Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asalt fără precedent la adresa Curții Constituționale din partea parlamentarilor USR din Senat și Camera Deputaților, în aceeași zi în care instanța de contencios constituțional ar trebui să se pronunțe asupra încălcării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a prevederilor legale referitoare la alcătuirea completelor specializate care judecă, pe fond, dosare de corupție. USR cere Curții Constituționale să constate incompatibilitatea noilor judecători Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, numiți de Parlament pe data de 7 mai, pe motiv că aceștia nu au demisionat din funcțiile de judecător, respectiv de procuror, odată cu emiterea hotărârilor celor două camere ale Parlamentului. Demersul, aberant din punct de vedere constituțional, urmărește, de fapt, în plan imediat, o nouă amânare a luării unei decizii cu privire la completurilor specializate, și, pe termen mediu, blocarea accesului celor doi în CCR, reluarea procedurilor parlamentare de desemnare a altor persoane și, eventual, consolidarea raportului de forțe al sistemului în interiorul Curții Constituționale. Miza directă a acestei situații are legătură cu dosarul în care fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, a doua zi după alegerile europarlamentare.
Curtea Constituțională trebuie să răspundă, astăzi, sesizărilor formulate de grupurile parlamentare din Senat și Camera Deputaților ale USR cu privire la neconstituționalitatea Hotărârilor nr. 17/2019 a Camerei Deputaților și 20/2019 a Senatului, prin care au fost numiți, prin vot, în funcțiile de judecători la CCR, magistrații Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, ambele nume fiind propuse de PSD.
Cristian Deliorga, judeător la Curtea de Apel Constanța, este contestat de senatorii USR, pe motiv că se află în stare de incompatibilitate, având în vedere faptul că ocupă, în opinia semnatarilor sesizării, în același timp calitatea de membru al magistraturii, dar și cea de judecători CCR, întrucât acesta nu a demisionat de la Curtea de Apel Constanța imediat după ce hotărârea Senatului a fost publicată în Monitorul Oficial. Același lucru este invocat și în ceea ce privește mandatul lui Gheorghe Stan, care, în opinia semnatarilor sesizării de neconstituționalitate, s-ar afla în incompatibiltate pentru că ocupă, în prezent, funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Ambii au cerut încetarea funcțiilor în magistratură, începând cu data de 14 iunie, cu o zi înainte ca practic mandatele lor la Curtea Constituțiinală să intre în funcțiune.
Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a declarat, pentru “Jurnalul”, că demersul parlamentarilor USR este unul aberant, având în vedere faptul că, potrivit celor două hotărâri adoptate în data de 7 mai, atât Gheorghe Stan, cât și Cristian Deliorga nu sunt încă judecători CCR, mandatul lor urmând să înceapă în data de 15 iunie, odată cu încetarea calității de judecători constituționali a Mayei Teodoroiu și a lui Mircea Ștefan Minea. “Nu există niciun caz de incompatibilitate. Madatele noilor judecători la Cutea Constituțională încep după parcurgerea procedurilor legale. Ei urmează să depună un jurământ în fața președintelui României. Abia după finalizarea acestor proceduri, în cazul în cale cele două persoane nu demisionează din magistratură, se poate vorbi despre incompatibilitate. Până atunci, demersul este o aberație”, a concluzionat Florin Iordache, care, de altfel, este și autor al întâmpinării din partea Camerei Deputaților depusă la Curtea Constituțională în această speță.
Manevră pentru schimbarea raportului de forțe
Demersul de a ataca la CCR cele două numiri din partea Parlamentului urmărește un plan minuțios pus la cale, structurat pe mai multe etape, cu un scop pe termen scurt, dar și cu altul pe termen mediu și lung.
Planul pe termen lung vizează o încercare disperată de reconfigurare a majorității în Plenul Curții Constituționale. Până pe data de 15 iunie, în CCR există două tabere. Cea compusă din judecătorii Valer Dorneanu, Marian Enache, Petre Lăzăroiu, Mona Pivniceru, Maya Teodoroiu și Varga Attila, și cea apropiată sistemului și președintelui Klaus Iohannis, formată din Daniel Morar, Livia Stanciu și Mircea Ștefan Minea. Ultimii trei, în special Minea și Stanciu, s-au opus, în ultimii doi ani, opiniei majoritare a Curții atunci când au fost soluționate conflicte juridice de natură constituțională sau sesizări de necostituționalitate a unor reglementări, mai ales din domeniul justiției și al legilor penale. Cu un raport de 6 la 3, USR și PNL, inclusiv Klaus Iohannis, au reputat numeroase insuccese în demersurile lor de a bloca activitatea guvernamentală și parlamentară.
