Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La sfârșitul lunii noiembrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a întreprins o așa-zisă consultare a instanțelor și Parchetelor cu privire la menținerea sau la desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. În condițiile în care, încă din 11 noiembrie, același Predoiu își anunța, oficial, omologul de la Externe că SIIJ va fi desființată și că Guvernul va pleda în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în acest sens. Tot înainte ca instanțele și Parchetele să fie întrebate în legătură cu o chestiune deja decisă la nivel politic, agentul guvernamental la CJUE a fost înlocuit, prin decizie a premierului Ludovic Orban, cu o persoană care să nu obiecteze deloc în legătură cu această nouă “viziune” asupra acestei chestiuni, dimpotrivă. Iar toate aceste decizii ar fi fost rodul unei “analize îndelungate și profunde”, pe care, însă, Predoiu nu avea când să o realizeze într-o săptămână, fiind, cel mai probabil, realizată sub ministeriatul Anei Birchall.
Cronologia acțiunilor lui Cătălin Predoiu devoalează faptul că actualul ministru al Justiției nu a avut, nicio secundă, intenția de a lua în calcul răspunsurile magistraților în legătură cu menținerea sau nu a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, ci că decizia era deja luată la nivel politic încă dinainte ca liberalii să fie aduși la Palatul Victoria.
Primul pas a fost făcut încă din 30 octombrie 2019 și a doua zi, pe 31 octombrie 2019, când instituția agentului guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a transmis Ministerului Justiției observațiile scrise în cauza C-355/19 a Asociației Forumul Judecătorilor din România, respectiv proiectul de solicitare de organizare a fazei orale în această cauză, cu solicitarea de formulare de eventuale observații și propuneri. Este vorba despre cauza în care respectivul ONG, reprezentat de controversatul Cristi Vasilică Dănileț, cere CJUE să emită o decizie care să invoce necesitatea închiderii SIIJ.
La momentul respectiv, agent guvernamental pentru CJUE era Costin Radu Canțăr, ministru de Externe, în subordinea căruia funcționează acest agent, era Ramona Mănescu, ministru al Justiției, demis, era Ana Birchall, iar întregul Cabinet Dăncilă fusese dărâmat prin moțiune de cenzură, exercitând, interimar, atribuțiile guvernamentale.
Al doilea pas - 4 noiembrie 2019, când Parlamentul României, în Plen reunit, emite Hotărârea nr. 22, prin care acordă votul de învestitură Guvernului PNL și prin care au fost aprobate atât lista Guvernului, cât și programul de guvernare, în cadrul căruia se află inserate și modificări ale Legilor Justiției, inclusiv desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
Citește pe Antena3.ro
Aurescu știa din 11 noiembrie că PNL vrea să închidă Secția
La fix șapte zile de la preluarea mandatului, în 11 noiembrie 2019, Cătălin Predoiu, proaspăt “uns” ministru al Justiției, îi transmite oficial ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, o scrisoare în care îi scrie acestuia următoarele: “Ca urmare a unei analize efectuate la nivelul Ministerului Justiției, atât cu privire la observațiile scrise depuse în cauza C-355/19 a Asociației Forumul Judecătorilor din România, cât și cu privire la proiectul de solicitare de organizare a fazei orale întocmit de Ministerul Afacerilor Externe - Agentul Guvernamental pentru CJUE în cauza C-355/19 - AFJR, vă retrimit proiectul solicitării de organizare a fazei în această cauză, în care am inserat, folosind opțiunea track-changes, o propunere de completare a textului. Rațiunea inserării respectivei propuneri de completare a textului rezidă în schimbarea poziției Guvernului României în ceea ce privește Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție”.
În documentul citat, Predoiu arată că, “pe această cale, încurajez Ministerul Afacerilor Externe ca, în situația în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene va organiza faza orală în cauza C-355/19 AFJR, pledoaria ce va fi întocmită de MAE - Agentul Guvernamental pentru CJUE să reflecte această nouă abordare, în sensul că SIIJ va trebui desființată sau radical modificată. După o îndelungată și profundă analiză, văzând și modul în care a funcționat SIIJ de la înființare și până în prezent, opinez în sensul că această secție trebuie desființată sau radical modificată, în cadrul procedurilor parlamentare, pledoaria ce urmează a fi susținută în contextul fazei orale și care va reflecta noua viziune a Guvernului României va fi aprobată prin memorandum de către Guvern”. Această corespondență avea loc cu mult timp înainte de așa-zisa consultare a magistraților cu privire la SIIJ.
