Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din 2007, în România, stagiul militar pe timp de pace nu mai este obligatoriu, odată cu intrarea țării noastre în Uniunea Europeană. Dacă, în cazul rezerviștilor, textul legii în vigoare prevedea obligativitatea prezentării la centrele militare, a bărbaților cu vârsta între 18 și 35 de ani, modificările propuse vizează toți bărbații, cu vârsta de la 18 la 63 de ani care să facă parte dintr-o rezervă generală aflată la dispoziția Armatei Române, indiferent dacă au satisfăcut sau nu vreun stagiu militar.
Propunerile făcute, prin acest text de proiect de lege, vizează mai multe acte normative. Însă, în acest punct, ne vom apleca asupra modificărilor propuse a fi aduse Legii nr. 446/2006, privind pregătirea populației pentru apărare.
Astfel, în forma actuală, legea prevede, la articolul al treilea, că, la declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în termen devine obligatoriu pentru bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.
De asemenea, la articolul 7, alineat 1, legea în vigoare prevede că cetățenii încorporabili, în sensul legii, sunt considerați cetățenii români, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani. Ei bine, noul proiect de lege propune introducerea unui nou alineat prin care „cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt considerați cetățenii care îndeplinesc stagiul militar activ sau serviciul militar în rezervă, cetățenii încorporabili, recruții și cetățenii români bărbați cu vârste cuprinse între 35 și 63 de ani”.
Nu scapă nimeni de militărie
Cu alte cuvinte, niciun cetățean român bărbat nu scapă de „militărie”, în caz de situație de criză. Iar lucrurile devin mult mai clare, studiind celelalte modificări propuse la acest capitol.
În acest sens, se propune ca „cetățenii încorporabili, recruții voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.
Citește pe Antena3.ro
Interesant este că cetățenii cu domiciliul stabil în România, dar plecați temporar în afara țării trebuie să se prezinte, conform acestor propuneri legislative, în termen de 15 zile, la centrele militare în evidența cărora se află, „în vederea îndeplinirii stagiului militar”. Dacă respectivii cetățeni români se află în interiorul statelor membre ale UE, termenul este de cinci zile.
Pe timp de pace, instrucție de 4 luni, la cerere
Mai departe, proiectul prevede că, pe timp de pace, cetățenii români, bărbați, cu domiciliul stabil în România, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani care nu au îndeplinit stagii militare (activi sau în rezervă), pot solicita MAPN participarea la un program de pregătire militară de vază, cu durata până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen.
Înscrierea la aceste programe se face, însă, pe baza unui angajament semnat pe propria răspundere, în care declară că este apt psihologic testat într-un centru zonal de selecție și orientare, dar trebuie să prezinte o adeverință medicală, eliberată de medicul de familie, din care să rezulte că este clinic sănătos și nu se află în evidență cu boli cronice.
Toți capii serviciilor secrete au avizat acest proiect de lege
Conform expunerii de motive a acestui proiect de lege, prevederile actuale ale Legii 446/2005 reglementează numai procedura prin care cetățenii încorporabili sunt recrutați sau încorporați, pe timpul stărilor excepționale, în condițiile reinstituirii obligativității îndeplinirii serviciului militar, „în vederea îndeplinirii serviciului militar în calitate de militar în termen, modul efectiv de îndeplinire a acestui serviciu rămânând nereglementat”.
De asemenea, se mai afirmă că în textul actual al legii nu este instituit temeiul legal în baza căruia Statul Major al Apărării elaborează Planul anual de recrutări-încorporări, în vederea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, pentru toate instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale”.
Poate, tocmai din acest motiv, proiectul de lege inițiat de ministrul Apărării, Vasile Dîncu, și de cel al Afacerilor Interne, Lucian Bode, a fost avizat de conducătorii instituțiilor invocate mai sus. Pe document se găsesc semnăturile directorului SRI Eduard Hellvig, directorului SIE Gabriel Vlase, directorului STS Iulian Sorin Bălan sau a directorului SPP Lucian Pahonțu. De asemenea, proiectul este avizat și de vicepremierul Sorin Grindeanu, de ministrul Muncii Marius Budăi, de ministrul de Externe Bogdan Aurescu, de ministrul Finanțelor Adrian Cîciu și de ministrul Justiției Cătălin Predoiu.
Neprezentarea întocmai și la timp atrage amenzi de la 145 la 2.320 de lei
Potrivit aceluiași proiect de lege, așa-numita „rezervă de mobilizare” reprezintă resursele umane care pot fi folosite pentru instrucție și misiuni pe timpul stării de urgență, al stării de asediu, în caz de mobilizare sau de război. Rezerva este compusă dintr-o rezervă operațională și dintr-o rezervă generală, aceasta din urmă fiind constituită din toți bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, care nu sunt înscriși în rezerva operațională.
Autorii acestui proiect de lege au modificat actele normative în vigoare, instituind și sancțiuni pentru nerespectarea indicațiilor conducătorilor militari, în caz de mobilizare.
Astfel au fost introduse patru sancțiuni, ca și contravenții, săvârșite de către „cetățenii cu obligații de îndeplinire a îndatoririlor militare”. Neprezentarea la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare pentru clarificarea situației militare se sancționează cu 2–6 puncte amendă, adică cu 290 – 870 de lei.
Neprezentarea în termenul legal pentru primirea documentelor privind evidența militară se sancționează cu 1-2 puncte amendă, adică cu 145 - 290 lei. Întârzierea nejustificată pentru clarificarea situației militare la declararea mobilizării sau a stării de război se sancționează cu 8-16 puncte amendă, adică cu 1.160 – 2.320 de lei, iar pierderea, deteriorarea sau înstrăinarea documentelor personale ale situației militare se sancționează cu 1-2 puncte amendă, adică cu 145 – 290 lei.
