x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Simt că participarea la studiu mi-a salvat viaţa!"

0
Autor: Carmen Preotesoiu Irina Munteanu 22 Feb 2011 - 20:30
Multe dintre medicamentele puse pe piaţă în ultimii ani au dus la creşterea indicatorului QALY, ce măsoară calitatea vieţii


153249-555692-49679333.jpgNu pleacă niciodată fără să aibă în buzunar cele două cartonaşe pe care sunt trecute cu scris mărunt, de mână, numele doctorilor investigatori care se ocupă de studiul clinic în care şi el este implicat. Sunt notate şi numerele de telefoane la care poate suna, dacă simte că i se face rău. Nu i-a fost greu să se hotărască dacă e bine să se tes­teze pe el medicamente sau nu. Bu­taru Vasile are 56 de ani şi are la activ două infarcturi. "Am un vas de sânge la inimă care este înfundat. Doctoriţa a zis că ar fi ca o ţeavă umplută cu beton", spune bărbatul cu ochi albaştri şi mustaţă încărunţită. Docto­ri­ţa Gherghinescu de la Spitalul Uni­versitar, unde era abonat fidel, l-a luat deoparte şi l-a întrebat ce crede despre testarea medicamentelor pe om. I-a pus apoi în faţă şi câteva file în care erau prezentate detaliat ris­curile, dar şi beneficiile participării la un astfel de studiu. "Mi-a zis să stau să citesc în voie, mi-a explicat că tot ce se face în studiul asta e foarte bine verificat, dar că decizia îmi aparţine. M-am gândit şi am zis că nu am nimic de pierdut". Domnul Andy, cum îi spun prietenii, îşi ia medicamentele şi merge cu rigurozitate la controale. Chiar dacă nu ştie cu adevărat dacă ce pune pe limbă este medicamentul Darapladib sau placebo. "Doctoriţa mi-a explicat că nici măcar ea nu ştie care dintre pacienţii implicaţi în studiu iau medicamentul şi care iau placebo. A zis că nu au voie să ştie", spune bărbatul. Pentru că este mereu controlat de doctoriţă, omul a început să aibă un stil de viaţă "sănătos", zice el, fără grăsimi, fără prăjeli, dar tot cu viciul neschimbat – ţigările –, îşi impune să nu facă cine ştie ce efort şi să spere.

"Dacă eşti în studiu, totul este controlat. Dar în lumea reală, pa­cien­ţii nu se mai întâlnesc cu condiţiile astea nemaipomenite. Pacientul cu diabet vine la medic. Îi zice să îşi ia pastilele şi să treacă pe la el peste 3 luni. În primele trei zile îşi ia pastilele, după care nu îşi mai verifică glicemia, că nu-i mai permite sistemul. Începe să mănânce şi de aia şi de aia, pentru că diabetul nu doare. Ăsta e pacientul român. De-aceea, în cadrul stu­diu­lui, pacientul este foarte avantajat. Îl tratezi cu "Mercedesuri", pentru că nici un producător de medicamente nu se apucă să inventeze un Trabant. În viaţa de zi cu zi, totul se schimbă însă", face diferenţierea conferenţiar dr. Sorin Paveliu.

