x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Presiuni incredibile ale procurorilor din CSM asupra SIIJ, în două dosare penale

Presiuni incredibile ale procurorilor din CSM asupra SIIJ, în două dosare penale

de Ion Alexandru    |    01 Iul 2019   •   08:00
Presiuni incredibile ale procurorilor din CSM asupra SIIJ, în două dosare penale

În mai puțin de două săptămâni, de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-au exercitat presiuni directe asupra Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție în legătură cu două dosare în care sunt vizați un procuror și un judecător, membri ai CSM. După ce, la mijlocul lui iunie, Zarafina Puiu, procurorul de caz care efectuează acte de urmărire penală în ceea ce-l privește pe membrul Consiliului, Cristian Ban, a fost scosă forțat la pensie, întrucât Secția pentru Procurori a refuzat să-i avizeze activarea acesteia ca magistrat după împlinirea vârstei de 65 de ani. La sfârșitul săptămânii trecute, Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit să se pronunțe pe cererea SIIJ de redeschidere a urmăririi penale într-un dosar în care este vizat un alt membru al CSM, judecătorul Bogdan Mateescu. Cu o zi înainte de judecată, procurorul-șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin, a fost chemat în biroul vicepreședintelui CSM Nicolae Solomon, unde, în prezența lui Mateescu, a fost chestionat cum de Secția Specială și-a permis să ceară instanței redeschiderea urmăririi penale în acest dosar. Solomon fiind unul dintre delegații la lucrările GRECO și care se opune existenței Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Coincidență sau nu, a doua zi, ÎCCJ a decis să amâne pronunțarea dacă admite sau nu redeschiderea urmăririi penale, pentru data de 9 iulie. Şi, tot la sfârșitul săptămânii trecute, în Monitorul Oficial, a fost publicată motivarea unei decizii a ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a stabilit, definitiv și obligatoriu, că procurorii SIIJ nu-și pot susține ei dosarele trimise în judecată, ci doar Secția judiciară de la PÎCCJ sau procurori din parchetele de pe lângă instanțele unde ajung aceste cauze penale.

 

Surse judiciare, confirmate de mai multe medii, afirmă că, pe data de 27 iunie, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Solomon, l-a convocat în biroul său pe proaspătul procuror-șef adjunct al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Nicolae Marin, pentru a-i cere socoteală cu privire la un dosar pentru care SIIJ a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiţie redeschiderea urmăririi penale. Nicolae Marin, numit recent de Plenul CSM ca adjunct al SIIJ, este fost procuror DNA, care, împreună cu Doru Țuluș și Mihaela Iorga Moraru, au înaintat, în vara anului 2017, celebrul memoriu către Inspecția Judiciară, în care au reclamat faptul că Laura Codruţa Kovesi i-a dat ordin lui Marius Iacob să ancheteze procurorii anticorupție și să-i supună testului cu aparatul poligraf, pentru a afla cine dintre ei a remis mass-media celebrele înregistrări în care fosta șefă a DNA le cerea subordonaților să “decapeze” în dosare și să ajungă până la primul-ministru.

 

Adjunctul Secției, chemat la “raport” în biroul lui Solomon

 

Ei bine, Nicolae Marin a primit reproșuri din partea lui Nicolae Solomon pentru faptul că, la sfârşitul lunii mai, fostul procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiţie, Gheorghe Stan (actual judecător al Curții Constituționale) a solicitat Secției Penale de la Înalta Curte de Casație și Justiţie redeschiderea urmăririi penale într-un dosar în care este vizat judecătorul CSM Bogdan Mateescu. Sursele citate, și confirmate de alte surse din sistemul judiciar, afirmă că, de față la aceste discuții, a fost chiar judecătorul Bogdan Mateescu, precum și alți membri ai CSM, care s-au arătat revoltați de faptul că SIIJ insistă cu redeschiderea acestei anchete.

Interesant este că, a doua zi, la Secția Penală a ÎCCJ, instanţa trebuia să emită pronunțarea în această speță. Cauza a fost înregistrată la instanța supremă încă din data de 28 mai, iar primul termen de judecată a avut loc pe data de 6 iunie, când magistrații au amânat-o. Același lucru s-a întâmplat la data de 20 iunie, iar, în 24 iunie au rămas în pronunțare pentru vineri, 28 iunie. Coincidență sau nu, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să mai amâne încă o dată pronunțarea, pentru data de 9 iulie 2019.