Memorandum, demitere și numire, pe repede înainte
Al patrulea pas este făcut de MAE, care, în aceeași zi de 11 noiembrie 2019, a întocmit un memorandum, cu numărul A/13629, pe care l-a înaintat la Cabinetul Primului Ministru Ludovic Orban, cu numărul 5/7090, din data de 13 noiembrie 2019. Alături de acest memorandum, a fost înaintată și cererea formulată de Costin Radu Canțăr, agent guvernamental al României la CJUE, cerere ce poartă numărul K/1463 din 6 noiembrie 2019, prin care acesta solicită să fie înlocuit din funcție.
Următorul pas are loc în data de 18 noiembrie 2019, când premierul Orban emite două decizii. Prima, având numărul 422/2019, prin care Costin Radu Canțăr este eliberat, la cerere, din funcția de agent guvernamental la CJUE, însărcinat cu reprezentarea României în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Tribunalului Uniunii Europene, a celorlalte instituții ale UE, precum și în fața Curții de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb, cu rang de secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
În aceeași zi, premierul emite Decizia nr. 423/2019, prin care este desemnată Emilia Gane în calitate de agent guvernamental al României la CJUE, în cauzele care întruneau termene procedurale în lunile noiembrie și decembrie ale anului 2019. Este vorba despre 12 cauze, printre care și cauza C-355/19 - înaintată de Asociația Forumul Judecătorilor din România.
Noul agent guvernamental, pe “sufletul” lui Dănileț
Toată înșiruirea de fapte de mai sus demonstrează că toate aceste puncte ale planului de închidere a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție au fost parcurse și lucrurile au fost decise fără consultarea asociaților de judecători sau chiar a instanțelor și Parchetelor. Guvernul a decis închiderea SIIJ, s-a transmis, încă din 11 noiembrie, care este punctul de vedere al statului român în fața CJUE și, mai mult, a fost înlocuit și agentul guvernamental. Cel vechi l-a înlocuit, anul trecut, pe un și mai vechi agent guvernamental care a avut-o în subordine chiar pe Emilia Gane.
Astfel, în perioada 2011 - 2018, funcția de agent guvernamental la CJUE a fost deținută de Răzvan Horațiu Radu, procuror în Parchetul General. Acesta a lucrat în mod direct cu Emilia Gane, până în luna mai a anului trecut, când a fost dat afară prin decizie a premierului Viorica Dăncilă. Deși funcția a fost, ulterior, preluată de Costin Radu Canțăr, tot Emilia Gane reprezenta fizic România la CJUE și, din această poziție, a refuzat să semneze apărările Guvernului de la București în cauzele de la CJUE, în speță cauza privind Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Hilar este că fostul agent, Costin Radu Canțăr, a precizat, la vremea respectivă, că rapoartele MCV au caracter de recomandare și nu pot fi impuse ca obligații. Aceeași opinie a fost transmisă, recent, și de președintele României, Klaus Iohannis. Iată, însă, cum PNL a decis să o “ungă” pe Emilia Gane în locul lui Canțăr, pentru a-și asigura înfrângerea la CJUE, în cauza privind desființarea SIIJ. De remarcat mai este și faptul că Emilia Gane a fost desemnată, în 16 februarie 2009, în funcția de agent guvernamental pentru Curtea de Justiție a Comunităților Europene și pentru Tribunalul de Primă Instanță, prin decizie semnată de Emil Boc, la propunerea PSD-istului Vasile Pușcaș, care, la acel moment, conducea Departamentul pentru Afaceri Europene.