Îcepând cu data de 9 iunie, însă, raportul de forțe se schimbă, tabăra pro-sistem consolidându-se cu un nou judecător. Atunci, mandatul lui Petre Lăzăroiu expiră, iar locul său va fi luat de Elena Simina Tănăsescu, fost consilier prezidențial. Astfel încât, ecuația va fi de 5 la 4.
Nu pentru mult timp, însă, deoarece, pe data de 15 iunie, un membru al taberei pro-sistem, Mircea Ștefa Minea își termină, la rândul său, mandatul, iar locul său va fi luat de procurorul șef al SIIJ, Gheorghe Stan, propus în această funcție de PSD. Tot pe 15 iunie, expiră și mandatul Mayei Teodoroiu, care va fi înlocuită de judecătorul Cristian Deliorga. De asemenea numit de PSD. După această dată, raportul de forțe în plenul CCR va rămâne tot de 6 la 3, lucru pe care USR încearcă să-l blocheze, prin sesizarea cu privire la icompatibilitatea în care s-ar afla cei doi.
Aritmetica din CCR, potrivnică Opoziției
Miza este una uriașă, în condițiile în care, în plan parlamentar, ca urmare a noii realități politice post-alegerile europarlamentare și mai ales după validarea, de către Biroul Electoral Central, a rezultatului Referendumului declanșat de Klaus Iohannis pe teme de justiție, întrebările votate în 26 mai 2019 fiind profund neconstituționale. Opoziția și președintele au nevoie de o majoritate în Plenul Curții Constitiționale care să treacă cu ușurință peste aceste “mici detalii”, mai ales în perspectiva validării unui nou referendum, pentru revizuirea Constituției, pentru implementarea reglementărilor neconstituționale care răzbat din răspunsurile cetățenilor la cele două întrebări.
Însă, o majoritate confortabilă pro-sistem este necesară și pentru unele modificări legislative pe care opoziția parlamentară urmează să le forțeze în perioada imediat următoare. Printe aceste modificări se numără și desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, remodificarea legilor justiției și a codurilor penale dar și cu referire la domeniul economic. Lucruri anunțate, fără perdea, de liderii PNL și USR. De asemenea, există și unele proiecte legislative aflate în dezbaterea parlamentară care privesc chiar modificarea legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale. Una dintre acestea, inițiată tot de USR, urmărește să interzică numirea la CCR a unor oameni politici. În aceste condiții, chiar dacă aritmetica paramentară s-ar modifica, în urma alegerilor legislative de anul viitor sau prin alte mijloace mai puțin democratice, rapotul de forțe existent în acest moment și, mai ales după 15 iunie, nu este deloc unul favorabil președintelui și celor două partide din opoziție.
Se încearcă torpilarea sesizări lui Iordache
Planul pe termen lung, descris mai sus, se suprapune pe un al doilea plan, pe termen scurt, care are o miză extrem de pragmatică. După ce a amânat de trei ori decizia, Curtea Constituțională ar urma ca astăzi, când trebuie să judece dacă noii judecători CCR Gherghe Stan și Cristian Deliorga se află în incompatibilitate, să pronunșe solușia cu privire la existența sau nu a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de refuzul instanței supreme de a respecta prevederile articolului 29 din Legea nr. 78/2000. Acest articol obligă, fără nicio derogare, toate instanțele de judecată care judecă, pe fond, dosare de corupție, să constituie completuri specializate în acest gen de infracțiuni. Ne referim la infracțiuni de corupție, la infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție sau la infracțiunile de corupție săvârșite de militari.