În cauza care îl vizează pe judecătorul Bogdan Mateescu, se cere redeschiderea urmăririi penale și față de tatăl acestuia, Mihai Mateescu, primar în funcție al Orașului Băile Govora, județul Vâlcea, și vicepreședinte al organizației locale a Partidului Național Liberal. Cauza îl mai vizează pe fostul senator PNL Marin-Adrănel Cotescu. Investigațiile în acest dosar au fost demarate, în 2017, de către Direcția Națională Anticorupție și au ajuns pe masa semi-conspirativului serviciu pentru anchetarea magistraților din DNA, fiind repartizat controversatei procuroare Florentina Mirică. La 21 august 2018, aceasta a decis să claseze lucrarea pentru toate cauzele sesizate. Respectiv, pentru primirea de către primarul Mihai Mateescu și de către magistratul CSM Bogdan Mateescu a unor foloase necuvenite constând în produse electrocasnice, care ar fi fost achitate printr-un card de către o persoană care posedă un astfel de mijloc electronic de plată; primirea de foloase necuvenite de către primarul Mihai Mateescu și de către fiul acestuia, Bogdan Mateescu, de la o cofetărie și de la un salon de coafură a unor produse și servicii, în legătură cu exercitarea aribuțiilor de serviciu, dar și de exercitarea influenţei asupra unor magistrați care au verificat un dosar (1233/P/2010) care îl privea pe fiul unei denunțătoare pentru o infracțiune de furt calificat, în vederea aplicări unei sentințe de condamnare cu executare.

 

Dosarul lui Mateescu, “albit” în fugă de apropiata lui Kovesi

 

Clasarea lucrării a fost descoperită de către SIIJ, după ce dosarele care s-au aflat în lucru la DNA au ajuns la Secția Specială, după modificarea de anul trecut a Legii nr. 304/2004, privind organizarea judiciară. Din analiza dosarului, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a descoperit nu doar că Florentina Mirică a clasat cauza privind faptele penale reținute în sesizare și descrise mai sus, dar și că aceasta nu a efectuat acte de urmărire penală faţă de alte aspecte aflate la dosar.

Printre ceea ce DNA nu a verificat este informația potrivit căreia, în perioada 2006-2016, au fost efectuate lucrări de reabilitare la apartamentul proprietate personală al judecătorului CSM Bogdan Mateescu, lucrările în cauză fiind executate de un inginer, cu forță de muncă și cu materiale de construcții aferente lucărilor de reabilitare la Hotelul Palace. Mai mult, la această operațiune ar fi fost folosiți muncitori angajați la unele companii de construcții care se aflau în raporturi contractuale cu Primăria Orașului Băile Govora, condusă de tatăl lui Bogdan Mateescu, Mihai Mateescu, vicepreședintele Organizației PNL Băile Govora.

Ingerința CSM, în mod direct, asupra unei anchete penale reprezintă, condorm Codului Penal, infracțiune de conflict de interese, iar, în acest caz, competentă să soluționeze o astfel de speță este tot Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

 

Procurorul CSM Cristian Ban și-a scos anchetatoarea din profesie

 

Evenimentul incredibil care a avut loc, la sediul CSM, în data de 27 iunie, vine la mai puţin de două săptămâni după ce Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a mai încercat să blocheze o altă anchetă derulată de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție care privește un membru CSM. În cadrul ședinţei din 12 mai, după ce șeful DNA Constanța, Andrei Bodean, a aflat că este pus sub acuzare pentru cercetare abuzivă și represiune nedreaptă, procurorul anchetator Zarafina Puiu, de la SIIJ, a fost scoasă la pensie, împotriva voinței sale.

Zarafina Puiu îl audiase pe Andrei Bodean cu doar două zile înainte, pe 10 iunie, punându-l sub acuzare. Având, însă, peste 65 de ani, conform legii, poate activa ca magistrat numai cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Zarafina Puiu a ajuns în fața procurorilor Secției pentru Procurori de la CSM, condusă de vicepreședintele CSM, același Nicolae Solomon. Din Secție face parte și procurorul Cristian Mihai Ban, implicat, la rândul său, anul trecut, într-un dosar “in rem” instrumentat de DNA, pentru fapte care vizau infracţiuni de abuz în serviciu. Secția pentru Procurori a decis să nu-i acorde anchetatoarei SIIJ avizul pentru continuarea activității.