Consultare în bătaie de joc, ca să fie bifat demersul
Abia la data de 27 noiembrie 2019, Cătălin Predoiu s-a făcut că întreabă și reprezentanții sistemului judiciar. Trecuseră deja 16 zile de când ordonase MAE ce să facă agentul guvernamental și de când anunțase, instituțional, că SIIJ va fi desființată pe cale parlamentară, după ce Guvernul va aproba un memorandum în acest sens. Motiv pentru care scrisoarea prin care Predoiu a cerut instanțelor și Parchetelor să întrunească de urgență adunările generale și să răspundă până pe 30 noiembrie la o întrebare referitoare la soarta SIIJ este o batjocură absolută.
La mișto, ministrul Justiției asigura, pe 27 noiembrie, judecătorii și procurorii că “înțelege să colaboreze loial și transparent atât cu CSM, cât și cu asociațiile de magistrați, prezenta consultare fiind un mijloc prin care această colaborare să fie fundamentată pe baze solide de informare asupra opiniilor magistraților”.
Așa-zisa consultare, pe chestiuni deja decise, viza un set de patru întrebări, ultima dintre ele fiind chestiunea SIIJ. Predoiu întreba instanțele și Parchetele dacă “se impune desființarea acesteia prin abrogarea prevederilor legale prin care s-a înființat și revenirea la status quo ante (adică la situația anterioară, când secția funcționa în subordinea DNA – n.red.)? Se impune amendarea prevederilor legale prin care s-a înființat și în ce sens anume?”. Răspunsurile, printre care ale celor mai importante instanțe - ÎCCJ, Curtea de Apel București, Tribunalul București și alte Curți de apel, au fost pentru menținerea SIIJ, în timp ce Parchetele, nu toate, au opinat pentru desființare. Chiar și așa, la această “consultare” au răspuns sub 30 la sută din instanțe și Parchete.
“Clocit” de Birchall, planul este dus până la capăt de Predoiu
Pe 27 decembrie, Cătălin Predoiu a prezentat memorandumul în ședința de Guvern, exact așa cum anunțase că va face încă din 11 noiembrie. A înfierat SIIJ și a stabilit că Guvernul va adopta poziția oficială pentru desființarea Secției. Mai mult, ministrul Justiției a precizat că știe deja că și Curtea de Justiție a Uniunii Europene va recomanda același lucru, cu toate că speța nu s-a judecat. Memorandumul, în sine, nu are putere juridică, iar lucrurile nu pot fi tranșate decât pe cale legislativă. Guvernul nu poate emite ordonanțe de urgență în domeniul justiției, iar asumarea răspunderii pe acest domeniu va duce la invalidarea legii pe care vrea să o adopte prin ocolirea procedurilor parlamentare. Astfel încât rămâne la îndemână doar un proiect de lege dezbătut și votat în Parlament. Reamintim că, la sfârșitul anului trecut, două astfel de proiecte, unul al PNL și altul al USR, au fost respinse definitiv de către Senatul României.
Un alt detaliu sare, efectiv, în ochi chiar din corespondența purtată de Cătălin Predoiu cu MAE, în 11 noiembrie, când afirmă că Ministerul Justiției a efectut o analiză amplă a SIIJ. Numai că Predoiu se afla la butoanele ministerului de doar șapte zile, ceea ce înseamnă că această analiză a fost făcută înainte, respectiv pe vremea ministeriatului Anei Birchall. Aceasta anunțase, încă din luna iulie, că “se va face o analiză a rapoartelor MCV și GRECO și vor fi luate măsurile care se impun”. Ulterior, chiar cu riscul de a i se cere revocarea, Birchall a lucrat intens la desființarea SIIJ și la blocarea ședințelor Plenului CSM în care trebuia validat concursul prin care Adina Florea trebuia numită la conducerea acestei structuri. Nu întâmplător, la preluarea de către Predoiu a mandatului, Birchall a fost lăudată de către președintele Klaus Iohannis pentru această atitudine.
Cătălin Predoiu a cerut, în 11 noiembrie, Ministerului de Externe ca agentul guvernamental să susțină, în fața Curții de Justiție a UE, că Guvernul României va desființa SIIJ, prin proceduri parlamentare
O săptămână mai târziu, agentul guvernamental Costin Canțăr a fost înlocuit cu Emilia Gane, mâna dreaptă a procurorului Horațiu Radu, ex-agent guvernamental la CJUE care dorea, la rândul lui, închiderea SIIJ