"Ca să nu uităm că trebuie să mergem la control, ne anunţă printr-un mesaj pe telefon. Medicul ne întreabă mereu cum ne-am simţit, da­că am luat pastila la timp. Mi se face mereu electrocardiograma, mi se ia sângele. Eu am rămas cu un ane­vrism la inimă. Mi-au zis la început că ar fi mai bine să mă opereze, dar când am auzit că o să fiu tăiat pe torace, am zis că mai bine stau potolit", se mul­ţumeşte nea Vasile. Nu ar vrea să iasă din studiu nici în ruptul capului, deşi oricând poate să o facă, fără ca măcar să dea o explicaţie. "Sunt observat în permanenţă, sunt tratat regeşte faţă de ceilalţi pacienţi", spune domnul Butaru şi-şi îndeasă mai bine căciula pe cap. "Este unul din bonusurile pacienţilor implicaţi într-un astfel de studiu: primesc o atenţie extraordinară, dacă la uşa cabinetului este o mare de oameni şi domnul Popescu este programat la ora "d", toată lumea se dă la o parte şi intră domnul Popescu cu care stau nestingherit de vorbă, îţi povesteşte detaliat despre toate stările lui, fără să aibă grijă că cineva aşteaptă după el. Este ca un împărat", spune doctoriţa Irina Strâmbu, medic primar în cadrul Institutului "Ma­rius Nasta" din Bucureşti. Profesorul Dragoş Vinereanu, directorul medi­cal al Spitalului Universitar Bu­cu­reşti, îşi aminteşte că a avut un pa­cient căruia nu-i dădea mai mult de doi ani de trăit. L-a inclus într-un astfel de studiu, iar bărbatul a ajuns să trăiască încă 6 ani liniştiţi, fiind permanent supravegheat de medic, având parte de medicamente care nici nu apăruseră pe piaţă. "Probele de sânge ale pacienţilor sunt recoltate în spital, însă analizele sunt realizate, de cele mai multe ori, într-un laborator central, unde se adună toate anali­zele din toate ţările participante la studiu. Laboratorul poate fi în Franţa, în Elveţia, în Germania. Sunt extrem de bine realizate. Gândiţi-vă ce în­sea­mnă pentru aceşti români să ai acces la un laborator central de top, la medicamente bune, unele dintre ele ar fi foarte greu de procurat din farmacii, fiind foarte scumpe, altele nici măcar nu sunt pe piaţă. Pro­du­că­torul de medicamente ne pune la dis­po­ziţie chiar şi seringi, recipiente de recoltat, orice lucru de care avem nevoie. Practic, ele vin cu numele pacientului pe ele. Totul este foarte bine stabilit şi nu există loc de gre­şea­lă", povesteşte profesorul Vinerea­nu. Cristian Luţan, director de comunicare ARPIM (Asociaţia Română a Pro­ducătorilor Internaţionali de Me­di­ca­mente), vorbeşte despre QALY- quality adjusted life years, un indica­tor conceput de englezi care măsoară calitatea vieţii şi prin care se eva­luează eficacitatea tratamentului. Studiile au arătat, conform spuselor reprezentantului ARPIM, că "multe dintre medicamentele lansate în ultimii ani au dus la o creştere semnificativă a acestui indicator".

