Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asta, după ce, la nivel practic, actualul procuror general, Alex Florența, a constatat că există prea multe dosare cu magistrați și prea puțini procurori care să le instrumenteze. Un proiect de lege în acest sens se află, în prezent, pe masa Guvernului Ciolacu și conține propuneri care aproape că vizează reînființarea SIIJ. Mai exact, proiectul cere mai mulți procurori care să-și ancheteze colegii, dar și ca acești procurori să nu mai aibă dreptul să refuze o astfel de sarcină de serviciu.
După ce PNL, împreună cu USR, dar și cu sprijinul parlamentar al celor de la PSD desființau, în 2022, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, unica structură de parchet care era îndrituită să soluționeze dosarele penale în care sunt implicați magistrații, actualul ministru liberal al Justiției, Alina Gorghiu, care, acum câțiva ani, era unul dintre cei mai vocali politicieni împotriva existenței SIIJ, cere să fie modificată Legea 49/2022 de desființare a SIIJ. O astfel de modificare, așa cum rezultă din proiectul de lege transmis Guvernului, vizează ca umărul de procurori desemnați, stabilit de articolul 210, alineat 1, să fie unul minim, și nu maxim, „pentru a permite desfășurarea în bune condiții a activității de urmărire penală, indiferent de incidentele procedural sau de evenimentele concrete a căror incidență nu poate fi evitată (incompatibilități, concediu, servicii de permanență)”.
În prezent, legea de desființare a SIIJ, care a dispus preluarea cauzelor de la SIIJ la Secția de Urmărire Penală a Parchetului General și de secțiile de urmărire penală din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel, prevede un număr maxim de 59 de procurori care să se ocupe de astfel de dosare. De asemenea, propunerile de modificare mai vizează ca, în urma evaluării numărului de procurori desemnați în vederea efectuării urmăririi penale a infracțiunilor săvârșite de magistrați, evaluare realizată odată la 6 luni, procurorul general al PÎCCJ să formuleze propuneri corespunzătoare de modificare a numărului de procurori, pe care să le înainteze Plenului CSM.
Șeful PÎCCJ va putea desemna chiar și procurori care nu vor
Proiectul de modificare mai prevede că numărul procurorilor din cadrul Secției de Urmărire Penală a PÎCCJ și al parchetelor de pe lângă curțile de apel aprobat de Plenul CSM să nu poată fi mai mic decât numărul de 59 de procurori.
„Întrucât doar un număr redus de procurori și-au manifestat opțiunea de a participa la procedura de desemnare reglementată de Legea 49/2022 și având în vedere rolul procurorului general al PÎCCJ de conducător al Ministerului Public”, se propune „reglementarea atribuției acestuia de a propune, din oficiu, Plenului CSM desemnarea unor procurori, dintre cei care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, dar care nu și-au exprimat opțiunea, în cazul în care numărul de procurori anume desemnați la nivelul Secției de Urmărire Penală a PÎCCJ sau al parchetelor de pe lângă curțile de apel este sub cel stabilit potrivit dispozițiilor acestei legi”.
În documentul citat, se mai precizează că „întrucât procedura de desemnare a procurorilor care efectuează urmărirea penală în cauze de infracțiuni săvârșite de magistrați a urmărit instituirea unui echilibru între instituțiile implicate, respectiv Plenul CSM și procurorul general, atunci când procedura are la bază opțiunea procurorilor de a efectua urmărirea penală în astfel de cauze, Plenul CSM este implicat în procedură, prin formularea propunerilor de desemnare a procurorilor, iar procurorul general prin desemnarea acestora”. Astfel, se propune ca Plenul CSM să efectueze desemnarea procurorilor care vor efectua urmărirea penală în cauzele cu magistrați, „neexistând o justificare ca aceste propuneri să se reîntoarcă la procurorul general, în vederea desemnării, (…) procurorul general fiind implicat în această procedură prin propunerile formulate din oficiu, iar Plenul CSM prin desemnarea procurorilor”.
Doar 59 de anchetatori, la 10.000 de dosare cu infracțiuni din justiție
Cum s-a ajuns în această situație? Simplu și previzibil. Procurorul general, Alex Florența, a comunicat Ministerului Justiției rezultatul evaluării numărului de procurori anume desemnați în vederea urmăririi penale în cauzele cu magistrați. Din datele statistice transmise, rezultă că, raportat la numărul cauzelor cu magistrați, există un dezechilibru evident între parchetele de pe lângă curțile de apel în ceea ce privește volumul acestora, iar, în cazul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din PÎCCJ, numărul dosarelor ce privesc infracțiunile săvârțite de magistrați evidențiază „insuficienta calibrare a numărului necesar de procurori”. PÎCCJ arată că numărul dosarelor preluate de la fosta SIIJ este de 7.754, iar totalul dosarelor noi înregistrate după intrarea în vigoare a legii de desființare a SIIJ este de 2.054, rezultând un total de 9.808. Raportat la numărul de cauze noi înregistrate și la numărul maxim de procurori prevăzut de Legea 49/2022, adică 59, rezultă că media cauzelor noi înregistrate ar trebui să fie de 35 de cauze pentru fiecare procuror. Cu toate acestea, numărul de cauze noi înregistrare are o variație mai mare între parchete, de la un minim de 32 la Parchetul Curții de Apel Târgu Mureș, la un maxim de 383 de dosare la Secția de Urmărire Penală din Parchetul General.
„Ținând cont de ritmul înregistrării de noi cauze și de media teoretică de 35 de dosare per procuror, rezultă că, în anumite cazuri, necesarul de procurori anume desemnați ar trebui să fie mai mare decât numărul maxim prevăzut de Legea 49/2022. Astfel, raportat la media de 35 de cauze per procuror, la Parchetul Curții de Apel Craiova necesarul ar fi de 4 procurori, la Parchetul Curții de Apel Pitești de 5 procurori, iar la Parchetul Curții de Apel București ar fi necesar un număr de 9 procurori. Aici erau, la 13 septembrie 2023, de rezolvat 1.413 cauze penale”, arată procurorul general. Conform acestuia, la 22 septembrie 2023, la nivelul PÎCCJ erau desemnați doar 4 din cei 14 procurori prevăzuți în schemă.
