Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce, prin acțiuni legislative, mediatice sau chiar pe rețelele de socializare, în timpul ultimelor campanii electorale, politicienii de la USR și PNL militează activ în vederea desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, un grup de 42 de parlamentari ai celor două partide la care se adaugă unul de la Pro România și altul de la PSD vor înființarea unei noi direcții naționale în cadrul Parchetului General. Este vorba despre o inițiativă a celor de la Uniunea Salvați România, la care au achiesat și ceilalți, pentru constituirea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu, constituită pe modelul DNA și al DIICOT, cu procuror-șef numit politic, cu procurori desemnați, din pix, de acest procuror-șef și care să exercite atribuții exclusive referitoare la efectuarea urmăririi penale privitoare la infracțiunile de mediu. Contrar criticilor adresate SIIJ, inițiatorii propun, în proiectul legisativ aflat în dezbatere, ca procurorii noii direcții să participe și să-și susțină cauzele în instanțele de judecată, dar și să avizeze, să controleze și să supravegheze modul în care specialiștii în silvicultură, apă sau aer derulează activități în dosarele aflate pe rolul acestui nou Parchet. Mai mult, această nouă unitate de Parchet are dreptul, prin lege, să contribuie la modificarea legislației penale. Iar subiectul a devenit atât urgent, în plină pandemie de coronavirus, încât Plenul CSM, care nu s-a mai reunit de luna trecută, îl va dezbate, pentru a emite un punct de vedere, chiar în ședința de mâine.
Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reunește, mâine, 9 aprilie 2020, pentru prima dată pe luna aceasta, pentru a dezbate propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, conform fișei de ședință publicată pe site-ul CSM.
Proiectul de lege sus-menționat este inițiat de mai mulți parlamentari ai Uniunii Salvați România, aceiași care, alături de colegii de la PNL, militează activ pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și își propune înființarea unei alte megastructuri de Parchet, care să funcționeze identic cu DNA sau cu DIICOT. Proiectul a fost scris pe 12 martie 2020, cu patru zile înainte ca, în România, să fie decretată starea de urgență ca urmare a pandemiei de COVID-19, și a fost depus la Camera Deputaților în plină criză sanitară, pe 24 martie 2020. În total, 42 de parlamentari au semnat proiectul de lege, dintre care șase deputați și 13 senatori de la USR, 12 senatori de la Partidul Național Liberal (printre care se numără Alina Gorghiu și Daniel Fenechiu), un deputat neafiliat și șase senatori neafiliați (inclusiv Adrian Țuțuianu, de la Pro România), precum și senatorul social-democrat Ilie Niță.
Un DNA tras la xerox
Citește pe Antena3.ro
Conform proiectului de lege citat, Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu se dorește a fi o structură specializată de Parchet în combaterea infracțiunilor săvârșite împotriva mediului înconjurător, care să funcționeze în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și care să fie condusă de procurorul general, prin intermediul unui procuror-șef de direcție, pe modelul DNA și DIICOT. Ca și aceste două direcții, Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu se dorește a fi una independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu Parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice.
Atribuțiile Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu sunt unele complexe. Mai exact, DIIM efectuează urmărirea penală pentru infracțiunile primite în competența direcției prin legea în discuție sau prin alte legi speciale. De asemenea, conduce, supraveghează și controlează actele de urmărire penală efectuate prin dispoziția procurorului-șef al direcției, de către ofițerii de poliție judiciară organizați în cadrul structurilor specializate, atât la nivel central, cât și la nivel teritorial, exact pe modelul DNA și DIICOT.
Procurorul controlează specialistul
Un alt atribut al acestui Parchet-mamut este acela al sesizării instanțelor de judecată pentru luarea măsurilor prevăzute de lege, pentru judecarea cauzelor, precum și pentru exercitarea căilor de atac, potrivit legii, în cauzele privind infracțiunile date în competență Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu. Și nu doar că sesizează instanțele, dar participă la ședințele de judecată în care procurorii acestei noi direcții au sesizat instanțele ori au exercitat căile de atac.