Vasilica Neamţu are 74 de ani şi suferă de diabet. Nu-i este teamă că ar putea să păţească ceva odată implicată în studiul ăsta. Dacă în trecut nu avea voie să mănânce orice, regimul era strict, acum femeia nu a mai ţinut cont nici că salata de boef e plină de maioneză, nici că sarmalele ar avea prea multă grăsime. "Doamna doctoriţă de la centrul de diabet mi-a spus că nu trebuie să mă reţin de la nimic şi că ar trebui să merg mai mult pe jos. Atât. Eu trăiesc o mare fericire. Simt că studiul ăsta mi-a salvat viaţa! La cât am îndurat din pri­ci­na bolii, acum trebuia să fiu moar­tă", spune doamna Vasilica şi-mi arată "pastila-minune", despre care spune: "Simt că mi-a schimbat viaţa". Să îţi iei medicamentele la timp, să vii la controale atunci când eşti programat, să nu bei alcool, dacă medicamentaţia îţi impune, acestea ar fi condiţiile pentru ca un pacient să fie declarat model. "Nu am avut niciodată probleme cu pacienţii. E drept că nu prea avem cum să îi controlăm, dacă îşi iau la timp medicamentul, de exemplu, dar am constatat foarte des, de 10 ani, de când fac eu studii clinice, că pacienţii s-au apropiat foarte mult de medici şi viceversa. Ei înţeleg, la un moment dat, că medicamentele pe care ei şi le cumpără din farmacii au fost supuse la rândul lor testării pe anumiţi oameni. Postură în care se află şi ei acum. Pe măsură ce văd aceste lucruri, ei devin nişte co-cercetători, nu sunt nici pe departe niste cobai, cum li se tot spune prin di­ferite medii", spune doctoriţa Strâm­bu. Fără să uite să adauge şi avan­tajele pe care le au pacienţii incluşi în studiu: "Dacă este nevoie să vină foarte des la spital pentru ana­lize, pot veni cu taxiul şi li se decontează banii. Au mai venit la mine pacienţi care m-au întrebat dacă nu mai pot fi incluşi în alt studiu, pentru că au fost îngrijiţi impecabil, pentru că au simţit că au libertatea să stea de vorbă oricând şi oricât cu medicii", completează profesorul Vinereanu. Vasilica Neamţu se chinuie cu boala de mai bine de 15 ani. I s-a întâmplat des să pice pe stradă, să intre în comă diabetică. "Odată m-au târât oamenii în incinta Teatrului Naţional, eram inconştientă, am făcut pe mine. De un an, de când am început să iau pas­ti­lele astea noi, mă simt mult mai bine. Nu am mai avut nici o criză. Sunt tare mulţumită. De fiecare dată când mă duc la clinică, mă ia o asistentă în primire, mă duce să fac toate ana­lizele. Acuma, ultima oară, doctoriţa mi-a dat şi nişte vitamine. Gratis. Gândiţi-vă ce ar fi însemnat ca la pensia mea de 3 milioane jumătate să îmi cumpăr atâtea medicamente?", se întreabă doamna Vasilica, după care adaugă bucuroasă: "Analizele astea sunt trimise la Viena. Aşa mi-a zis doctoriţa. Vă daţi seama?" "Pacientul nu ratează ocazia să devină un VIP pentru medicul investigator. Un pacient diabetic, de exemplu, conform legislaţiei, este văzut de medic 15 minute, o dată la 3 luni. Dintre care, cel puţin 12 minute sunt ocupate cu partea birocratică. Deci trei minute la 3 luni. Pentru asta, medicul primeşte 9 lei. În studiu însă, un pacient diabetic este analizat exhaustiv şi medicul poate sta cu pacientul o oră, chiar o oră jumătate. Când mai apare încă o reacţie adversă, îţi îngheaţă sufletul. Siguranţa e înainte de toate. Nu din dragoste pentru pacienţi, ci pentru că sunt investite grămezi de bani", explică medicul Sorin Paveliu. În cadrul studiului, pacienţii au însă şi câteva atribuţii: în fiecare zi ei trebuie să noteze într-un carneţel lucruri legate de boală, li se dau anumiţi indici, pe care ei trebuie să îi completeze. Doctoriţa Strâmbu ne exemplifică: "Dacă au dispnee uşoară, medie sau severă, dacă au crize de astm, cum se manifestă şi tot aşa, în funcţie de boala pentru care este testat medicamentul. Pentru pacienţi însă, lucrurile astea au devenit obişnuinţă. Nu se plâng de restricţii sau de condiţiile impuse".

"Un criteriu de excludere a unui pacient din studiu este să nu îşi do­rească să rămână însărcinată. Dacă se întâmplă ca o pacientă să rămână însărcinată, noi avem misiunea de a supraveghea fătul câţiva ani după ce se naşte. Mama este exclusă imediat din studiu, dar atent cercetată pe o perioadă foarte lungă de timp", explică doctoriţa Strâmbu. Tot dânsa îşi aminteşte de un studiu pe care l-a realizat cu câţiva ani în urmă: "Era destul de greu pentru pacienţi. Practic, ei trebuia să stea de dimineaţă până seara în spital, pentru că din două în două ore, după ce li se dădea medicamentul, erau nevoiţi să sufle într-un recipient. La sfârşitul studiului ne-am trezit cu câţiva dintre ei care ne-au adus un tort, mulţumiţi de rezultatele studiului şi de modul în care ne-am comportat cu ei. Poate că nu ne credeţi, dar toţi medicii care invită pacienţi într-un studiu, îşi dau o parte din inima lor pacientului respectiv".
Citeşte mai multe despre:   experimente cu medicamente pe oameni

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci
Procurorul militar Pîrlog Ciprian calcă pe urmele Cameliei Bogdan, suspendata cu repetiție din magistratură. Intervențiile publice ale procurorului, multe sub egida unui ONG pe care îl patronează în calitate de...

