţelor care l-au judecat pe Cristian Cioacă se face trimitere la aceste expertize din dosar.

De altfel, însăşi Curtea de Apel Piteşti, în motivarea deciziei din 14 octombrie 2013, prin care a constatat legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpatului Cioacă Cristian, îşi baza argumentaţia şi pe aceste expertize, considerându-le, prin urmare, probe temeinice. “Totodată, din probele dosarului rezultă că s-au evidenţiat urme de sânge menţionate ca aparţinând Elodiei Ghinescu, atât în locuinţa comună, cât şi în autoturismul inculpatului, care nu ar putea conduce la ipoteza unor accidente casnice, toate acestea, alături de comportamentul nefiresc al inculpatului de a nu-şi apela soţia mai multe zile, constituind indicii temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul are legătură cu dispariţia soţiei sale”, se precizează în Încheierea Curţii de Apel Piteşti din 14 octombrie.

Conform art. 125 din Codul de Procedură Penală, “dacă instanţa de judecată are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, poate dispune efectuarea unei noi expertize”. În 14 octombrie, după cum am văzut, aceste îndoieli nu existau. Cu toate acestea, 17 zile mai târziu, aceeaşi instanţă dispune efectuarea unei noi expertize, fără să-şi argumenteze decizia.

Curtea menţionează doar că expertiza ar fi utilă soluţionării cauzei “din perspectiva respectării dispoziţiilor art.6 pct.3 lit.d din CEDO şi în considerarea dreptului la apărare al inclupatului.” Art.6 pct.3 lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede însă că “Orice acuzat are, mai ales, dreptul să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării”...

Vechimea urmelor de sânge
În aceeaşi decizie din 31 octombrie a.c., Curtea de Apel Piteşti a dispus ca noua expertiză efectuată de INML să stabilească “vechimea acelor urme biologice stabilite ca fiind constituite din sânge şi zona corpului din care provine sângele, dacă este posibil”. Este posibil?
Prof.dr. Iuliu Fulga notează, într-o lucrare de profil, că “Stabilirea vechimii petelor de sânge se bazează pe faptul că în timp hemoglobina (n.r – din sânge) se modifică, trecând prin câteva stadii succesive, se transformă în porfirină. Fiecare din formele hemoglobinei are propriul spectru de absorbţie a undelor. Pe baza studiului spectrului de absorbţie se stabileşte etapa de transformare a hemoglobinei şi, în consecinţă, vechimea aproximativă a petei de sânge.” Contactat telefonic de Jurnalul Naţional în septembrie 2011, prof. Fulga preciza însă că “În România mai rar se ajunge la un rezultat concret. Marja de eroare e destul de ridicată, pentru că sângele se descompune foarte repede. Stabilirea vechimii se face prin coroborare cu alte probe. Se poate face la INML”, susţinea prof. Iuliu Fulga.

Referitor la această ipoteză, Institutul de Criminalistică al IGPR are însă o poziţie tranşată: “Referitor la argumentaţia descrisă de domnul dr. Iuliu Fulga, acesta utilizează metoda chimică a spectrelor de absorbţie pentru a stabili vechimea urmelor de sânge, metodă care însă nu a fost standardizată pentru a fi utilizată în cadrul laboratoarelor criminalistice”.
La rându-i, dr. Cătălin Dogăroiu, şeful Laboratorului “Antropologie, Serologie şi Genetică” din cadrul INML ne declara că “Nu există standarde omologate prin care să se stabilească vechimea. Există experimente de acest gen. Experţii nu pot face o expertiză pentru a stabili vechimea urmelor de sânge, dar pot emite opinii în care să spună dacă urma este recentă sau nu.”

În concluzie, nu se poate stabili cu exactitate, în zile şi în ore, vechimea unei urme de sânge. Se poate stabili zona corpului din care provine sângele? Ligia Bărbări, coordonator Laborator Genetică din cadrul INML, ne declara, în 2011, că acest lucru ar fi posibil, “cu ajutorul microscopului. În sânge sunt prezente celulele proprii ale organului pe care acesta îl tranzita la momentul formării petei”. Există însă şi o condiţie ce trebuie îndeplinită: “de obicei, este nevoie de o pată extinsă de sânge pentru o astfel de analiză.”

Vor dura, cel mai probabil, luni de zile până când noua expertiză genetică solicitată la INML va fi gata. Costurile vor fi acoperite din fondurile Curţii de Apel Piteşti, adică din bugetul public. Mâine, 4 noiembrie, aceeaşi instanţă se va pronunţa, din nou, cu privire la legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpatului Cioacă Cristian.

Citiţi  Încheierea nr. 4373 din 23 septembrie 2007, Curtea de Apel Piteşti - document PDF


×