Foarte interesant este că, prin proiectul de lege, procurorii sunt transformați în niște guru infailibili ai domeniului mediului, ei conducând, supraveghind și controlând activitățile de ordin tehnic în cadrul urmăririi penale efectuate de specialiști în domeniul informatic, în domeniul silvic, al calității apei, al calității aerului, al calității solului, al gestiunii deșeurilor, al emisiilor industriale, precum și în alte domenii care țin de protecția mediului.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Conform proiectului de lege, Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu urmează să studieze cauzele care generează săvârșirea infracțiunilor de mediu sau a altor infracțiuni date în competența direcției și a condițiilor care le favorizează. Putând, conform proiectului de lege, să: elaboreze propuneri în vederea eliminării acestor cauze, precum și pentru perfecționarea legislației penale în domeniu. Cu alte cuvinte, inițiatorii legii dau, prin lege, atribuții de legiferare unor procurori.
Șefii DIIM, cu rang de adjuncți ai procurorului general
Din textul proiectului de lege inițiat de USR, dar susținut de PNL, de neafiliați, dar și de un parlamentar de la PSD, reiese că structurarea administrativă a noii Direcții pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu este cvasi-identică cu cea a DNA. Mai exact, Direcția este condusă de un procuror-șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de le lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Acest procuror-șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu are în directa subordine doi procurori-șefi adjuncți, asimilați, de asemenea, procurorilor gennerali adjuncți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Procurorul-șef emite ordine cu caracter intern și exercită controlul asuptra procurorilor din subordine, atât în mod direct, cât și prin intermediul altor procurori, anume desemnați în acest sens. Din același proiect de lege rezultă că Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu va fi constituită dintr-o structură centrală, cu sediul la București, organizată în secții, servicii, birouri, departamente și compartimente, precum și din structuri teritoriale, de asemenea organizate în birouri și servicii.
Posturile prevăzute pentru această nouă structură de Parchet sunt de 295 de procurori, 40 de specialiști, 270 de angajați ca personal auxiliar și 40 de ofițeri de poliție judiciară. Finanțarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu urmează să se asigure integral de la bugetul de stat, fondurile destinate fiind evidențiate, distinct, în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Mai mult, anual, se va constitui un depozit în cuantum de două milioane de lei, pentru infracțiunile flagrante.
Ca pe vremea lui Kovesi: Dacă torni, scapi cu jumătate din pedeapsă
Reiterăm faptul că, la momentul înființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, această structură a fost criticată de către chiar inițiatorii înființării Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu, care, în principal, au considerat că o astfel de structură va paraliza activitatea celorlalte Parchete, în special a DNA, dar care, prin competențele atribuite prin lege, va putea prelua toate cauzele aflate pe rolul altor unități de Parchet, dacă aceste cauze vizează vreun magistrat. Ei bine, același lucru se va întâmpla și cu DIIM, legea propusă vizând faptul că “dacă, în cursul urmăririi penale, procurorii celorlalte Parchete constată că infracțiunea care constituie obiectul cauzei este una din infracțiunile atribuite în competența Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu, aceștia au obligația să sesizeze de îndată procurorii acestui Parchet.
Mai mult, prin legea de organizare și funcționare a DIIM, inițiatorii reintroduc turnătoria care te scapă de ani grei de pușcărie, practică uzuală, în mandatul Laurei Codruța Kovesi, a Direcției Naționale Anticorupție. Astfel, se introduce celebra cauză de impunitate, care a funcționat în cazul lui Claudiu Florică și Dinu Pescariu, în primul dosar “Microsoft”, potrivit căreia, “persoana care a săvârșit infracțiuni de mediu care, în timpul urmăririi penale, face denunțuri (…), beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege”.
Noua direcție se încadrează, conform proiectului de lege, cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef, cu avizul Secției de Procurori de la CSM. Asta, în timp ce, la mult-hulita SIIJ, procurorii sunt numiți prin concurs, de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, nu doar numirea procurorilor este făcută de șeful direcției, ci și revocarea lor, tot cu avizul Secției de Procurori de la CSM.
Dacă SIIJ prezintă, anual, un raport de activitate Plenului CSM, la DIIM lucrurile stau cu totul altfel, procurorul-șef de direcție evaluează, anual, rezultatele obșinute de procurorii din subordine. De asemenea, la DIIM se încadrează personal asimilat judecătorilor, procurorilor, personal auxiliar de specialitate, personal economic și administrativ, salarizarea fiind cea prevăzută și la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