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi
Galerie Foto Tăvălug de mișcări pe zona dosarelor sensibile. Astăzi este așteptat un punct de vedere oficial din partea Parchetului General cu privire la rezultatul renumărării voturilor pentru alegerea primarului Sectorului...

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă
Galerie Foto Deși există deja o sentință a Curții de Apel București care atestă calitatea de colaborator a lui Traian Băsescu cu fosta Securitate, relație materializată prin note informative date de acesta sub numele...

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români
Galerie Foto Cel mai recent studiu sociologic, lansat ieri, de Avangarde și Institutul Elie Wiesel, arată că în ultimii ani xenofobia și antisemitismul au fost înlocuite de homofobie. 46% dintre respondenți au declarat...

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a contractat, la începutul acestei luni, patru sisteme de supraveghere autonome a zonelor pe care le patrulează. Ele au costat aproape 200.000 de euro și sunt livrate...

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei
Galerie Foto Preocuparea pentru înfrumuseţare a condus la apelarea tot mai frecventă la medici care să mărească sânii, să facă nasul cârn, să facă mai cărnoase buzele, dar această chirurgie este o ştiinţă complexă,...

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului
Galerie Foto Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a fost prezent, luni, în România, la summitul București, organizat la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis. Prezența demnitarului american a fost...

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor
Galerie Foto Ținta predilectă a celor de la USR-PLUS, în această perioadă, pare a fi spitalele aflate în subordinea Consiliului General al Primăriei Capitalei. Pe care, în urma scandalului legat de adoptarea bugetului...

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală
Pe 15 mai expiră mandatele actualilor directori ai spitalelor aflate în subordinea Primăriei Capitalei, iar „marea depolitizare” anunțată de alianța PNL-USR-PLUS se discută între partide. Surse din...

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român la plata a 5.000 de euro despăgubiri morale și a 1.000 de euro cheltuieli de judecată către un pensionar care a fost lipsit de un acces liber la...

Emil Boc, descurcăreț în pandemie. Și-a plătit împrumutul de campanie și și-a cumpărat un mic domeniu lângă Cluj

Emil Boc, descurcăreț în pandemie. Și-a plătit împrumutul de campanie și și-a cumpărat un mic domeniu lângă Cluj
Galerie Foto Pandemia de COVID-19, prin efectele economice negative generate, pare să nu fi lovit chiar pe toată lumea. Unul dintre „greii” regimului Băsescu, actualul primar PNL de la Cluj-Napoca este exemplul viu în acest...

Marea vaccinare, la minut -  Dinamo, Țancă Urganu’ și colonelul Gheorghiță

Marea vaccinare, la minut -  Dinamo, Țancă Urganu’ și colonelul Gheorghiță
Galerie Foto Ultima săptămână de vaccinare a fost ca în campania electorală. Cu propagandă, „influenceri” și tur de scrutin, duminica. Imunizarea românilor s-a transformat în cifre aruncate pe televizor, ca o izbândă...

Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat

Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat
Galerie Foto Pe model PNL, dar la o scară mai mică, Partidul PLUS, formațiune condusă de Dacian Cioloș, aflată, în prezent, la guvernare dă dovadă de „obraz” când e vorba de cei care au contribuit cu donații în anul...

CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția

CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția
Decizia prin care Curtea Constituțională a stabilit că prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței, peste durata prevăzută de normele în vigoare, este atât neconstituțională, cât...

Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani

Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani
Apropiații îi spun cu drag „Tanti Florica”, dar în realitate este o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, o aristocrată autentică, apariție rară în peisajul dâmbovițean. Distinsă, tonică, de o...
Serviciul de email marketing furnizat de