Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raportul lichidatorului judiciar al Băncii Române de Scont, publicat de curând, bancă aflată în procedură de faliment, devoalează faptul că, în anul 2011, Parchetul General, condus la acea dată de Laura Codruța Kovesi, a deschis, pe numele lui Sorin Ovidiu Vîntu, un alt dosar penal, în legătură cu BRS, deși pe rolul instanțelor de judecată se afla deja un alt dosar, privind această bancă, instrumentat de DIICOT. Acest nou dosar se adaugă celorlalte dosare începute de procurorii lui Kovesi împotriva lui SOV în perioada 2010-2011, cele mai răsunătoare fiind cel în care Sebastian Ghiță l-a acuzat de șantaj și cel privind favorizarea infractorului Nicolae Popa. Noul dosar BRS a fost clasat, după plecarea Laurei Codruța Kovesi de la Parchetul General, în septembrie 2014, pe motiv că faptele sesizate erau prescrise. Aceste amănunte devin extrem de interesante, în contextul dezvăluirilor făcute de Sebastian Ghiță cu privire la modul în care sistemul a încercat, chiar cu ajutorul lui, să-l elimine pe SOV.
În urmă cu o lună, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, în calitate de lichidator judiciar al Băncii Române de Scont, a depus pe masa judecătorului sindic de la Tribunalul Brașov raportul în procedură generală de insolvență a băncii. Conform acestui document, de la data deschiderii procedurii falimentului, pentru recuperarea creanțelor și a prejudiciilor ce au fost produse Băncii Române de Scont, “pentru fapte delictuale civile și penale”, au fost întreprinse mai multe măsuri juridice, din care o parte s-au concretizat în acțiuni civile și penale ce au făcut obiectul a 987 de dosare judiciare și extrajudiciare.
Cauza, deschisă în august 2011
În prezent, susține lichidatorul BRS, sunt finalizate 884 de dosare, în sensul că, în unele cauze, s-au obținut titluri executorii pe care lichidatorul le-a pus deja în executare silită. Există, însă, mai multe plângeri penale (în număr de 143) formulate de către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, din care o parte au fost conexate la dosarul penal nr. 34/D/P/2005, al DIICOT, dosar finalizat cu trimiterea în judecată a fostului președinte al Băncii Române de Scont, Teodor Nicolăescu, acuzat de delapidarea băncii.
“În acest dosar, ajuns pe rolul Tribunalului București în anul 2010, BRS are calitatea de parte civilă. Procurorul a dispus încetarea procesului penal față de 108 persoane, împotriva cărora au fost formulate plângeri penale de către lichidatorul BRS, deși acestea au avut participație la delapidarea Băncii Române de Scont, prin semnarea unor documente bancare, pe baza cărora s-au efectuat, în mod ilegal, ridicări în numerar, plăți interbancare, toate în interesul grupului de firme Gelsor, patronate de Sorin Ovidiu Vîntu”, se mai arată în documentul citat. Aceste măsuri judiciare au fost infirmate personal de către Laura Codruța Kovesi, prin Ordonanța nr. 1452 din data de 3 august 2011, emisă de Procurorul General al României. Cu ocazia acestei ordonanțe, au fost reluate cercetările penale, fiind constituit, pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un nou dosar penal, cu numărul 879/P/2011.
Citește pe Antena3.ro
Noul dosar, clasat trei ani mai târziu
Deschiderea acestui nou dosar avea loc în perioada în care Sorin Ovidiu Vîntu era vânat de Parchetul General în cel puțin două dosar penale, constituite după câștigarea celui de-al doilea mandat de președinte de către Traian Băsescu. Este vorba despre șantajul asupra lui Sebastian Ghiță, despre care acesta din urmă susține, în dezvăluirile sale din ultimele zile, că a fost o fabricație, dar și în cel referitor la favorizarea infractorului Nicolae Popa. Tot în 2011, în aprilie, Nicolae Popa a fost extrădat din Indonezia, fiind transportat la București cu un avion privat, plătit de același Sebastian Ghiță, potrivit dezvăluirilor acestuia din urmă.
Noul dosar BRS, care îl viza direct pe Sorin Ovidiu Vîntu, s-a aflat în lucru pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie până în data de 22 septembrie 2014, când Laura Kovesi se afla deja la primul mandat de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Prin Ordonanța procurorului nr. 879/22 septembrie 2014, cauza penală a fost clasată, urmare a intervenției prescripţiei, cu aplicarea art. 5 din Noul Cod Penal, care reprezenta legea penală mai favorabilă.
În raportul întocmit anul trecut, lichidatorul judiciar al BRS susținea că aceasta era opinia procurorului de caz și că, prin emiterea ordonanței de clasare, a rămas nesoluționată latura civilă a dosarului. În aceste condiții, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a formulat mai multe cereri la instanțele civile pentru redeschiderea judecății și continuarea proceselor pe latură civilă în dosarul penal 979/P/2011.
În data de 30 septembrie 2016, existau pe rolul instanțelor 103 cauze, dintre care două penale. Una dintre ele are ca obiect delapidarea și se află pe rolul Curții de Apel București, în stadiu procesual de apel. Al doilea dosar, deschis în 2014, întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, are ca obiect infracțiunea de spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat privindu-l, printe alții, pe Sorin Ovidiu Vîntu, deschis tot ca urmare a unei plângeri a BRS. În data de 26 septembrie 2016, la Tribunalul București s-a format un alt dosar, având ca obiect o plângere împotriva soluției de neurmărire penală și netrimitere în judecată, primul termen judecându-se în 12 octombrie 2016, instanța dispunând introducerea în cauză și citarea lui Sorin Ovidiu Vîntu, a lui Alexandru Saidal și a lui Stelios Yiordamlis.
