Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ciuda acestor investiții, care constituie, de altfel, și tema de campanie cu care Nicușor Dan speră să mai primească un al doilea mandat, apartamentele bucureștenilor racordate la rețeaua municipală de termoficare au fost văduvit de căldură, iarna, și de apă caldă. Lucrările au transformat traficul rutier de pe marile bulevarde, dar și de pe străzile alăturate într-un adevărat coșmar. Pe ce s-au dus, de fapt, cele 110 milioane de euro urmează să deslușim mai jos.
Nicușor Dan se laudă, pe contul său de Facebook, la debutul acestei campanii electorale, cu un grafic care ar trebui să arate cum „investițiile susținute în reabilitarea sistemului de termoficare din Capitală au redus pierderile de apă caldă din rețea”. „Concret”, zice Nicușor Dan, „prin înlocuirea a 100 de kilometri de conductă veche, deteriorată, am reușit să reducem cu 12% pierderile de apă din sistem. Prin comparație, în timpul administrației precedente, care a investit insuficient în termoficare, această pierdere a crescut anual, ajungând aproape până la 50%”.
„Jurnalul” a studiat contractele pe care Compania Municipală Termoenergetica București SA, societatea Primăriei Capitalei care se ocupă de aceste obiective cu care se laudă Nicușor Dan în debutul acestei campanii electorale pentru alegerile locale și pe care le-a derulat, începând cu preluarea mandatului, în noiembrie 2020, de către actualul primar general. Potrivit SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice), este vorba despre nu mai puțin de 140 de contracte de achiziție publică, a căror valoare totală se ridică la 453.910.423,2 lei fără TVA, respectiv de 540.153.412,6 lei cu TVA inclusă (110.235.390,3 euro), bani cheltuiți între noiembrie 2020 și martie 2024.
Deși a fost cheltuită o sumă imensă, sistemul de termoficare din Capitală este unul care lasă de dorit, în toată această perioadă cartiere întregi sau chiar sectoare neavând apă caldă și căldură, în special în perioadele reci, iar lucrările de intervenție cu care se laudă, acum, Nicușor Dan au făcut aproape impracticabil traficul rutier pe marile bulevarde ale Bucureștiului sau chiar pe străzile secundare, infrastructura rutieră fiind un permanent șantier în lucru.
Cum s-au tocat banii
Nu toate contractele care însumează această sumă colosală vizează în mod direct reabilitarea traseelor termoenergetice. Însă cele mai costisitoare investiții constă, așa cum rezultă din materialul studiat, în chestiuni conexe. Spre exemplu, s-au cheltuit 28.136.877,6 lei fără TVA pe mentenanța sistemului informatic „Sistem de management și facturare centralizată a consumurilor de energie termică și apă caldă”. 91.111.243,16 lei fără TVA au costat gazele naturale pentru alimentarea centralelor termice din cvartalul C.T. Casa Presei.
Unul dintre contractele care vizau lucrări de săpătură mecanizată și lucrări suport pentru lucrările executate cu forțe proprii a mai costat 6.910.856,73 de lei fără TVA. Compania a cumpărat, anual, certificate de tip EUA, pe care a plătit, în total, 25.326.940,5 lei fără TVA.
Termoenergetica a contractat, totodată, servicii de verificare metrologică și reparații la contoarele de energie termică în valoare de 9.505.620,99 lei fără TVA. O achiziție de combustibili (benzină) a scos din bugetul companiei 4.978.191 de lei fără TVA. Apoi, un leasing operațional pentru autovehicule și utilitare a mai costat 7.733,981 de lei fără TVA.
Compania Municipală Termoenergetica a cumpărat servicii medicale pe bază de abonament pentru salariați, cu un cost de 1.656.000 de lei fără TVA, servicii de răspundere civilă a administratorilor și directorului general al Termoenergetica, în valoare de 750.000 de lei fără TVA, a cumpărat apă minerală de 457.389,86 de lei fără TVA și lapte praf de 585.525,29 lei fără TVA. Printre ultimele contracte atribuite, care vizau lucrări de intervenție rapidă, se află unul parafat chiar anul acesta și a avut o valoare de 58.003.630,19 lei fără TVA.
De la soft la apă minerală, lapte praf și asigurări profesionale pentru conducere
În afara exemplelor prezentate mai sus, suma de 110.235,390,3 euro a constat în tot felul de achiziții. A fost cumpărată o automacara hidraulică, cu braț telescopic de 20 de tone, a fost contractat serviciul privind accesul apelurilor către sistemul Tel Verde, s-au încheiat polițe de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto RCA ori s-au cumpărat anvelope auto.
De asemenea, au fost contractate cantități de țeavă zincată din oțel pentru circuite secundare pentru apă caldă de consum și recirculație, rășină cationică, cochilii din vată minerală bazaltică caserate cu folie de aluminiu, a fost achiziționată au autobasculantă de 26 tone, s-au comandat țevi din oțel utilizate la presiune, țevi clasice din oțel, rame cu capac carosabil și necarosabil, au fost contractate servicii de găzduire, consultanță, suport și dezvoltare a sistemului informatic SAP și migrarea datelor.
În continuare, Termoenergetica a mai cheltuit bani grei, în mandatul lui Nicușor Dan, pentru baterii lithium pentru contoarele de energie termică, pe servicii de comunicații telefonice și internet, pe bolțari din beton, pe servicii de depozitare a deșeurilor din construcții, pe alimentarea cu apă rece a Centralei termice Zona Casa Presei, dar și pe materiale igienico-sanitare de protecție pentru prevenirea și combaterea coronavirusului. S-au mai cumpărat laptopuri, calculatoare, imprimante, hârtie indicatoare rutiere, s-au contractat studii de fezabilitate, mașini de înșurubat cu impact, o autospecială de transport persoane și multe altele.
Curtea de Conturi a investigat o parte din aceste afaceri
Despre modul în care s-au făcut achizițiile aferente sistemului de termoficare din București face vorbire inclusiv Curtea de Conturi a României, în ultimul raport de audit efectuat la primăria condusă de Nicușor Dan.
Potrivit acestui document, au fost identificate plăți nelegale de 2.985.895 de lei, prin decontarea unor situații de lucrări privind reabilitarea sistemului de termoficare al Municipiului București, ce cuprind majorări și actualizări de prețuri unitare la materiale, suplimentar celor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2021 și de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 47/2022. Este vorba despre șapte obiective, însumând o lungime de traseu de 31,621 de kilometri.
De asemenea, Curtea de Conturi reclamă neînregistrarea în contul „Fondul bunurilor aparținând domeniului public al UAT” a unui număr de 15 clădiri, 547 de locuințe și alte 34 de active fixe corporale de natura sistemelor de canalizare și apă, în valoare de 146.032.307 lei, pentru care s-au calculat și înregistrat eronat cheltuieli cu amortizarea de 3.894.378 de lei.