La sfâritul lunii martie, președintele delegat, la vremea respectivă, al Camerei Deputaților, Florin Iordache, a sesizat CCR cu privire la faptul că Înalta Curte nu a respectat, niciodată, această prevedere imperativă a legii, sub considerația că instanța supremă este derogată de la această obligație. Raportor pe acest dosar, din partea CCR, este judecătorul Petre Lăzăroiu, care își încheie mandatul pe data de 9 iunie. Iar raportul întocmit de acesta a fost unul de admitere a conflictului jurdic. Cu toate acestea, Curtea Constituționaă a amânat, de tei ori, să pronunțe decizia, ultima dată pe 27 mai, când a amânat soluția pentru astăzi, 5 iunie 2019. Dacă azi se va da un verdict favorabil sesizării lui Iordache, toate cauzele de corupție aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au fost soluționate la fond, dar care sunt atacate cu apel, sunt lovite de nulitate din perspectiva ilegalei constituiri a primei instanțe, ceea ce ar echivala cu desființarea sentințelor și trimiterea cauzelor spre rejudecare la un complet de 3 judecători constituit cu respectarea exigențelor de la articolul 29 din Legea 78/2000. Opoziția, sistemul și Klaus Iohannis mizează pe o nouă amânare a unei decizii și, în paralel, pe constatarea incompatibilității lui Stan și Deliorga. Iar, după 9 mai, cauza trebuie repusă pe rolul instanței de contencios constituțional, deoarece judecătorul raportor și iese din mandat. Dacă mandatele lui Deliorga și Stan vor fi invalidate, prin demersul USR, atunci se va merge pe noi nominalizări în Parlament, cu miza numirii unor doi noi judecători care să “întregească” tabăra pro-sistem din CCR, în perspectiva ulterioară a respingerii acestui conflict juridic de natură constituțională.
Un conflict juridic admis va conduce la condamnarea României la CEDO în cauza “Dragnea”
Chestiunea completurilor specializate în judecarea faptelor de corupție la ÎCCJ îl vizează, în principal, pe Liviu Dragnea. Acesta a fost condamnat, anul trecut, pe fond, în dosarul angajărilor de la DGASPC Telorman, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Completul a fost constituit fără respectarea artocolului 29 din Legea 78/2000. Pe 27 mai, Completul de 5 judecători, care a desființat sentințele primite la fond doar pentru ceilalți inculpați din dosar, a rejudeca partea care îi privea pe aceștia și a pronunțat achitări pe bandă rulantă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu.
În ceea ce-l privește pe Liviu Dragnea, dar și pe fosta directoare al DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, completul de apel a decis să mențină dispozițiole din sentința pronunțată de competul de la fond, exact așa cum au fost ele decise.
Deși, potrivit avocaților care l-au apărat pe Liviu Dragnea în acest dosar, o admitere, acum, a conflictului juridic de natură constituțională, nu ar desființa automat solușia de condamnare a fostului lider al PSD, există, însă, și posiblitatea ca acesta să poată utiliza decizia CCR pentru a formula căi de atac extraordinare în plan intern sau la CEDO. Deciziile de la fond nu pot fi atacate nici cu revizuire, nici cu contestații în anulare, ci doar cele definitive. Potrivit articolului 453 din Codul de Procedură Penală, revizuirea hotărârilor penale definitive poate fi cerută dacăs-au descoperit împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză, pe de o pare, și, pe de altă parte, dcă hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală declarată neconstituțională, după ce hotărârea a rămas definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispozițiilor constituționale continuă să producă efecte și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.
În ceea ce privește calea de atac a contestației în anulare, aceasta privește tot hotărârile definitive și pot fi depuse numai dacă inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o clauză de încetare a procesului penal sau dacă instanța nu a fost constituită potrivit legii.
Niciuna dintre aceste două căi de atac nu pot fi folosite de Dragnea în lipsa constatării de către CEDO că a fost judecat de un complet ilegal. Iar Decizia CCR, în eventualitatea în care va admite conflictul juridic de natură constituțională cu privire la completurile specializate, va conduce, în opinia avocaților, la câtigarea “de pe scaun” de Liviu Dragnea a prcesului împotriva României. Abia apoi cauza poate fi rejudecată, spun avocații.
Paramentarii USR cer CCR să invalideze mandatele magistraților Cristain Deliorga și Gheorhe Stan la Curtea Constituțională. Invocând o situație inexistentă juridic, senatorii și deputații care au semnat sesizarea vor să amâne consolidarea taberei “anti-sistem” din CCR
Cererea va fi judecată, astăzi, când Plenul CCR trebuie să dea soluția și cu pricier la încalcarea de către ÎCCJ a legii, pentru că nu a constituit copleturi specializate să judece dosare de corupție. Ținta directă - Liviu Dragnea