Lichidatorul a mai deschis 64 de procese
Potrivit lichidatorului judiciar al BRS, determinat de măsura luată de procuror în dosarul 879/P/2011, prin Ordonanța de clasare din 2 septembrie 2014, și urmare a nesoluționării laturii civile, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a formulat și depus cereri de redeschidere a judecății în 64 de dosare, cerând să se constate că nu mai subzistă cauzele care au determinat suspendarea judecării, respectiv că hotărârile ce urmează a fi pronunțate pe cale civilă nu mai pot impieta judecarea dosarului penal 34/D/P/2005, privindu-l pe fostul președinte al BRS, Teodor Nicolăescu, deoarece nu au legătură cu latura civilă, iar persoanele chemate în judecată nu au calitate procesuală în acele dosare penale.
Astfel, potrivit raportului citat, instanțele de judecată nu au menținut măsura judecății într-un număr de 48 de dosare, pentru litigii în sumă de 71.615.000 de lei și 500.000 de dolari, pe motiv că dosarul în care este judecat Nicolăescu nu este soluționat definitiv, hotărârea de condamnare fiind atacată cu apel.
În schimb, instanțele au admis redeschiderea judecății în alte șase dosare, din care, în patru, au fost admise definitiv acțiunile Băncii Române de Scont pentru litigii în valoare de 6.191.000 de lei, la care se adaugă dobânzi în cuantum de 7.146.000 de lei.
De la data începerii procedurii falimentului Băncii Române de Scont și până în data de 30 noiembrie 2016, BRS a realizat venituri declarate de lichidatorul judiciar în sumă de 38.620.000 de lei, din care 2.850.000 de lei reprezintă dobânzi bancare rezultate din plasarea disponibilităților bănești. Portofoliul debitorilor băncii, la aceeași dată, cuprindea un număr de 34 de datornici, cu debite în valoare de 23.914.000 de lei.
Fostul președinte BRS, condamnat la 7 ani de închisoare
În luna mai a anului 2015, Tribunalul Bucureşti a pronunțat condamnările pe fond în dosarul BRS. Fostul președinte al băncii, Teodor Nicolăescu, a primit 6 ani de închisoare pentru delapidare și alți 3 ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat. În total, Nicolăescu ar urma să ispășească o pedeapsă de 7 ani de închisoare, prin cumularea pedepselor. Alexe Corina, directorul sucursalei Bucureşti a BRS, a primit o condamnare de 5 ani, iar Răzvan Haritonovici, preşedintele Astra Asigurări la acea dată, a primit 4 ani. Un alt fost președinte Astra, Dan Săftescu, a primit 5 ani de închisoare. În dosar au mai primit condamnări Lucian Burghelea, șef al biroului de plasamente de la Astra (5 ani închisoare), Constantin Naforniță, președinte al societății de valori mobiliare Sivamo, societate care tranzacționa titluri de stat în numele Astra Asigurări cu bani din conturile BRS (5 ani închisoare) și Rodica Dumitru, președinte interimar al Băncii Române de Scont (4 ani închisoare). Decizia nu este definitivă și a fost atacată cu apel.
Principalul creditor, RAFO Onești, a intrat la rândul lui în insolvență
O altă informație care răzbate din raportul lichidatorului judiciar al BRS, depus la instanţă în decembrie 2016, este aceea că, în cursul lunii noiembrie a anului trecut, nu au putut fi efectuate distribuiri de sume către creditorii băncii, cauza fiind un sechestru asigurător aplicat prin poprire asupra contului colector, în dosarul penal nr. 11126/3/2010, menținut până la soluționarea unui alt dosar, cu numărul 10991/3/2014, aflat pe rolul Tribunalului București, a cărui judecată a fost suspendată în data de 11 noiembrie 2014.
La data de 29 septembrie 2016, a avut loc ședința Comitetului Director al BRS, în vederea analizării și stabilirii măsurilor pentru ridicarea acestui sechestru asigurător. Prima măsură luată a fost aceea de a solicita o întâlnire cu creditorul RAFO SA, la sediul acesteia, la nivel decizional, în data de 2 noiembrie 2016. La această solicitare a BRS, conducerea executivă a RAFO a comunicat că este necesară amânarea întâlnirii, din motive care au intervenit între timp în legătură cu societatea. Mai exact, în 27 octombrie 2016, Tribunalul Bacău a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva RAFO SA, fiind numită în calitate de administrator judiciar compania CITR Filiala București SPRL.
Tăvălugul condamnărilor
Deși încercarea Parchetului de a-l agăța pe SOV în dosarul Băncii Române de Scont a eșuat, prin ordonanța de clasare din 2014, Sorin Ovidiu Vîntu nu a scăpat de pușcărie în dosarele începute în perioada în care Laura Codruța Kovesi s-a aflat la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Primul dosar este cel în care Sebastian Ghiță susține, în prezent, că a făcut jocul Parchetului și a pozat în victima unei infracțiuni de șantaj, Vîntu fiind condamnat la un an de închisoare, pedeapsă pe care a și executat-o. Al doilea dosar în care Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat este chiar cel despre care același Sebastian Ghiță face vorbire în dezvăluirile video date publicității în ultima perioadă. Este vorba despre favorizarea infractorului Nicolae Popa, unde SOV a primit o condamnare de doi ani de închisoare cu executare.
La aceste dosare se adaugă o condamnare, primită în decembrie 2016, la zece ani de închisoare, în dosarul Petromservice, sentință nedefinitivă.
Nu în ultimul rând, Vîntu este cercetat în dosarul fostului viceguvernator al Băncii Naționale a României, unde a și declarat că va fi condamnat în procedură simplificată, întrucât și-a recunoscut faptele de care este acuzat.