Concret, în mai 2018, sub conducerea Laurei Kovesi, dosarul a fost clasat. La sfârşitul anului trecut, însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, a decis să infirme rezoluţia de clasare, dispunând continuarea cercetărilor. Fiind, însă, o cauză penală care priveşte fapte săvârşite de un magistrat, dosarul a plecat de la DNA şi a fost preluat de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, fiind repartizat aceleiaşi procuroare Zarafina Puiu. Astfel că, pe 12 iunie, suspectul pe care Puiu îl ancheta în acest dosar a votat pentru terminarea carierei procurorului de caz. Incompatibilitatea şi conflictul de interese în care se află Cristian Ban sunt mai mult decât evidente, fapta intrând chiar sub incidenţa Codului Penal.

 

Înalta Curte a blocat reprezentarea SIIJ în dosarele trimise în instanță de această unitate de parchet

 

Cele două evenimente petrecute în ultima jumătate a lunii mai devoalează o parte din motivele pentru care sistemul încearcă prin orice mijloace să închidă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. După ce SIIJ a demarat anchetele cu privire la fostul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și după ce i-a pus sub urmărire penală pe “paraditorii” de la DNA Ploiești, Mircea Negulescu și Lucian Onea, împotriva acestei structuri de perchet au fost lansate atacuri fără precedent în ceea ce privește un organism oficial de aplicare a legii. Lucrurile au mers până la Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și grupul GRECO şi au fost inițiate acțiuni în instanță în vederea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene. În ciuda acestor presiuni, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și-a continuat activitatea. După ce fostul procuror-șef al SIIJ, Gheorghe Stan, a fost numit judecător la Curtea Constituțională, sistemul a încercat să blocheze concursul pentru numirea unui nou procuror-șef. Adina Florea, care a obținut cel mai mare punctaj, așteaptă, la rândul ei, de două săptămâni, confirmarea de către Plenul CSM a rezultatelor examenului. Acest lucru este blocat, însă, de șapte membri ai CSM, care au boicotat ședințele plenului și care cer desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Printre ei se numără și cei doi membri CSM cu dosare la SIIJ.

În tot acest peisaj sinistru pentru modul în care funcționează independența procurorilor care lucrează în cadrul SIIJ, vine și Înalta Curte de Casație și Justiție, care, printr-o decizie definitivă și obligatorie a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, scoate Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din joc, odată cu trimiterea în instanță a dosarelor pe care le instrumentează.

Curtea a fost sesizată să răspundă la două întrebări. Prima – dacă participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în care urmărirea penală s-a efectuat de către DNA, se asigură de către procurori din Parchetul General sau de către procurori din cadrul DNA. Și a doua – dacă în cazul dosarelor de corupție, prin intrarea în vigoare a noilor prevederi ale Legii nr. 304/2004, încetează competența jurisdicțională de a participa la ședințele de judecată pentru procurorul care a efectuat sau care a supravegheat urmărirea penală ori pentru un alt procuror din cadrul DNA, desemnat de către conducătorul instituției.

Înalta Curte a răspuns ambelor întrebări, la pachet, dând lovitura de grație Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. “În interpretarea dispozițiilor art. 88 indice 8, alineat 2 din Legea nr. 304/2004, participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența SIIJ, în care urmărirea penală s-a efectuat de către DNA, se asigură de către procurori din cadrul Secției Judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu soluționarea cauzei”. În traducere, poate SIIJ să trimită în judecată orice dosar vrea, pentru că în fața instanței, procurorul care va susține cauza nu lucrează la SIIJ și, eventual, poate fi pus cu mâna să servească alte interese decât cele de soluționare judecătorească a dosarelor respective.

 

SIIJ, presată, după ce a cerut Înaltei Curți redeschiderea urmăririi penale împotriva judecătorului CSM Bogdan Mateescu, într-un dosar închis, anul trecut, de DNA. Şeful adjunct al SIIJ, chemat în biroul celui de-al doilea om din CSM, în preziua pronunțării soluției.

 

Un alt membru al Secției de Procurori de la CSM, Cristian Ban, a votat, pe 12 iunie, pentru scoaterea forțată la pensie a anchetatoarei SIIJ, Zarafina Puiu, care efectua acte de urmărire penală într-un dosar care îl viza personal.

 

 

 

×